În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii între femei şi bărbaţi. Cu toate că, ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015, valoarea Indexului Egalităţii de Gen, calculat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, s-a ȋmbunătăţit, această creştere este calificată ca fiind nesemnificativă. În 2016 doar un domeniu din cele șase care stau la baza calculării Indexului a trecut pragul de 70 de puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.
Indexul Egalităţii de Gen este calculat în baza a 31 de indicatori, pe o scară de la 0 la 100, unde 0 – indică o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen este mai înalt.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, a spus că în 2016 creşterea Indexului Egalităţii de Gen de la 57 la 58 de puncte se datorează în mare parte ȋmbunătăţirii percepţiilor faţă de rolul femeii ȋn societate. Valoarea punctajului la capitolul percepțiilor și stereotipurilor de gen a crescut cu patru puncte, fapt care a determinat creșterea Indexului Egalităţii de Gen comparativ cu anul precedent. Astfel, se poate concluziona că, de fapt, nivelul egalității de gen în Republica Moldova s-a îmbunătățit datorită cetățenilor și mai puțin reformelor inițiate de autorități.
Indexul Egalității de Gen este influenţat negativ de inegalităţile tot mai pronunţate din domeniul sănătăţii. Nivelul egalităţii de gen ȋn domeniul sănătăţii ȋnregistrează scăderi semnificative. Valorile Indexului pentru domeniul sănătății au scăzut concomitent în fiecare an în care acestea au fost calculate: de la 73 de puncte în 2009 la 71 în 2015 și 69 în 2016.
Nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit semnificativ în patru domenii. O creştere modestă de un punct se atestă ȋn domeniile Piaţa muncii (de la 62 la 63 de puncte) şi Accesul la resurse (de la 75 la 76 de puncte). Pe când ariile ce vizează educaţia şi politica au ȋnregistrat acelaşi nivel de inegalitate ca şi ȋn anul precedent.
Potrivit activistei și militantei pentru drepturile femeilor, Alina Andronache, politica rămâne a fi domeniul cu cel mai mic nivel de egalitate de gen. Femeile continuă a fi subreprezentate la nivelul politicii mari. Astfel, doar două din nouă deputaţi sunt femei. De notat că ȋn anul 2015, Parlamentul a probat modificări legislative care presupun obligativitatea tuturor partidelor de respecta cota minimă de 40% atunci când constituie listele de candidați pentru alegerile locale și cele parlamentare.
Ambiția politică a bărbaților este mai mare comparativ cu cea a femeilor. În cazul funcțiilor elective locale nivelul intenției de a candida a bărbaților este aproape de două ori mai mare decât a femeilor. Diferența este mult mai mică în cazul funcțiilor care nu necesită implicarea în campania electorală. Ambiția politică a bărbaților este mai mare deoarece aceștia nu poartă grija treburilor casnice, notează autorii cercetării.
Rolurile de gen în familie determină într-o mare măsură opţiunile de carieră ale tinerilor. Băieţii tind să opteze pentru cariere care ar aduce un câștig financiar mai rapid. Acest fapt se explică în mare parte prin rolul de gen atribuit bărbaţilor, precum că este mai mult de datoria lor să aducă bani acasă. Aceste stereotipuri îi determină pe tinerii de gen masculin să decidă în favoarea studiilor de scurtă durată şi a specialităţilor în care venitul potenţial este mai mare. Fetele însă sunt orientate să dea prioritate vieții de familie şi astfel pledează pentru opţiuni de carieră care le-ar permite să combine mai uşor viaţa profesională cu cea de familie. De aici și diferențe salariale, iar apoi diferențe în ceea ce privește mărimea pensiilor.
În Republica Moldova, la nivel național, diferențele de gen sunt mai mici comparativ cu cele din municipiul Chișinău. Acest fapt se explică prin ponderea bărbaților pensionari din zona rurală care primesc pensii de valoare mică pentru că au activat în domeniul agriculturii. Diferența de gen la pensii la nivel național a constituit 2907 de lei anual, iar în municipiul Chișinău aceasta a fost de tocmai 6595, în favoarea bărbaților, notează autorii cercetării.