Semnatarii acestei declaraţii sunt profund îngrijoraţi de incoerenţa factorilor de decizie, în special Parlamentul şi Guvernul, în ceea ce ţine reforma justiţiei şi lupta cu corupţia.
La 8 octombrie 2015, Preşedintele Parlamentului a creat un Grup de lucru pentru reformarea şi relansarea sistemului anticorupţie, stabilind termenul de 30 noiembrie 2015 pentru „prezentarea propunerilor legislative ce vizează modificarea şi completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupţie”.
Până în prezent, în cadrul Grupului de lucru nu s-a discutat nici un proiect de lege, deşi mai mulţi membri ai acestuia au solicitat examinarea proiectului de lege privind modificarea cadrului legislativ conex necesar pentru aplicarea noii Legi cu privire la procuratură (care încă aşteaptă să fie votat în lectura a doua) şi a proiectelor de lege ce ţin de pachetul naţional de integritate (proiectele de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate (CNI), privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative).
În cadrul Grupului de lucru s-au purtat discuţii generale. Discuţii punctuale au fost purtate doar cu privire la competenţa procuraturii anticorupţie, însă fără nicio finalitate. În schimb, a ieşit în evidenţă rezistenţa unor reprezentanţi ai Partidului Democrat şi ai Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) faţă de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate (în special privind reforma CNI).
La 22 octombrie 2015, Parlamentul a votat trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Proiectul respectiv de lege a fost adoptat în două lecturi într-o singură zi, fără nici o consultare publică. Subiectul nu a fost dezbătut nici în cadrul Grupului de lucru creat de Preşedintele Parlamentului. Transferul rapid al CNA în subordinea Parlamentului a creat impresia publică că s-a dorit împiedicarea demiterii directorului CNA, cerută de prim-ministrul de atunci al Moldovei.
Totodată, Ministerul Justiţiei continuă promovarea iniţiativei lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc care a propus crearea judecătoriei specializate anticorupţie şi investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile şi interesele personale ale judecătorilor, cu dreptul de a propune eliberarea din funcţie a judecătorului în cazul depistării încălcărilor. Iniţiativele respective au fost criticate de reprezentanţii societăţii civile, inclusiv proiectul de lege propus spre avizare de Ministerul Justiţiei.
Volumul redus de dosare legate de faptele de corupţie nu justifică crearea unei instanţe specializate. Crearea unei instanţe specializate sau a completelor specializate vor mări considerabil riscurile de influenţe necorespunzătoare din partea terţilor. Investirea CSM cu dreptul de a verifica averile şi interesele personale ale judecătorilor va dubla competenţele CNI, ceea ce în practică poate duce la evitarea răspunderii pentru încălcarea regimului de declarare a averilor şi intereselor.
La 1 decembrie 2015, în presă au apărut informaţii cu privire la un proiect de lege care prevede fuziunea CNA cu CNI, prin absorbţia CNI de către CNA. Nu este clar cine a elaborat respectivul proiect de lege şi la ce etapă se află acesta. Proiectul nu a fost publicat, nu a fost discutat în cadrul Grupului de lucru creat de Preşedintele Parlamentului sau în cadrul altui for la care a participat societatea civilă.
Dacă acest proiect de lege este adoptat, CNA va obţine funcţii foarte largi, cumulând funcţii ce ţin de urmărirea penală şi constatarea contravenţiilor legate de faptele de corupţie, prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, efectuarea testelor de integritate în privinţa tuturor funcţionarilor publici (65,000 după unele estimări), depistarea bunurilor provenite din infracţiuni şi sechestrarea / confiscarea acestora, controlul averilor şi intereselor personale şi contestarea în instanţă a actelor încheiate/ adoptate cu încălcarea regulilor respective, efectuarea expertizei anticorupţie a actelor normative ale Guvernului şi altor acte prezentate în Parlament.
Concentrarea tuturor acestor funcţii în cadrul unei instituţii este periculoasă şi nu are precedent în Europa. În acelaşi timp, menţinerea unui asemenea organ sub control Parlamentar sau al executivului va ştirbi substanţial din eficienţa măsurilor anticorupţie, fapt confirmat implicit prin performanţa actualului CNA.
În acelaşi timp, din decembrie 2015 a început evaluarea instituţiilor cheie din domeniul justiţiei şi anticorupţie de către misiunile de evaluare ale Uniunii Europene. Dacă aceste evaluări contează cât de cât pentru factorii de decizie din Republica Moldova, atunci ultimii ar trebui să manifeste diligenţă maximă în punerea la dispoziţia experţilor a tuturor informaţiilor relevante şi abţinerea de la promovarea unor proiecte de legi care modifică substanţial sistemul actual şi care nu au fost supuse expertizelor şi consultărilor publice.
Reiterăm solicitările expuse anterior de societatea civilă către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova:
a) adoptarea cât mai curând posibil a proiectului Legii cu privire la procuratură şi a legislaţiei conexe, în versiunea propusă de grupul de lucru care a elaborat respectivele proiecte;
b) adoptarea proiectelor de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate, privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în versiunea propusă Guvernului de Ministerul Justiţiei în iunie 2015;
c) suspendarea celorlalte iniţiative anticorupţie până la obţinerea opiniilor Uniunii Europene şi/sau a Consiliului Europei;
d) respectarea de către autorităţile publice a legislaţiei privind transparenţa decizională.
Recomandăm Procurorului General şi directorului CNA să-şi dea demisia pentru că nu au luat la timp atitudinea necesară faţă de furtul din sectorul bancar, punând în pericol securitatea sectorului bancar şi financiar al Republicii Moldova, afectând masiv cursul valutei naţionale, preţurile la resursele energetice şi contribuind la pauperizarea continuă a populaţiei. Date fiind evenimentele din 2014 încoace, ambii nu mai au legitimitate să se afle în acele poziţii. Platforma Naţională din Moldova a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic
1. Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă
2. Asociaţia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova
3. Asociaţia pentru Democraţie Participativă
4. Asociaţia Presei Independente
5. Asociaţia Promo-LEX
6. BIOS
7. Centrul „DIALOG-Pro”
8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
9. Centrul de Resurse Tineri si Liberi
10. Centrul Independent de Jurnalism
11. Centrului Internaţional „La Strada”
12. Fundaţia Est Europeană
13. Institutul de Politici Publice
14. Institutul pentru Dezvoltare Urbană
15. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
16. REC Moldova
17. Tinerii pentru dreptul la viaţă
18. Transparency International Moldova
19. Uniunea Organizaţiilor invalizilor din RM