IS Registru a fost obligată să plătească despăgubiri de 7,8 mln de dolari firmei controlate de Boris Birştein . Potrivit unui comunicat al Guvernului , premierul interimar Iurie Leancă a convocat o şedinţă cu miniştrii în exerciţiu al Justiţiei, Finanţelor şi cel al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
Subiectul central al şedinţei l-a constituit situaţia creată la Întreprinderea de Stat „Registru” în urma deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013.05.02, prin care a fost păstrată în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău care a obligat ÎS „Registru” să achite companiei „Intercomsoft LTD” despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari.
Iurie Leancă punctat o serie de indicaţii pentru soluţionarea problemei. În acest sens, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor va întreprinde acţiunile necesare în vederea asigurării în continuare a activităţii eficiente a ÎS „Registru”.
Ministerul Justiţiei va efectua o analiză detaliată a situaţiei prin prisma respectării procedurii de examinare a litigiului în instanţă şi va sesiza CSM dacă se vor constata abateri de la norma imperativă.
Ministerul Finanţelor a primit indicaţia de a efectua auditul financiar al ÎS „Registru” şi a-i acorda asistenţă în materie de perfectare a documentelor financiare, după necesitate.
Adevărul scrie că în anul 2011, firma Intercomsoft, controlată de milionarul Boris Birştein, împreună cu firma Andimit, a înaintat pretenţii în instanţele locale faţă întreprinderea Registru şi două ministere, cerând 103,76 milioane de dolari (circa 1,24 miliarde de lei). În iulie 2011, Judecătoria Economică din Chişinău a mai tăiat din poftele firmelor, reducând suma la 71,3 milioane de dolari, iar apoi Curtea de Apel a diminuat-o până la 41 de milioane de dolari. Cele două companii susţin că întreprinderea Registru şi autorităţile moldoveneşti au continuat să folosească utilajul, tehnologiile şi materia primă şi după rezilierea, la 29 aprilie 2006, a acordului de leasing semnat de Ministerul Economiei şi Intercomsoft în aprilie 1996. Şi asta deşi, potrivit documentului, nu aveau dreptul s-o facă în decurs de trei ani. Mai mult, potrivit instanţei, firma nu ar fi fost înştiinţată despre rezilierea contractului de leasing. Autorităţile moldoveneşti n-au recunoscut pretenţiile firmelor, menţionând că „Judecătoria Economică nu este competentă să judece cauza”