Jurnaliștii de investigație semnalează cazuri de conflicte de interese, venituri și proprietăți nedeclarate. Ce se întâmplă mai departe?

Investigațiile jurnalistice bine documentate prezintă dovezi clare de conflicte de interese sau nedeclararea de către persoanele cu funcții publice a unor venituri și proprietăți. Cu toate acestea, instituțiile abilitate ale statului, în primul rând Autoritatea Națională de Integritate (ANI), nu reacționează corespunzător la investigațiile de presă, iar persoanele vizate nu sunt sancționate, iar în unele cazuri au fost promovate în funcții. Aceste și alte constatări ale studiului „Reacția autorităților publice la faptele descrise de jurnaliștii de investigație referitoare la integritatea persoanelor cu funcții publice” au fost prezentate la o masă rotundă, desfășurată joi, 12 martie 2020, de Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md.

Studiul se referă la reacția autorităților la investigațiile jurnalistice la tema integrității persoanelor cu funcții publice, publicate în perioada iulie 2017 – iulie 2019 de patru echipe de jurnaliști de investigație: „Ziarul de Gardă”, MoldovaCurată.md, Anticorupție.md și RISE Moldova.

La începutul mesei rotunde, jurnalista Viorica Zaharia, una din autoarele studiului, a prezentat câteva studii de caz care îi vizează pe unii funcționari și demnitari care au încălcat regimul juridic al conflictului de interese, dar și cel al declarării averilor și intereselor personale. Este vorba despre ex-primarul de Căușeni, deputatul Grigore Repeșciuc, președinta raionului Fălești, Iraida Bânzari, deputatul Genadie Buza, fost președinte al raionului Hâncești, ex-deputatul Vladimir Plahotniuc ș.a. „Cu părere de rău, studiul confirmă o preocupare mai mult formală a instituțiilor de control și a celor de anchetă pentru faptele investigate de jurnaliști”, a subliniat V. Zaharia.

Despre lipsa unui angajament real al autorităților de a descuraja lipsa de integritate în serviciul public a vorbit și jurnalistul de investigație Victor Moșneag, un alt autor al studiului. El s-a referit la rezultatele cantitative ale cercetării: „În doar 15 din cele 26 de cazuri monitorizate au existat reacții din partea autorităților. Astfel, ANI s-a autosesizat sau a demarat controale în șapte cazuri, semnalate în investigațiile jurnalistice, inclusiv trei autosesizări (Vladimir Plahotniuc, Denis Guzun și Ștefan Șaptefraț), a mai reacționat la trei sesizări depuse de portalul MoldovaCurata.md (Vasile Ozun, Grigore Repeșciuc și Ghenadie Buza) și la o sesizare depusă de o persoană terță (cazul Nicolae Cornescu). Procuratura Generală/Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii au reacționat, prin autosesizări sau controale, în total la opt cazuri, semnalate în investigații jurnalistice. Într-un singur caz a fost aplicată sancțiune – cazul Grigore Repeșciuc (încălcarea regimului juridic al conflictului de interese), dar nici această sancțiune nu este definitivă, deoarece a fost atacată în instanța de judecată”. Victor Moșneag a remarcat că nicio persoană despre care au relatat jurnaliștii de investigație nu a fost demisă, doar una a fost suspendată din funcție, iar 10 au demisionat din alte motive. Totodată, două persoane vizate în investigații au fost promovate, iar patru au fost alese/realese în funcții publice.

Participanții la masa rotundă și-au exprimat opiniile despre reacțiile autoritățile abilitate ale statului la investigațiile jurnalistice. Jurista Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupție (CAPC), a menționat că în ultima jumătate de an CAPC a transmis către ANI peste 25 de sesizări, majoritatea fundamentate pe investigații jurnalistice: „Se pare că ANI este mai receptiv atunci când trebuie să inițieze controlul averilor, dar mai reticentă când se solicită inițierea controlului respectării regimului conflictelor de interese. În unele cazuri, ANI a reacționat cu o formulă standard: că verificarea prealabilă a datelor din declarațiile de avere și interese nu a identificat temeiuri pentru inițierea controlului. O asemenea situație este cel puțin stranie, or, verificarea prealabilă este o procedură care poate fi desfășurată de orice persoană care are acces la declarațiile de avere și interese. Inspectorii de integritate evită să asigure verificarea încrucișată a datelor în vederea identificării discrepanțelor. Asemenea reacții sunt descurajatoare”.

Șeful Direcției de evaluare, prevenire și implementare a politicilor în cadrul ANI, Viorel Sochircă, s-a referit la o serie de problemele care influențează eficiența activității ANI: „În primul rând, numărul mic de inspectori. O altă întrebare este cine verifică inspectorii de integritate, cine stabilește că ei au bănuieli rezonabile într-un caz sau altul, și dacă aceste bănuieli sunt corecte? Sperăm că modificările legislative pe care le-am propus și care sunt discutate la Ministerul Justiției, vor rezolva mai multe din problemele existente”.

Mariana Kalughin, expertă anticorupție, a remarcat însă alte cauze care periclitează activitatea ANI. „A venit timpul ca ANI să înceteze să se victimizeze și să înceapă să răspundă așteptărilor noastre. Pentru mine este evident motivul pentru care ANI nu întotdeauna se autosesizează la investigațiile jurnalistice. Este și din cauza unei aparente lipse de perspectivă a dosarului. De cele mai multe ori, controlul se pornește, din oficiu, doar dacă există, chiar la faza inițială, dovezi sigure ale încălcării. Iată de ce, dacă vrem reacție din partea ANI, va trebui s-o sesizăm expres. O altă problemă este politizarea activității organelor de drept. Dovadă în acest sens servește și pornirea întârziată a controlului în privința persoanelor care și-au pierdut influența și au încetat să fie protejate de sistem. Se întâmplă tocmai așa cum îmi spunea cândva un ofițer de investigații – la schimbarea puterii, dosarele de pe masa de lucru se pun în safeu, iar cele din safeu – pe masă”, a conchis M. Kalughin.

Prezent la masa rotundă, deputatul Vasile Năstase, vicepreședintele Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a subliniat că trebuie susținute inițiativele bune care vor duce la îmbunătățirea situației privind integritatea în serviciul public și a dat asigurări de susținere a jurnalismului de investigație.

La masa rotundă au participat și au luat cuvântul alți jurnaliști de investigație și reprezentanți ai autorităților.

În studiul „Reacția autorităților publice la faptele descrise de jurnaliștii de investigație referitoare la integritatea persoanelor cu funcții publice (iulie 2017 – iulie 2019)” sunt formulare și o serie de recomandări pentru instituțiile cu funcții de control, dar și pentru organizațiile neguvernamentale și instituțiile mass-media/jurnaliști, pentru a încuraja lupta cu corupția și a împiedica accederea în funcții publice a persoanelor lipsite de integritate. Studiul va fi transmis de API instituțiilor publice cu competențe anticorupție, partidelor politice, persoanelor vizate în cercetare, dar și altor instituții: biblioteci, universități etc.

Studiul este la a doua ediție, anterior fiind publicată o cercetare similară care viza reacția autorităților la investigațiile jurnalistice publicate în perioada 2014 – iunie 2017.

Studiul integral în limba română poate fi descărcat AICI. Concluziile și recomandările sunt disponibile și în limbile engleză și rusă.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului “Advocacy pentru  promovarea integrității persoanelor cu funcții publice”, implementat de Asociația Presei Independente (API) cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare.