Experți de la PNUD și CoE spun că noua legislație privind procuratura și achizițiile publice conţin lacune care nu minimalizează riscurile de corupţie.

Experţi de la Programul Naţiunilor Unite şi Consiliul Europei au evaluat noua lege a achiziţiilor publice care va intra în vigoare începând cu luna mai şi recent votată lege a procuraturii. Deşi ambele sunt racordate la standarde europene, legile conţin totuşi lacune care nu minimalizează riscurile de corupţie, este principala concluzie a experţilor.

Noua lege a achiziţiilor publice încearcă să pună mai multe zăgazuri în faţa actelor de corupție în condițiile în care procurarea de bunuri şi servicii din bani de la buget este o sursa constanta de delapidări şi fraude. În acelaşi timp, legea nu elimină mai mulți factori de risc care afectează buna gestionare a banilor publici, spun experţii.

Documentul prevede, între altele, că în grupurile de lucru pentru licitațiile publice vor fi incluși membri ai societății civile şi că organizațiile neguvernamentale vor putea participa la concursurile de achiziții. Pentru soluționarea contestațiilor va fi creată o structură separată. Deşi deocamdată pun la îndoială independenţa acestei structuri, experţii spun că aceasta este singura inovaţie relevantă pentru lupta împotriva corupţiei.

Una din lacunele majore este că întreprinderile de stat şi cele cu capital public rămân în afara noii legi, chiar dacă ele comit cele mai mari abuzuri. Unul dintre autorii studiului, expertul Serghei Merjan: „Au fost încercări de includere a acestora în lege, dar nu au avut succes. Urmează să fie adoptată fie modificare la lege, fie regulamente separate care vor reglementa procesul de achiziţie la aceste întreprinderi, în special la cele care prestează servicii publice, care prin achizițiile ineficiente şi corupte afectează interesul public şi rezultă în utilizarea ineficiente a banului public.”

O altă problemă pe care noua lege nu o soluţionează, spune expertul, este că grupurile de lucru pentru licitaţii nu pot fi în continuare trase la răspundere pentru deciziile pe care le iau. Or acest lucru încurajează corupţia din sistemul achiziţiilor publice a semnalat în repetate rânduri Curtea de Conturi.

Serghei Merjan: „Problema se menţine şi nu este rezolvată prin modificarea cadrului legal în acest moment şi constituie unul din riscurile majore în activitatea grupurilor de lucru de achiziţie care aprobă anumite decizii care rezultă în pierderea mijloacelor financiare publice, dar nu sunt sancţionaţi pentru acest lucru.”

Celălalt raport prezentat astăzi evaluează riscurile de corupţie din cadrul Procuraturii Generale. Unul din autorii studiului, expertul James Hamilton a spus că până la adoptarea reformei procuraturii, una din problemele principale era influenţa politicului mai ales la numirea şi demiterea procurorului general. Reformei prevede o schimbare radicală în acest sens. Procurorul general va fi propus de un consiliu al procurorilor şi numit de şeful statului şi nu de spicher cum a fost până nu demult. Deşi se prezumă că astfel Procurorul va deveni mai independent, expertul James Hamilton, şi-a exprimat anumite rezerve. Una fiind lipsa de garanţii că cei din consiliul procurorilor care vor face selecţia nu ar putea fi supuşi şi ei unor presiuni din partea politicului. Expertul a spus că e nevoie de garanţii adiţionale, cum ar fi, de exemplu, participarea experţilor independenţi posibil chiar din exterior în procesul de evaluare a candidaţilor. Expertul a pledat pentru monitorizarea minuţioasă a felului în care va fi pusa in aplicare reforma Procuraturii ce ar putea  fi cea mai elocventa hârtie de turnesol.

sursa: europalibera.org