Sâmbătă se împlineşte un an de la alegerea judecătorului Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Alegerea sa a pus capăt unei crize politice ce durase aproape trei ani în Republica Moldova, dar la un an de mandat, preşedintele Timofti este pus în faţa unei noi provocări – cea de a desemna un candidat la funcţia de prim-ministru, în condiţiile unor relaţii antagoniste în cadrul fostei Alianţe pentru Integrare Europeană (AIE) şi pentru a evita astfel alegerile parlamentare anticipate.
La 16 martie 2012, parlamentul de la Chişinău l-a ales pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului, după un şir de tentative nereuşite, proteste violente, legislative dizolvate şi alegeri parlamentare anticipate.
Preşedintele Republicii Moldova a fost ales după mai multe eşecuri ale actualului legislativ şi în momentul în care risca să fie dizolvat şi să fie organizate noi alegeri anticipate, care ar fi fost al patrulea scrutin parlamentar în decurs de trei ani. Din cauza incertitudinii, disensiunile între cele trei partide care formau atunci AIE deveneau tot mai vizibile, iar opoziţia comunistă, care bloca alegerea şefului statului, cerea dizolvarea parlamentului şi organiza proteste stradale săptămânale cerând condamnarea autorităţilor pentru uzurparea puterii în stat.
Nicolae Timofti a fost ales preşedinte cu 62 de voturi – 58 ale deputaţilor din AIE şi patru deputaţi neafiliaţi, dintre care trei părăsiseră cu câteva luni în urmă Partidul Comuniştilor. Comuniştii nu recunosc nici în prezent legalitatea alegerii şefului statului, considerând că parlamentul a depăşit termenul de două luni de la constituire (s-a constituit la 30 decembrie 2010 n.red) pentru acest exerciţiu.
Chiar la învestirea sa în funcţie, Nicolae Timofti s-a declarat un susţinător fervent al integrării europene a Republicii Moldova, iar prima sa vizită peste hotare a fost la Bruxelles. El s-a pronunţat şi pentru menţinerea unor relaţii bilaterale cât mai bune cu România şi a vorbit în mai multe rânduri despre relaţiile speciale dintre cele două state. La 3 mai, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, prima la nivel bilateral. Nicolae Timofti a declarat joi într-un interviu pentru Agerpres că relaţiile speciale existente cu România şi buna comunicare politică vor aduce rezultate concrete.
Pe parcursul primului an de mandat prezidenţial, Nicolae Timofti s-a pronunţat de mai multe ori de la tribune internaţionale în privinţa necesităţii retragerii armatei şi muniţiilor militare ruse din regiunea de est a Republicii Moldova. ‘Trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase’, a declarat el în discursul rostit la Adunarea Generală a ONU, de la sfârşitul lunii septembrie.
Pe plan intern, Nicolae Timofti a pledat pentru continuarea reformelor pro-europene, în special cea a justiţiei, eradicarea corupţiei din sistem, dar şi asigurarea unor salarii mai mari magistraţilor.
Pe parcursul primului său an de mandat prezidenţial, Nicolae Timofti a evitat ieşirile prea dese în faţa presei, în comparaţie cu alţi politicieni de la Chişinău şi a evitat să se implice în certurile politice din Alianţa pentru Integrare Europeană, în timp ce opoziţia comunistă nu a scăpat niciun moment pentru a-l critica şi a declara că nu recunoaşte legitimitatea acestuia.
Acum însă, Nicolae Timofti urmează să iniţieze consultări cu fracţiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru, după ce la începutul acestei luni, parlamentul a demis guvernul condus de Vlad Filat în urma unui scandal din AIE. În prezent, cele trei partide din AIE nu au ajuns încă la un numitor comun, iar preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, l-a atenţionat pe Timofti că, dacă îl va propune pe Filat la funcţia de premier, ar putea iniţia procedura de demitere a acestuia, împreună cu opoziţia comunistă. Timofti a calificat aceste declaraţii drept presiuni.
Analiştii politici de la Chişinău Viorel Cibotari şi Arcadie Barbăroşie au declarat pentru Agerpres că Nicolae Timofti s-a descurcat bine în primul său an de mandat, în pofida situaţiei din ţară, dar principala provocare va începe odată cu desemnarea candidatului la funcţia de premier şi posibila necesitate de dizolvare a parlamentului şi anunţarea alegerilor anticipate, dacă legislativul nu va vota candidaturile propuse de preşedinţie la funcţia de prim-ministru.
Judecătorul în vârstă de 64 de ani Nicolae Timofti este al patrulea preşedinte ales al Republicii Moldova. Are o experienţă juridică de peste 35 de ani şi a deţinut mai multe funcţii în acest sistem, inclusiv pe cea de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor.
sursa: agerpres.ro