Jonathan Katz: „Corupția e una din cele mai mari sfidări în Republica Moldova”

Europa Liberă: Vă aflați în Republica Moldova, într-o situație destul de dificilă pentru această țară. Statul are nevoie atât de sprijin financiar, cât și de suport internațional. Cât de mare trebuie să fie încrederea de care s-ar bucura guvernarea din partea cetățenilor țării, dar și din partea partenerilor exterior ca acest ajutor din afară să vină în țară?

Jonathan Katz: „Într-adevăr, țara dumneavoastră se confruntă atât la nivel politic, cât și la nivel economic cu mari provocări. Statele Unite în general și USAID în particular au sprijinit deja, timp de aproximativ două decenii, diferite guvernări, în întregul proces de reformare democratică, inclusiv în aspiraţiile țării dumneavoastră de apropierea de Uniunea Europeană. Vizita mea de acum poartă un caracter de documentare, doresc mai bine să văd cum putem să sprijinim populaţia R. Moldova în aspiraţiile sale de integrare euroatlantică. De asemenea, eu aş dori să înţeleg care sunt acei paşi, care sunt acele măsuri sau activităţi întreprinse de guvernarea actuală cu privire la combaterea corupţiei, de exemplu, cu reformele în această privinţă. Cu atât mai mult, dat fiind faptul că ele sunt practic şi o solicitare din partea comunităţii internaţionale, lucru care este, desigur, dorit şi de întreaga populaţie a Republicii Moldova. Şi doresc să văd care este şi progresul efectuat pe acest tărâm. Vreau, desigur, să văd cum noi mai departe putem să venim în sprijinul acestor reforme, în general cum poate participa țara noastră la sprijinirea acestor reforme destul de dificile. Înţeleg foarte bine că există, desigur, un progres deja realizat în această direcţie şi doresc să văd totuşi mai departe care vor fi acele măsuri care se planifică a fi realizate. Cu atât mai mult că ele sunt parte a Planului de Acţiuni, a foii de parcurs la care a convenit Republica Moldova împreună cu Uniunea Europeană, de asemenea, ele sunt parte şi  anumitor condiţionalităţi din partea Fondului Monetar Internaţional. Respectiv, noi nu doar urmărim aceste lucruri, dar, de asemenea, dorim să înţelegem mai bine cum putem veni în sprijinul acestor acţiuni care sunt dorite de populaţia dumneavoastră şi care, drept rezultat, vor avea şi un beneficiu general pentru întreaga ţară, pentru întreaga populaţie.”

Europa Liberă: Despre proiectele USAID în Republica Moldova cunosc foarte mulţi cetăţeni, pentru că mulţi dintre ei sunt antrenaţi în anumite domenii unde aţi făcut investiţii. Vreau să pornim de la vinificaţie, este domeniul unde v-aţi implicat, aţi ajutat ca Moldova să-şi promoveze propriul brand şi aţi venit în suportul moldovenilor tocmai pe fondul embargourilor impuse de Federaţia Rusă, producătorii autohtoni s-au orientat între timp pe piaţa occidentală. Cât potenţial nevalorificat vedeţi în acest domeniu şi care alte contribuţii ale USAID ar putea ajuta la dezvoltarea acestei ramuri?

Jonathan Katz: „Exemplul pe care l-aţi arătat dumneavoastră, cel al vinificaţiei, este un foarte bun exemplu de succes în domeniul antreprenoriatului. SUA au sprijinit ramura vinificaţiei, astfel încât unul din rezultate fiind faptul că s-au mărit exporturile produselor vinificaţiei ale Republicii Moldova spre Asia, în particular, spre Japonia, spre China. Desigur, am văzut că aceste domenii pot fi şi mai departe valorificate, adică acel al vinificaţiei, şi agricultura în general. În acelaşi timp, am resimţit şi dorinţa de a dezvolta şi alte domenii, cum ar fi, de exemplu, cel al turismului, cel al tehnologiilor informaţionale, IT. Am văzut, de asemenea, o dorinţă de a folosi toate avantajele şi valorile unui sistem educaţional de învăţământ cu privire la IT, astfel încât Republica Moldova să devină un adevărat lider în aceste tehnologii noi IT în regiune. Am văzut foarte clar şi este important faptul că talentul rezidă în Moldova, el există. Există şi voinţa de a dezvolta aceste domenii în Republica Moldova. Respectiv, rămâne ca guvernul să-şi joace rolul său respectiv în ameliorarea climatului sau mediului de afaceri prin reforme, inclusiv prin măsurile de combatere a corupţiei, drept rezultat să fie deschisă calea spre noi investiţii, atât de mult dorite în acest sector. Eu am văzut foarte clar atât pe parcursul vizitelor mele anterioare, cât şi pe parcursul vizitei mele prezente că există un  mare interes, există un adevărat spirit antreprenorial de a se dezvolta în Moldova aceste domenii din partea sectorului privat. Rămâne ca guvernul să-şi realizeze rolul său în diminuarea, de exemplu, anumitor obstacole, regulatorii în adoptarea şi promovarea anumitor legi cu privire la supremaţia legii, de exemplu, cu privire la combaterea corupţiei, astfel încât economia să resimtă acest lucru, să resimtă în particular, prin investiţiile ce vor fi vărsate în Republica Moldova. Încă o dată accentuez, că există şi dorinţă, şi voinţă, şi interes din partea oamenilor, rămâne ca guvernul să-şi îndeplinească rolul său sau partea sa.”

Europa Liberă: Ce suport concret aţi mai putea oferi dumneavoastră, cei care reprezentaţi USAID, astfel încât acest mediu de afaceri să ajungă să fie prietenos şi să se vorbească despre acest mediu prietenos atât din partea investitorilor autohtoni, cât şi a celor străini?

Jonathan Katz: „Am luat deja măsuri în această direcţie,  şi în cooperare cu sectorul privat, pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri, acest mediu de afaceri. Cu sectoarele private, în particular, din domeniile cum ar fi turismul, agricultura în general şi domeniul textil sau industria textilă în particular. De asemenea, am contribuit la noul brand pentru Moldova şi mă refer aici la vinificaţie, astfel încât brandul vinului moldovenesc să fie mai bine cunoscut în celelalte ţări. Prin acest lucru, de asemenea, oferim un ajutor în găsirea de noi pieţi. Altfel spus, în comercializarea produselor vinificaţiei în alte ţări, pe alte pieţe. În acelaşi timp, există şi alte domenii mai generale, cum ar fi dezvoltarea democratică, buna guvernare, supremaţia legii, loc unde ar trebui să-şi depună comunele eforturi atât societatea civilă, cât şi mediul de afaceri, cât şi cei de la guvernare, astfel încât guvernul să fie orientat în direcţia corectă, să adopte legi şi regulamente care ar apropia realizarea dezideratului european şi de asemenea ar apropia îndeplinirea condiţionalităţilor impuse de FMI, de exemplu, cât şi de alţi parteneri de dezvoltare. Corupţia, de exemplu, este una din cele mai mari sfidări sau provocări, sau probleme şi mare obstacol în Republica Moldova. Şi trebuie combătutăe nu doar prin eforturi şi influenţă din partea partenerilor de dezvoltare externi, dar şi prin eforturile aici pe intern, prin eforturile sectorului privat, societăţii civile şi ael guvernării, astfel încât să fie scoase toate barierele în faţa potenţialului care există în Republica Moldova.”

Europa Liberă: În mai multe localităţi din Republica Moldova se cunoaşte despre implementarea proiectului USAID în susţinerea autorităţilor publice locale. Care sunt rezultatele de pe urma aplicării acestui proiect? Şi cât de păgubos este faptul că guvernarea de la Chişinău mai continuă să fie învinuită ca a menţinut verticala puterii, blocând uneori şi intenţionat această descentralizare de care au atât de mult nevoie cei care reprezintă administraţia publică locală?

Jonathan Katz: „Într-adevăr dumneavoastră aveţi perfectă dreptate. Descentralizarea este un punct cardinal, vital pentru succesul unei ţări pe diferite paliere, fie economic, politic sau pentru dezvoltarea de viitor a respectivei societăţi. De exemplu, în Statele Unite ale Americii multe idei, care sunt adevărat motor social pentru societatea noastră, sunt născute nu la nivel central, adică la nivel de capitală, Washington, dar anume ele sunt generate din partea localităţilor, din partea autorităţilor locale, care, respectiv, generează noi idei inovaţionale pentru dezvoltarea societăţii. Noi, pe parcursul cooperării noastre, am văzut că aceste idei inovatoare deja sunt generate şi în Republica Moldova din partea autorităţilor locale, din partea localităţilor ca atare. Pe parcursul cooperării noastre deja am contribuit la dezvoltarea economică anume locală. Deci, nu vorbim de capitală, nu vorbim de centru, anume de consolidarea activităţilor economice anume local. Şi acest lucru l-am făcut atât în dezvoltarea agriculturii, am făcut-o prin diferite proiecte, de exemplu, de eficientizare a utilizării energetice, de asemenea, am făcut-o prin diferite proiecte legate de o mai bună aprovizionare cu apă şi sanitaţie. Şi am observat, ca un rezultat, că unii primari din Republica Moldova sunt mai bine uneori cunoscuţi de către politicienii la nivel central. Această aparentă întoarcere a modelului, când cei locali sunt mai bine cunoscuţi decât cei din centru este ceva cu ce noi demult ne-am obişnuit în SUA. Şi, respectiv, dorim şi mai departe să sprijinim astfel de dezvoltări la nivel local pentru dezvoltarea generală a ţării. Dorim, de asemenea, să ne asigurăm prin ceea ce facem că dezvoltarea economică va fi în Moldova cu adevărat incluzivă, adică va include şi orice comunitate locală care, eventual, ar putea fi şi uneori uitată de autorităţile la nivel central. Astfel încât toţi împreună să contribuie la dezvoltarea deja generală a ţării.”

Europa Liberă: De ce guvernarea ar trebui să fie interesată ca să se producă această descentralizare?

Jonathan Katz: „A propos, odată ce această abilitare sau această forţă, această putere ar fi oferită într-adevăr tuturor, atunci şi înșişi moldovenii mai degrabă ar decide să stea, să rămână în ţară, decât să plece.”

Europa Liberă: Să vorbim şi despre sectorul asociativ. Cât de important e rolul societăţii civile într-o ţară în tranziţie precum Republica Moldova? Şi ce se poate întâmpla, dacă societatea civilă este ignorată cu desăvârşire de guvernare?

Jonathan Katz: „Noi credem că rolul societăţii civile într-o ţară este unul vital, unul cardinal. Societatea civilă este şi trebuie să fie un adevărat sprijin pentru guvernare, în caz că conlucrează cu această guvernare în promovarea şi implementarea diverselor reforme. Vorbim iarăşi despre rolul societăţii civile, pe de o parte, ea este un câine de gardă. Rolul societăţii este unul de monitorizare, pe de o parte. Şi pe de altă parte, ea este cea care deţine anumite expertize în diferite domenii. Şi această expertiză ar fi bine să fie utilizată, atunci când sunt elaborate diferite proiecte de legi, de exemplu. De asemenea, luând seama în cadrul acestei elaborări ca aceste legi să acopere întreaga societate, în sens ca să ofere beneficii pentru orice cetăţean din această ţară. Noi, cei din USAID, dar şi alţi parteneri de dezvoltare dorim să sprijinim şi mai departe societatea civilă, înţelegând rolul important al acesteia în orice societate. Şi dacă urmărim dezvoltarea democratică a oricărei societăţi, putem vedea foarte clar că ea este direct dependentă de puterea de abilitare a societăţii civile, de expertiza şi sprijinul ei folosit, de exemplu, în îmbunătăţirea cadrului legal şi îndeplinirea rolului său, cum am zis mai înainte, de monitorizare, astfel încât această expertiză şi acest rol să ducă cu adevărat la un beneficiu general al societăţii, în cazul dat la o dezvoltare ascendentă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cât de mult pierde puterea, dacă neglijează vocea distinctă a sectorului asociativ?

Jonathan Katz: „Un bun imediat exemplu pe care vi-l pot da în această privinţă sunt alegerile viitoare. Şi societatea civilă anume ar avea multe de spus şi ar fi de ajutor, dacă într-adevăr i se va oferi libertatea de a fi cu adevărat un monitor al acestor alegeri. De asemenea, este foarte important rolul societăţii civile, atunci când e vorba de implementarea diferiteloror reforme. Societatea civilă poate fi foarte bine folosită ca un adevărat comunicator, mediator, datorită căruia cetăţenii Republicii Moldova prin această comunicare vor cunoaşte mai bine care sunt eforturile întreprinse inclusiv de guvern în această direcţie. În caz că vocea societăţii civile şi a instituţiilor mass-media va fi neglijată de către guvern, atunci populaţia Republicii Moldova va fi în situaţia a nu înţelege sau a nu înţelege în mod perfect care sunt schimbările parcurse şi cum ele se înscriu în îndeplinirea, în realizarea angajamentelor ţării noastre, de exemplu, în cadrul înţelegerilor cu Uniunea Europeană. Şi, în acelaşi timp, din rândurile societăţii civile pot pe viitor apărea sau pot fi generate diferite persoane, personalităţi care cu timpul chiar pot deveni persoane oficiale în ţările respective. Să ne uităm, de exemplu, la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina şi Georgia, unde am văzut că cei care anterior, fiind în rândurile societăţii civile, au participat la promovarea reformelor, la combaterea corupţiei şi a altor domenii de dezvoltarea democratică, cu timpul, mai târziu au devenit fie oficialităţi guvernamentale, fie membri ai Parlamentului, ca mai apoi iarăşi să se întoarcă civilă. Și respectiv, prin promovarea unei abilitări, adică prin consolidarea abilităţilor şi utilizarea valorilor societăţii civile, şi aici vreau să fac o paranteză, zicând că şi media independentă putem să o socotim societate civilă, cât şi un sector privat bine dezvoltat iarăşi poate fi acoperit de această noţiune de societate civilă. Odată ce ea, societatea civilă, va fi dezvoltată, atunci toţi vor avea de beneficiat în ţara respectivă, spre binele sau spre dezvoltarea generală a naţiunii.”

Europa Liberă: Mulţumim foarte mult. Dar înainte de a pune punct acestei discuţii, vreau să ne spuneţi de ce aţi decis să investiţi şi în industria modei. Chiar credeţi că poate concura producţia de aici, din Republica Moldova, cu cea a renumitelor branduri din lume? Dumneavoastră personal aţi decide la un moment dat să îmbrăcaţi un costum produs în Republica Moldova, să încălţaţi o pereche de pantofi, care ar putea să fie produşi aici şi să fie pe gustul dumneavoastră? 

Jonathan Katz: „Sectorul de textile, de modă este unul foarte important pentru Republica Moldova, pentru economie, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, acest sector este cel care oferă zeci de mii de locuri de muncă pentru cetăţenii moldoveni. Calitatea producţiei respective, de asemenea, este una înaltă. Respectiv, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este: da, Moldova poate concura cu branduri străine. Plus la aceasta, mai sunt şi alte consecinţe, să ofere prin dezvoltarea acestui sector noi locuri de muncă, în speţă pentru tineret. Plus la aceasta, mai există desigur şi posibilităţi de a găsi noi pieţe de desfacere pentru producţia moldovenească cum ar fi în Est, dar nu numai, ci şi în Vestul imediat, în Uniunea Europeană sunt circa 500 de milioane de populaţie eventuali clienţi. Şi vreau să repet: calitatea producţiei moldoveneşti, şi nu doar cele din textile, dar şi în vinificaţie, şi în IT, şi în turism este destul de înaltă ca să se asigure o bună motivaţie pentru investirea şi mai departe în acest domeniu. Şi repet, important este că acest domeniu oferă oportunităţi mari de locuri de muncă pentru tineret. Însă pentru succesul în acest sector desigur guvernul trebuie să întreprindă anumite reforme de care am vorbit anterior, ar duce la un mai bun climat sau mai bun mediu de afaceri în Republica Moldova, ceea ce va deschide uşile spre noi investiţii, inclusiv care vor fi vărsate în acest atât de important sector. Aceasta este una din cauzele de ce noi încercăm să sprijinim, să impulsionăm şi mai departe guvernarea să întreprindă în mod prestabilit aceste reforme.”