Filtrarea informaţiilor şi selecţia surselor duc la manipularea informaţională

În cadrul campaniei împotriva manipulării informaţionale, API a lansat joi, 21 august 2014, al doilea raport de monitorizare trimestrială a instituţiilor mass-media privind prezentarea subiectelor de interes public major. După analiza conţinutului editorial al ştirilor şi emisiunilor de dezbateri de la 12 instituţii mass-media din Republica Moldova (presă scrisă, audiovizual şi presă online), autorii raportului au identificat mai multe cazuri când mass-media au utilizat tehnici de manipulare informaţională.

În raport sunt incluse studii de caz privind reflectarea unor subiecte de interes public în perioada mai-iulie 2014, inclusiv protestele fermierilor de la sfârşitul lunii mai, disensiunile din interiorul Partidului comuniștilor, refuzul Ministerului Justiției de a înregistra modificările la statutul Partidului Popular Republican, semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, demisia ministrului Economiei Valeriu Lazăr, rezultatele examenelor de bacalaureat şi embargoul introdus de Federația Rusă la importul de fructe şi conserve din ţara noastră.

Rezultatele monitorizării arată că unele instituţii mass-media selectează subiectele pentru mediatizare în funcţie de simpatiile sau antipatiile faţă de anumiţi actori politici, filtrând informația pentru a apăra anumite interese de grup. Astfel, protestul din UTA Gagauz Yeri în ziua semnării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană a fost ignorat de marea majoritate a instituţiilor mass-media monitorizate, iar unele mass-media au filtrat acuzațiile de preluare a controlului asupra Partidului comuniştilor de către Vladimir Plahotniuc, pentru a nu-l pune pe acesta în lumină proastă. La fel, protestele producătorilor agricoli în legătură cu embargoul impus de Federaţia Rusă a rămas în afara agendei unor instituţii mass-media, iar altele nu au publicat materiale despre refuzul Ministerului Justiţiei de a înregistra modificările la statutul Partidului Popular Republican.

Unele instituţii de presă au recurs frecvent la selecția surselor pentru a imita pluralismul de opinii, în realitate fiind selectate surse și opinii care au exprimat aceleași gânduri, au transmis aceleași mesaje și au fost avocaţi ai aceleiași cauze. În raportul de monitorizare sunt prezentate mai multe cazuri de selecţie a surselor pentru a accentua percepţia pozitivă sau negativă despre anumiţi actori, în special în reflectarea subiectelor privind semnarea Acordului de asociere cu UE, tensiunile din PCRM, embargoul impus de Rusia.

În raportul de monitorizare sunt formulate unele recomandări generale pentru asigurarea dreptului constituţional al cetăţeanului la informaţie. Astfel, pornind de la obligația legală și deontologică de a informa corect și obiectiv opinia publică despre subiectele de interes public, instituţiilor mass-media li se recomandă să țină cont în primul rând de importanța și gradul de interes public, și nu de preferințele și agenda patronilor instituțiilor de presă; să prezinte obiectiv toate părţile implicate în controverse, respectând principiul de informare din mai multe surse, inclusiv de alternativă; să ţină cont de convingerile politice ale diferitelor categorii ale populaţiei, asigurând echilibrul şi pluralismul socio-politic, dar şi libertatea de exprimare; să reflecte veridic şi echidistant evenimentele fără a deforma sensul realităţii prin montaj și comentarii.

sursa: api.md