Ploile şi grindina din ultimele zile au afectat peste patru mii de hectare de culturi. Declaraţia a fost făcută de viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Iurie Uşurelu, în cadrul şedinţei de lucru convocate de premierul Pavel Filip vineri, 3 iunie. Potrivit viceministrului, cel mai tare au fost afectate raionale Ştefan Vodă, Sângerei, Criuleni şi Hânceşti, transmite IPN.
Viceministrul a menţionat că probleme s-au înregistrat şi la capitolul supraumezeala terenurilor. Potrivit lui, mai multe livezi de cireşe au fost afectate de excesul de umezeală.
Şeful Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Mihail Harabagiu, a menţionat în cadrul şedinţei că pe traseul Chişinău-Străşeni, sub un pod de cale ferată nivelul apei s-a ridicat cu aproximativ 30 de centimetri. Distanţa este de aproximativ 1,5 kilometri. „Până la acest moment se circulă cu dificultăţi pentru transportul de litraj mic. Avem varianta de rezervă – de obicei punem trecerea peste calea ferată şi înconjurăm acest sector”, a declarat Mihai Harabagiu.
Totodată, şeful Serviciului a afirmat că a înştiinţat autorităţile publice locale despre faptul că în următoarele zile se va înregistra o viitură fluvială ca urmare a precipitaţiilor căzute pe cursul superior al râului Prut. „Astfel, în intervalul 3-5 iunie în sectorul satului Criva – oraşul Costeşti se prevede creşterea nivelului apei cu 0,7 metri faţă de cel de la 3 iunie. Apa se va scurge în limitele apei minore şi pericol de inundaţii nu există”, a declarat Mihail Harabagiu. De asemenea, până la 14 iunie va creşte debitul de revărsare a apei din lacul de acumulare Costeşti-Stânca, pe sectorul Costeşti – Ungheni.
Directorul Agenţiei „Apele Moldovei”, Arcadi Calaraş, a menţionat că în Republica Moldova majoritatea lacurilor de acumulare, pe lângă faptul că nu este alocată finanţarea necesară pentru întreţinerea lor, sunt atribuite în arendă şi întreţinerea lor nu este pusă în responsabilitatea nimănui.
Premierul Pavel Filip a menţionat că este important să fie identificate raionale şi localităţile vulnerabile în faţa calamităţilor naturale pentru a putea preveni situaţii similare pe viitor.