Produsele de primă necesitate s-au scumpit în Republica Moldova pe fonul deprecierii valutei naționale. Salariile au rămas însă aceleași, iar un guvern cu putere de a le indexa nu există. Din cauza aprofundării sărăciei, se observă o creștere a neliniștii sociale – atmosferă exploatată din plin de promotorii intereselor străine din politica moldovenească.Deprecierea semnificativă a leului moldovenesc, determinată de „scurgerea” spre Rusia a peste 1 miliard de dolari în luna noiembrie 2014 (prin intermediul a trei bănci comerciale) a generat scumpiri în lanț, inclusiv la produsele alimentare de primă necesitate: pâine, hrișcă, brânzeturi. Se așteaptă ca în zilele următoare să se scumpească și legumele. Distribuția energiei electrice deja s-a scumpit, materialele de construcție s-au scumpit drastic, energia termică s-a scumpit în ultimul an cu 12,4%.
După deprecierea leului moldovenesc, salariul mediu al moldovenilor a scăzut în valoare până la numai 180 de euro, iar pensia minimă – până la 52 de euro. Aceasta în timp ce minimul de existență este de 82 de euro. Ca să le ajungă bani pentru alimente, oamenii achită doar parțial sau nu achită deloc serviciile comunale. Poliția este alertată de dispariția indicatoarelor rutiere de pe drumuri, iar hoții fură până și capacele de la gurile de canalizare, pe care le predau la fier vechi.
Disperarea cetățenilor este exploatată de oponenții politici ai partidelor pro-europene care, la două luni de la alegerile parlamentare, încă negociază constituirea unei noi coaliții care să învestească un nou guvern. Prima tentativă de a vota guvernul va avea loc joi, 12 februarie. Principalul partid de opoziție, Partidul Socialiștilor, s-a concentrat asupra alegerilor pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze. În activitățile electorale ale acestui partid a fost atras și ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Farit Muhametșin. Candidatul socialiștilor la funcția de bașcan al Găgăuziei a declarat că pledează pentru denunţarea Acordului de Asociere a Moldovei cu UE şi integrarea eurasiatică a Moldovei și a promis că „după alegerea sa în calitate de başcan, vectorul eurasiatic al Găgăuziei va căpăta un caracter definitoriu, contribuind la extinderea relaţiilor directe cu regiunile Federaţiei Ruse”.
Cea mai mare problemă a partidelor care se declară pro-europene în Republica Moldova este lipsa de voință politică de a scoate justiția, Procuratura și poliția de sub influență politică. Frica de a se pomeni la pușcărie, după exemplul României, îi determină pe acești politicieni să neglijeze inclusiv tentativele unor emisari europeni de a contribui la deblocarea negocierilor pentru formarea noii coaliții pro-europene de guvernare și preferă o alianță tacită cu comuniștii pro-ruși.
Într-un interviu acordat „Ziarului de Gardă” care apare la Chișinău, raportorul pentru Republica Moldova în cadrul Parlamentului European, Petras Austrevicius, a declarat că flagelul corupţiei ameninţă suveranitatea statului, iar cât timp elita politică de la Chişinău va alege un procuror general numit pe criterii politice, lupta anticorupţie nu va înregistra nici o evoluţie majoră. „O condiție primară este neimplicarea politicului în combaterea corupției. Nu am încredere în așa-numitele instituții de investigare a cazurilor de corupție care sunt de fapt marionete ale partidelor politice. Astfel schimbările nu vor veni în Moldova, iar structurile UE nu vor lua în considerare mimarea acestei lupte contra corupției”, a explicat europarlamentarul Petras Austrevicius.
sursa: dw.de