Jurist-avocat: “Legea accesului la informație și Codul Administrativ nu sunt pe baricade”

Noul Cod Administrativ, în vigoare din aprilie 2019, a îngreunat unele proceduri și a creat obstacole suplimentare jurnaliștilor care solicită informații de interes public în baza Legii privind accesul la informație. Pentru a clarifica anumite prevederi legale și a elimina incertitudinile, API a organizat webinarul “Codul administrativ nou: aspecte practice și dificultăți privind accesul la informație”, la care au participat reporteri și redactori de la diferite redacții beneficiare ale Centrului de consultanță și asistență pentru instituțiile mass-media independente regionale.

Juristul Nicolae Frumosu, expertul Centrului de consultanță și asistență, a menționat că prevederile Codului Administrativ (CA) se aplică când solicităm informații de la autoritățile publice centrale și locale, dar și de la unele instituții publice, iar cele ale Legii privind accesul la informație – când ne adresăm la entități juridice, inclusiv instituții care prestează servicii publice (întreprinderi municipale, instituții medicale etc). “Legea accesului la informație și Codul Administrativ nu sunt pe baricade, deoarece fiecare își are locul și rolul său, este important să știm cum și când le folosim. Dacă vom ajunge în instanță, va trebui să stabilim unde depunem dosarul, deoarece cele în baza Legii privind accesul la informație se examinează de o instanță, iar cele în baza Codului Administrativ de alta. Dacă cererile nu vor ajunge corect la destinatar, deoarece nu am știut de la bun început în baza cărei legi să cerem informația, acestea vor circula de la o instanță la alta și astfel se va pierde timp”, a precizat juristul.

Una dintre participantele la webinar, Viorica Zaharia, redactora portalului MoldovaCurata.md, și-a exprimat nemulțumirea că noul Cod Administrativ califică toate cererile ca și petiții, ceea ce complică obținerea informației de interes public, în plus se cere aplicarea semnăturii electronice. Ea s-a mai interesat dacă jurnaliștii pot obține informații pe cale verbală, în baza CA, așa cum prevede Legea accesului la informație. “Prin comasarea legii petiționării și a celei privind contenciosul administrativ s-a creat o procedură unică pentru autoritățile publice. Acum orice cerere, fie ea petiție, cerere de informație, sau plângere, este calificată ca și petiție. Iar CA prevede expres că petiția se depune cu semnătură electronică, în caz contrar există temei ca ea să nu fie examinată. Totodată, Codul Administrativ nu exclude posibilitatea adresării verbale, numai că în acest caz funcționarul instituției va trebui să întocmească un proces-verbal al solicitării, iar dacă el va considera că întrebarea e prea complicată oricum va cere o solicitare în scris. Dacă vă adresați verbal, cereți numărul de înregistrare, dacă refuză – puteți merge în instanță. Nu cunoaștem cum ar putea reacționa judecata, deoarece Codul e nou și nu există practica aplicării legii. Cu câte mai multe litigii, cu atât mai puține incertitudini vom avea”, a precizat Nicolae Frumosu.

Tatiana Djamanov, directoarea Radio Orhei, a întrebat cum să se procedeze atunci când se oferă un răspuns fără semnătura administratorului sau răspunsurile sunt, de fapt, fără răspuns la întrebările care au fost adresate. “Dacă nu are semnătură este ca și cum neexecutată, ar fi bine să vă adresați în instanță. Un mijloc nevalorificat de jurnaliști pentru a apăra dreptul la informație, altul decât instanța de judecată, este să depuneți o plângere contravențională la poliție, mai ales în cazurile când avem date concrete. De exemplu, nu v-a oferit informația sau instituția a depășit termenele. Poliția este obligată să investigheze și să aplice sancțiuni conducătorului. Altă dată, acesta va ști să reacționeze corect”, a răspuns juristul. Înregistrarea webinarului este disponibilă AICI.  

În cadrului Centrului de consultanță și asistență, în luna noiembrie 2020, API a desfășurat și un webinar pentru managerii și agenții de publicitate “Monetizarea prin banere publicitare” ținut de consultanta în management media și publicitate Irina Ghelbur. Alte trei webinare tematice au avut loc în perioada august-octombrie: “Strategia de business pentru instituțiile de presă”, “Tendințe și oportunități pentru presa print”, “Monetizarea în mass-media din R.Moldova”.

În luna noiembrie a.c., de serviciile Centrului de consultanță și asistență au beneficiat 59 de colaboratori ai redacțiilor, iar în cele patru luni de la reactivarea Centrului – 158 de profesioniști media.

Centrul de consultanță și asistență pentru instituțiile mass-media independente regionale va funcționa până în luna iunie 2021, iar redacțiile sunt îndemnate să apeleze la serviciile consultanților ori de câte ori au nevoie, prin accesarea aplicației de pe pagina web www.api.md.

Proiectul “Program de asistență pentru mass-media regionale independente”, este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.