Șapte organizații neguvernamentale a de la Chișinău au publicat o Declarație în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu încă o decizie, aprobată acum câteva zile de către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor Investiționale de Importanță Națională, prin care licențele altor două instituții audiovizuale au fost suspendate și amintesc autorităților că ”mecanisme juridice similare, care presupun suspendarea actelor permisive ale posturilor TV și de radio în lipsa unei hotărâri judecătorești, au fost declarate anterior drept neconstituționale”.
Textul integral al Declarației:
Organizațiile neguvernamentale semnatare își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa standardelor de calitate a legii ce permite suspendarea temporară sau definitivă a licențelor furnizorilor de servicii media audiovizuale de către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor Investiționale de Importanță Națională (CPPIIN). Subliniem că mecanisme juridice similare, care presupun suspendarea actelor permisive ale posturilor TV și de radio în lipsa unei hotărâri judecătorești, au fost declarate anterior drept neconstituționale. Reiterăm dezaprobarea în raport cu lipsa de transparență în procesul de elaborare, votare și implementare a noului mecanism juridic, cerând autorităților să renunțe la astfel de practici și să revizuiască prevederile legale relevante în vederea asigurării conformității acestora cu standardele internaționale.
La 21 martie 2024, a fost publicată cea de-a doua hotărâre prin care CPPIIN a decis sistarea temporară a valabilității altor două licențe de emisie (Canal 5 și Maestro FM), cu titlu de măsură preventivă, „în urma constatării unor bănuieli rezonabile privind implicarea beneficiarilor efectivi ai companiei [n.a. fondatoare a furnizorilor de servicii media] în activități care afectează securitatea statului”.
Reamintim că prevederile legale prin care a fost instituit un nou mecanism de suspendare și de retragere a licențelor de emisie ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, în lipsa unei hotărâri judecătorești și în afara stării de urgență au căpătat forță juridică la 23 decembrie 2023. Respectivele pârghii au fost inserate într-un proiect de lege menit să asigure „integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice”, prin completarea proiectului, la 18 decembrie 2023, cu patru zile înainte de votul final, cu un amendament.
Reiterăm că, în procesul de elaborare, votare și implementare a noului mecanism juridic, autoritățile au sfidat transparența în procesul decizional, subestimând importanța revizuirii detaliate și nuanțate a legislației propuse, în baza recomandărilor părților interesate și ale experților din domeniul relevant.
Publicul larg și societatea civilă au avut ocazia să se familiarizeze cu noile pârghii juridice abia la data de 29 decembrie 2023, vineri seara, atunci când a fost publicată prima decizie a CPPIIN prin care au fost suspendate licențele de emisie ale posturilor de televiziune vizate anterior în dispozițiile de suspendare ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Potrivit documentului, restricțiile au fost impuse „pentru perioada necesară furnizării unor informații și acte”, cerute pentru că autoritatea ar fi constatat că instituțiile media vizate[1] au realizat „investiții în domenii de importanță pentru securitatea statului”.
Până la apariția noului mecanism de sistare a actelor permisive ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, legea permitea suspendarea forțată a licențelor de emisie doar în temeiul unei hotărâri judecătorești, fapt ce reprezenta o garanție suplimentară a legalității deciziilor autorităților. Conform noului mecanism juridic de suspendare și de retragere a licențelor de emisie, deciziile CPPIIN devin executorii de la data emiterii. Totodată, în prezent, suspendarea a fost transformată dintr-o măsură sancționatorie în una preventivă, aplicată pentru „constatarea unor bănuieli rezonabile”.
Aducem la cunoștința autorităților că mecanisme similare au fost declarate anterior neconstituționale (Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 17 din 06.12.2012 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006).
Anterior, vechiul Cod al audiovizualului (nr. 260-XVI din 27 iulie 2006) oferea posibilitatea suspendării și retragerii licenței de emisie de către Consiliul Audiovizualului (CA), pe atunci Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). O asemenea decizie a CCA, ca și în cazul CPPIIN, devenea executorie de la data emiterii, fără o hotărâre din partea instanței de judecată. Cu toate acestea, spre deosebire de mecanismul inserat recent, CCA era în drept să aplice suspendarea, cu titlu de măsură sancționatorie și nu asiguratorie, doar după aplicarea graduală a altor tipuri de sancțiuni (avertizare publică; retragerea dreptului de a difuza anunțuri publicitare pentru o anumită perioadă; amendă) și doar pentru încălcarea legislației media audiovizuale.
În pofida acestei diferențe importante, Curtea a declarat neconstituționale prevederile referitoare la „devenirea executorie a deciziei CCA cu privire la aplicarea sancțiunilor de suspendare a licenței de emisie pentru o anumită perioadă sau de retragere a licenței de emisie de la data adoptării”. CC a considerat că, în circumstanțele specifice ale cazului, o asemenea ingerință în dreptul posturilor TV sau de radio la libertatea de exprimare nu satisface condiția „de a fi necesară într-o societate democratică” și, prin urmare, este contrară articolului 32 al Constituției și articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
În lumina „importanței deosebite a libertății de exprimare pentru o societate democratică, susceptibilă presiunilor politicului și cenzurii”, Curtea Constituțională a notat că singura autoritate care este în măsură, conform principiului democratic și constituțional al separației puterilor în stat, să constate că un anumit cetățean a încălcat grav legea, inclusiv prin exercitarea abuzivă a libertății de exprimare, este autoritatea judecătorească, cea care beneficiază de toate garanțiile de independență.
Organizațiile neguvernamentale semnatare își exprimă regretul și dezaprobarea în raport cu perpetuarea practicilor ce sfidează principiului transparenței în procesul decizional, în special în lumina faptului că suspendarea licenței de emisie a unui post de televiziune reprezintă o ingerință în dreptul la libera exprimare a presei, iar consultarea publică a inițiativelor legislative ce au implicații asupra acestui domeniu este de o importanță deosebită.
În contextul replicării unor mecanisme similare celor declarate anterior neconstituționale, solicităm autorităților să revizuiască prevederile legale relevante în vederea asigurării conformității acestora cu standardele internaționale.
Centrul pentru Jurnalism Independent
Amnesty International Moldova
Asociația Presei Electronice
Asociația Promo-LEX
Centrul „Acces-Info”
Centrul de Resurse Juridice din Moldova
Centrul de Politici și Reforme
[1] La 30 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Evenimentul s-a produs identic cu cel din 16 decembrie 2022, atunci când CSE s-a pronunțat asupra suspendării dreptului de admisie a altor șase televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV). Între motivele invocate se numără, pe de o parte, faptul că anumite persoane fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale ar exercita controlul asupra posturilor TV supuse restricției, iar pe de altă parte, faptul că CA a monitorizat și a sancționat anterior furnizorii de servicii media pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina.