În R. Moldova, violența împotriva femeilor rămâne o realitate dramatică. În primele 11 luni ale anului 2020, au fost înregistrate peste 2.000 de cazuri de violență în familie. Acestor cazuri documentate de poliție ar trebuie adăugate alte sute de cazuri – nesemnalate. Cel mai eficient document internațional, realizarea căruia ar asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, este Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Deși țara noastră a semnat Convenția în 2017, iar anul trecut proiectul de lege privind ratificarea Convenției a fost aprobat de Guvern, totuși ratificarea de către Parlament a fost amânată de mai multe ori. Dacă va fi ratificat de deputați, acest document le-ar permite autorităților să protejeze victimele violenței domestice și să reintegreze social agresorii.
Bătută și agresată de concubin
Timp de nouă luni, Maria (n.r. – la solicitarea protagonistei, i-am schimbat prenumele) a trăit în concubinaj cu un bărbat. La începutul relației, el n-o bătea, însă cu trecerea timpului, au apărut certurile și au urmat loviturile. „Când am primit prima palmă, toți mi-au zis: răbdă, rabdă, că așa e la noi”, povestește Maria. Ea a răbdat până într-o seară, când concubinul a lovit-o de câteva ori, apoi a atacat-o cu un cuțit: „S-a întâmplat în 2014, într-o seară. Am reușit să mă ridic din pat și am fugit afară. El a venit după mine cu cuțitul în mână și s-a năpustit asupra mea. M-a doborât la pământ… Atunci am avut putere să-i iau cuțitul”. Fiind în legitimă apărare, femeia și-a rănit concubinul. „Nici nu știu de unde am avut atâta forță. Am zis că, dacă nu mă apăr eu, altcineva nu poate face”, își amintește Maria cu lacrimi în ochi.
Mariei i-a fost deschis dosar penal, ea fiind învinuită de vătămare corporală. În 2018, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu suspendare pe un termen de probă de patru ani. „Am fost la un pas de moarte și tot eu sunt cea cu dosar penal. Nu am avut vreo intenție să-i fac vreun rău, mi-am salvat viața…”, spune femeia. Ea a fost obligată de instanța de judecată să participe la un program de reintegrare socială. „Timp de doi ani, Maria a beneficiat de consiliere psihologică, asistență socială, juridică și medicală, fiind îndreptată către ONG-urile care oferă sprijin victimelor torturii și victimelor violenței în familie”, povestește Iulia Terpan, șefa direcției de supraveghere și pedepse complementare din cadrul Biroului de Probațiune Chișinău. Pentru că a urmat sârguincios toate instruirile, în octombrie 2020, la demersul consilierului de caz, instanța i-a anulat Mariei condamnarea la jumătate de termen și i-au fost stinse antecedentele penale.
Poză simbol. Foto Depositphotos.com
Poză simbol
Foto: Depositphotos.com
80% dintre victimele violenței domestice sunt femei
Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP), în primele 11 luni ale anului 2020 au fost înregistrate 2.081 de cazuri de violență în familie. Pentru comparație: în aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate 1.634 cazuri de violență. Potrivit IGP, 80% dintre victimele violenței sunt femei și circa 20% – bărbați.
Implementarea Convenției de la Istanbul ar putea reduce cazurile de violență în familie
Numărul victimelor violenței în familie ar putea scădea, iar acestea ar fi mai protejate dacă autoritățile R. Moldova ar ratifica Convenția de la Istanbul. Această convenție se bazează pe patru piloni și este primul document juridic cu o abordare unică privind prevenirea, investigarea și pedepsirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, inclusiv urmărirea penală a agresorilor. „Convenția pornește de la ideea și înțelegerea că violența în familie este o cauză și o consecință a inegalităților de gen. Ratificarea Convenției de la Istanbul va solicita autorităților să întreprindă măsuri concrete pentru a asigura protecția victimelor violenței în familie, pedepsirea eficientă a agresorilor și încadrarea tuturor aspectelor legate de prevenire, protecție, urmărire în justiție, într-un cadru de politici complex”, susține Natalia Vîlcu, directoare executivă la Centrul de Drept al Femeilor.
Mituri atribuite Convenției: promovarea avorturilor, a căsătoriilor dintre persoane de același sex, distrugerea familiei tradiționale
Convenția a fost semnată de R. Moldova la 6 februarie 2017,alături de alte 45 de state, iar în decembrie 2019 guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției, însă până în prezent deputații nu au aprobat acest proiect de lege. ,,Din păcate, există o reticență absolut nejustificată din partea unor decidenți politici, determinată de miturile despre această Convenție, precum că ar promova căsătoriile persoanelor de același sex, ar schimba curricula școlară în vederea susținerii și educației privind identitatea de gen, alte lucruri absolut lipsite de temei”, a precizat N. Vîlcu.
Miturile legate de Convenție sunt promovate de unele grupuri religioase sau activiști care afirmă că prin acest document vor fi distruse valorile și tradițiile creștine sau că ar promova avortul. În realitate, singura agendă a Convenției de la Istanbul este cea a protecției femeilor și fetelor de toate formele violenței, fiind condamnată violența în familie, hărțuirea sexuală, căsătoria forțată, sterilizarea forțată și avortul forțat – acte specifice violenței împotriva femeilor.
„Nu există suficientă voință politică”
Deputata Ruxanda Glavan, membră a Comisiei protecție socială, sănătate şi familie din Parlamentul R. Moldova, confirmă că ratificarea Convenției ar rezolva mai multe probleme și ar preveni fenomenul violenței domestice, însă în opinia ei, abordarea la momentul actual a acestui subiect ar ațâța spiritele în Parlament. „Oricum, avem nevoie de ratificare pentru că există o problemă care se perpetuează din generații în generații, însă nu există voință politică, din păcate. În condițiile instabilității politice de azi, nu prea cred că este momentul să punem în discuții chestiuni atât de importante”, a declarat deputata.
Pe de altă parte, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, care a apărat în instanța de judecată multe victime ale violenței în familie, susține că legiuitorii trebuie să ratifice Convenția și să nu dea crezare prejudecăților. „Eu cred că problema este în acele stereotipuri care persistă în Parlament. Însă aceste stereotipuri nu ar trebui să influențeze decizia firească de a ratifica această Convenție”, spune avocatul.
Ratificarea Convenției de la Istanbul este una din prioritățile Acordului de Asociere RM-UE, iar obiectivul ratificării Convenției a fost trasat și în mai multe documente de politici la nivel național, cum sunt Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018-2022 și Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018-2023 și planul de acțiuni privind implementarea acesteia.
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente