Adoptarea în lectură finală a proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală ar putea duce la legalizarea miliardului furat din sistemul bancar, iar legalizarea averilor va permite „curățarea” de datorii a Întreprinderilor de Stat, ca mai apoi acestea să poată fi privatizate „curate”. De această părere sunt experţii IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca şi Ion Tăbârţă, care au lansat studiul „Puterea hibridă şi actorii săi. Amnistia fiscală din 2007 şi liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală 2016: două acte din aceeaşi piesă”, transmite IPN.
Veaceslav Berbeca a precizat că inițiativa din 2007 are foarte multe asemănări cu proiectul promovat de conducerea Parlamentului în 2016 şi anume la aspectul privind legalizarea mijloacelor bănești şi a bunurilor imobiliare sau a cotelor-părţi din firme. „Analizând situația proiectului de liberalizare şi stimulare fiscală din decembrie 2016, putem afirma că se atestă un deja-vu după o perioadă de nouă ani. Situația din 2007 se va repeta practic în 2017 dacă va fi adoptată legea privind liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală”, a spus Veaceslav Berbeca.
Potrivit pronosticurilor din 2007, în urma legalizării capitalului statul urma să obțină circa un miliard de dolari. În realitate, au fost legalizate active şi mijloace bănești în sumă totală de 360 de milioane de lei, ceea ce a constituit circa 35 de milioane de dolari la cursul oficial al BNM. Totodată statul a pierdut circa 4,3 miliarde de lei (venituri proiectate în bugetul anului 2007) în urma anulării datoriilor, a majorărilor de întârziere a datoriilor şi amenzilor neachitate.
Eşecurile acestei politici sunt explicate de experți inclusiv prin faptul că asemenea iniţiative nu pot da roade în statele corupte, unde organele responsabile de aplicarea ordinii sunt controlate de partidele de la guvernare.
Ion Tăbârţă, cel care a analizat proiectul din 2016 privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, a declarat că Guvernul nu a participat la elaborarea proiectului. Ba mai mult, documentul nu a fost avizat de o serie de instituții, inclusiv de Centrul Naţional Anticorupţie. Există suspiciuni rezonabile de a crede că iniţiativa legislativă din 2016 are scop ascuns, cum ar fi legalizarea banilor iliciţi, fie din interiorul ţării sau poate chiar din exterior. În aceeaşi ordine de idei, expertul a subliniat că cele două iniţiative, din 2007 şi 2016, au fost promovate de un grup restrând de oameni conectaţi la factorii decizionali ai puterii politice. Aceasta induce concluzia că scopul primar al acestora este de a servi interesele respectivului grup restrâns, care folosește instituţiile statului pentru a se îmbogăţi.
Autorii au încercat să schizeţe şi posibile scenarii legate de proiectul din 2016, astfel, unul din ele ar fi că politicienii vor adopta în lectură finală ignorând rezistenţa societăţii civile şi recomandările partenerilor externi. A doua posibilitate, şi cea mai plauzibilă în opinia autorilor, este că proiectul va fi abandonat pentru o perioadă favorabilă promovării sub o altă formă. Al treilea scenariu este că politicienii vor abandona ideea adoptării respectivului proiect.