Impactul COVID-19 asupra vieții sociale și economice din perspectiva egalității de gen

Astăzi, 16 iunie 2020, UN Women Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) au prezentat rezultatele cercetării privind impactul COVID-19 asupra vieții sociale și economice din perspectiva egalității de gen.

Analiza de față vine să identifice efectele răspândirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților, punând în evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung, dar și modul în care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică. În mod special, analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen, dar și asupra împuternicirii femeilor.

„În ultimele luni de pandemie, am văzut multe femei care pierd oportunități de angajare, nu fac față gestionării afacerilor, cărora le este influențată starea de bine și nu mai au siguranța unui venit din cauza măsurilor de limitare la domiciliu. De asemenea, femeile sunt implicate în mai multe activități de îngrijire și în activități casnice neremunerate, acestea având un impact asupra vieții lor profesionale. În plus, datele neoficiale indică creșterea numărului de cazuri de violență în familie pe durata pandemiei.

Toate acestea ne confirmă faptul că pandemia COVID-19 are un impact foarte puternic asupra femeilor și necesităților urgente ale acestora. Din acest motiv, am realizat o cercetare rapidă pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care femeile și bărbații din Republica Moldova sunt afectați de acest focar. UN Women va continua să colaboreze cu sectoarele guvernamentale și cu societatea civilă pentru a se asigura că eforturile de ameliorare a consecințelor pandemiei au în vedere necesitățile tuturor femeilor afectate. În acest context, este esențial ca femeile, de la nivel național la comunități mici, să facă parte din discuții și din procesul de luare a deciziilor pentru eforturile de răspuns la COVID-19 – inclusiv în planificarea, bugetarea și monitorizarea la toate nivelurile, precum și să sprijine în continuare inițiativele care protejează și promovează drepturile femeilor”,a spus în cadrul evenimentului, Peterson Magoola, Reprezentant interimar de țară, UN Women Moldova.

”Pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse au subliniat una dintre cele mai slabe verigi: îngrijirea. Pandemia a agravat inegalitățile în ce privește modul cum sunt divizate sarcinile de îngrijire a familiei și a gospodăriei între femei și bărbați. Astfel, în perioada de izolare socială, femeile și-au asumat cea mai mare parte a sarcinilor casnice și de îngrijire a copiilor și a familiei, fiindu-le astfel limitate posibilitățile de interacțiune cu alt mediu decât familia. Acest fapt a afectat sănătatea emoțională a femeilor, acestea fiind expuse într-o măsură mai mare stărilor de anxietate și frustrare în perioada crizei pandemice ”, a declarat Natalia Covrig, analistă de politici publice, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Rodica Ivașcu, Directoare de Program, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a menționat că:  „În perioada crizei pandemice, atât femeile, cât și bărbații au fost afectați din punct de vedere economic. Pe de o parte, chiar dacă înaintea manifestării crizei, în Moldova, aveam o prezență mai mică a femeilor pe piața muncii, atunci în perioada pandemică femeile s-au retras și mai mult din câmpul muncii, fiind nevoite să recurgă la acest pas din cauza inechității în divizarea responsabilităților de îngrijire. În viitorul apropiat nu excludem scenariul că femeile, în special cu copii, vor deveni şi mai puțin active, vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță, accentuând o tranziție inegala a acestora în câmpul muncii. Pe de altă parte, cercetarea a evidențiat că bărbații au fost afectați mai mult din punct de vedere al respectării drepturilor acestora în muncă și se anticipează că mai mulți din ei să nu poată beneficia de sistemul de asigurări sociale sau medicale. Astfel, mai mulți bărbați au menționat că au stat în concediu neplătit și estimează riscul de a pierde locul de munca în timpul apropiat, motivul în acest sens fiind mai mult legat de implicarea preponderentă a acestora în munci informale. Acest lanț logic de efecte cauzat de criza pandemică s-a transpus și asupra posibilității de a obține venituri, canalele importante de manifestare a vulnerabilității financiare fiind reducerea bruscă a remitențelor și scăderea veniturilor salariale. Pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei, în special din mediul rural, să fie asociate cu categorii şi mai vulnerabile din perspectiva financiară. Sondajul a relevat că tocmai 63% dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază (precum procurarea produselor alimentare, a produselor igienice etc.) dacă măsurile de combatere a efectelor pandemice vor fi menținute. Cu siguranță, o monitorizare constanta urmează a fi întreprinsă în acest context.”

Datele au fost colectate la solicitarea UN Women Moldova, pe un eșantion de 1003 persoane, cu vârsta de 18+ ani, reprezentativ pentru populaţia adultă a țării, cu excepția locuitorilor regiunii din stânga Nistrului. Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat, probabilistic, metoda de colectare fiind sondajul telefonic, cu o eroare maximă de +3,1%. Datele au fost colectate în perioada 13-26 aprilie 2020.

Cercetarea a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în colaborare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia. Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.