În Moldova lipseşte autonomia editorială, iar influenţa patronilor sau a acţionarilor posturilor de televiziune este foarte mare

Organizaţia internaţională Freedom House, cu sediul la New York, a dat publicităţii ultimul raport privind „Libertatea Presei în Lume în 2014”, bazat pe datele anului trecut. Potrivit raportului, libertatea presei la nivel global a ajuns la cel mai jos nivel din ultimul deceniu. Cel mai sărac raiting la capitolul libertăţii presei a fost înregistrat în zona ţărilor post-sovietice, unde este plasată şi Republica Moldova.

Potrivit Raportului Freedom House, Republica Moldova a rămas, în anul 2013, în categoria ţărilor cu o presă „parţial liberă”. Poziţia ei nu s-a schimbat în clasament comparativ cu 2012, Moldova fiind situată pe locul 112 din 197 de ţări analizate. La fel ca şi în 2012 Freedom House a acordat Moldovei un scor de 53 de puncte. Punctaj ce se compune din scorul obţinut de ţările analizate în raport la categoriile mediul economic, politic şi legislativ.

În opinia directorului executiv de la Centrul de resurse pentru drepturile omului, Sergiu Ostaf, Moldova nu a progresat la capitolul libertăţii presei din mai multe motive. Audiovizualul public deşi a înregistrat anumite progrese urmare a procesului de reformare, rămâne deocamdată necompetitiv şi cu carenţe în asigurarea pluralismului de opinie. Regulatorul pieţii audiovizuale CCA deşi a devenit mai profesionist, mai există suspiciunea că unii membri ai CCA ar fi influenţaţi de cercuri politice, constata Sergiu Ostaf.

Un alt motiv în opinia expertului este că presa audiovizuală rămâne a fi puternic politizată, iar activitatea opoziţiei comuniste este slab reflectată, după ce în urmă cu doi ani a fost închis postul de televiziune NIT apropiat comuniştilor.

„La fel, există înţelegerea clară că lipseşte autonomia editorială. Influenţa patronilor sau a acţionarilor posturilor de televiziune este foarte mare. Nu am văzut nici din sânul breslei încercări de a contribui la promovarea autonomiei editoriale reale la posturile de televiziune. Presa scrisă la fel este destul de politizată şi este dependentă de anumite cercuri financiare importante. Presa on-line a căpătat mai multă influenţă cu siguranță. Aici cred că putem vorbi de o calitate şi un anumit progres, dar acest progres este atât de nesemnificativ, încât nu clasează Moldova mai sus în acest index al libertăţii presei.”

Moldova este situată în clasament cu multe poziţii în spatele României şi cu un loc mai jos faţă de Georgia, dar înaintea Ucrainei şi cu multe poziţii mai sus faţă de Rusia. Ucraina situată pe locul 139 a trecut din categoria țărilor cu presă parţial liberă la cea a ţărilor cu presă ne-liberă.

sursa: europaliberă.org