Guvernatorul BNM este încrezător că legislația bancară va fi înăsprită pentru obținerea acordului salvator cu FMI

Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, este încrezător că legislația bancară va fi înăsprită până în luna octombrie, așa încât Republica Moldova să obțină noul program de colaborare și noile împrumuturi ale FMI. Vorbindu-le astăzi jurnaliștilor la o conferință de presă, Cioclea a spus că a primit asigurările majorității parlamentare că va adopta la timp pachetul de reforme în sectorul bancar, care va introduce reguli mai stricte pentru băncile comerciale și puteri de supraveghere mai mari pentru Banca Națională.

Sergiu Cioclea a vorbit despre aceste asigurări, răspunzând la o întrebare a jurnaliştilor dacă, de când este în funcţie, a discutat vreodată cu Vlad Plafotniuc, despre care spunea la început de mandat că nu-l cunoaşte personal, şi pe ce subiect anume au fost aceste discuţii:

„La începutul negocierilor cu FMI, am vrut să înţeleg ce discuţii cu reprezentanţii Fondului s-au purtat despre care ar trebui să ştiu. Şi am avut o întâlnire cu dumnealui. Am primit asigurarea că majoritatea guvernamentală şi dumnealui personal, ca rol politic, va susţine toate reformele. Acesta a fost răspunsul pe care am mizat şi l-am primit”.

Deci, cel care l-a asigurat pe guvernator că reformele pe care le inițiază vor fi asumate politic a fost însuşi Vlad Plahotniuc. Un detaliu care capătă relevanță în contextul în care mai mulţi experţi au pus la îndoială capacitatea noului guvernator de a face schimbările necesare în sistemul bancar, fără aprobare şi sprijin din partea celui mai influent politician, despre care se crede că ar avea interese şi în acest sistem.

Sergiu Cioclea, care a preluat conducerea Băncii Naţionale după scandalul legat de furtul miliardului din care această instituţie a ieşit cu grave probleme de imagine, încearcă acum să promoveze un pachet de legi care să sporească puterile BNM. Acest pachet, trecut deocamdată doar de o primă lectură în parlament, descrie cu exactitate, pas cu pas, acţiunile pe care ar urma să le întreprindă banca centrală în cazuri similare celui soldat cu devalizarea din 2014 a sistemului şi neutralizează orice căi de atac prin justiţie împotriva băncii centrale din partea băncilor comerciale. Criticii pachetului spun că BNM nu a oprit frauda nu din cauza că nu ar fi avut pârghii, ci pentru că nu a avut independenţa să le aplice, iar puterile noi pe care le capătă ar putea transforma BNM într-o „bâtă” împotriva băncilor comerciale care să funcţioneze arbitrar. Nu toţi experţii sunt însă de această părere. Natan Garştea, economist la Expert Grup, spune că BNM merită un credit de încredere, fie şi până la proba contrarie:

„Până acum, în special după situaţia din sistemul bancar, spuneam că BNM trebuie să aibă suficiente pârghii ca să poată să intervină, să devină independentă. Acum, dacă avem o nouă componenţă a BNM, să-i dăm un credit de încredere şi să vedem ce se va întâmpla. Mai ales că a fost cerat şi acest consiliu de supraveghere care va urmări ce se întâmplă în BNM. Iar teza că BNM ar putea să abuzeze de aceste noi puteri, acelaşi lucru se poate spune despre orice instituţie publică: şi despre poliţie, şi despre altele.”

După ultima misiune a FMI, care a spus că a ajuns la un acord preliminar cu autorităţile în baza căruia Chişinăul ar putea să primească în următorii doi ani în jur de 180 de milioane de dolari, guvernul şi BNM are de rezolvat o listă imensă de sarcini. Iată cele mai importante dintre ele, în viziunea guvernatorului Sergiu Cioclea:

„Avem un acord doar la nivel de staff, adevărata validare va fi în baza unor elemente foarte concrete, ca în matematică – da sau nu. Avem foarte multe de făcut: să restabilim funcţionalitatea BNM prin completarea tuturor funcţiilor în consiliul executiv, să completăm tot setul de legi pentru a rezolva ceea ce numeşte FMI cadrul în care pot fi rezolvate problemele în sector. Şi este un al treilea set de decizii ce ţin de situaţia propriu-zisă din sector: s-au făcut studii diagnostice şi s-au identificat problemele la fiecare bancă, noi am venit cu propuneri de planuri de remediere şi avem rolul să supraveghem ca aceste îmbunătăţiri să se producă.”

Decizia finală dacă să crediteze sau nu Republica Moldova va fi luată de FMI în luna octombrie, dar dezgheţul relativ din relaţia Chişinăului cu instituţia bancară a fost deja salutată de majoritatea experţilor, ca fiind o dovadă că lucrurile au început să se îmbunătăţească în sistemul bancar.

sursa: europalibera.org