Domnica Manole despre motivele pentru care a ajuns să fie cercetată penal

Un articol din cel mai recent număr al publicaţiei americane „The New York Times” este dedicat Republicii Moldova, mai exact, vicepreşedintelui Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Publicaţia scrie că dacă la ultimile alegeri parlamentare fotografia liderului socialist Igor Dodon alături de preşedintele rus Vladimir Putin făcea înconjurul ţării, în prezent, o altă fotografie poate fi văzută pretutindeni: cea a lui Vladimir Plahotniuc alături de adjuncta Secretarului de stat american, Victoria Nuland. În articol, vicepreşedintele democraţilor este prezentat în felul următor: „cea mai de temut figură, numit pro-Vest, dar cu o reputaţie atât de toxică încât prietenii săi politici de obicei încearcă să păstreze o anumită distanţă atunci când apar în public”. Întrebarea lansată de „The New York Times” este dacă Occidentul ar trebui să mizeze pe ajutorul lui Vlad Plahotniuc ţinând cont de relaţia încordată dintre Est şi Vest.

Portalul de ştiri Agora.md scrie că cetăţenia Republicii Moldova devine tot mai atractivă. Reporterii fac trimitere la o cercetare a companiei elveţiene Henley & Partners, în care se constată că cea mai atractivă în 2015 a fost cetățenia germană din punct de vedere a beneficiilor de ordin politic, social și posibilitățile de a călători. Republica Moldova a reușit să câștige 17 poziții în acest clasament pe parcursul anului trecut fapt ce se datorează, în mare parte, liberalizării regimului de vize cu țările UE. Totuși, potrivit acestui clasament Republica Moldova rămâne în categoria țărilor cu un nivel mediu de atractivitate. De exemplu, România se situează pe locul 26 la nivel mondial, fiind în categoria țărilor cu o foarte înaltă atractivitate. Din țările CSI cel mai bun scor îl are Federația Rusă.

Publicaţia de peste Prut, „Ziarul de Iaşi”, scrie despre două posibile ipoteze ce ar sta la baza prăbuşirii elicopterului SMURD Iaşi, joi la amiază, în localitatea Haragâş, din raionul Cantemir. O primă ipoteză aflată în lucru pe masa anchetatorilor ar fi o posibilă defectare în zbor a aparatului, chiar când survola raionul Cantemir. Tot procurorii vor trebui să analizeze dacă aparatul trebuia să zboare în condiţiile meteo de la momentul respectiv, adică cod galben de averse puternice, însoţite de grindină. De asemenea, oficiali ai aviaţiei din cadrul Inspectoratului General al Aviaţiei Române au mai precizat pentru ziariştii români că elicopterul SMURD Iaşi nu avea în dotare radar meteo, care ajută pilotul să vadă tipul de nori ce sunt în zona în care urmează să zboare. De asemenea, aparatul nu ar fi fost dotat cu sistem cu GPS, care atenţionează apropierea de pământ, fiind dotat doar cu un aparat de orientare.

Portalul Mold-street.com publică un amplu articol în care se referă la cele mai grave accidente aviatice care s-au produs în Republica Moldova de-a lungul timpului. Aşadar, potrivit datelor portalului specializat Aviation Safety, din anul 1919 şi până pe 1 iunie 2016 pe teritoriul ţării au avut loc şapte catastrofe aviatice, dintre care cinci cu final fatal. În rezultatul acestora au decedat 26 de persoane. Accidentul din 2 iunie, în care a fost implicat un elicopter SMURD Iaşi este al optulea din istorie, iar numărul victimelor a urcat la 30 de persoane. Cel mai grav accident aviatic s-a produs pe 15 mai 1970, când în timpul unui zbor de antrenament s-a prăbuşit un Antonov 10A, ce aparţinea Şcolii de Aviaţie din Ulianovsk, Rusia, Potrivit versiunii oficiale în timp ce făcea al doilea cerc, cele două motoare s-au oprit, iar piloţii au pierdut controlul şi avionul s-a prăbuşit în apropiere de Chişinău, iar toate cele 11 persoane de la bord au decedat.

Editorialistul Dumitru Spătaru de la portalul Tribuna.md îşi îndreapta atenţia asupra ideii instituirii unui regim prezidenţial, ca soluţie de alternativă pentru Republica Moldova. Autorul observă că dincolo de argumentele invocate oficial în susţinerea acestei idei, la nivel neoficial se vorbeşte despre cu totul alte interese ce ar fi camuflate „în spatele” ideii respective. Evoluţia din continuare a evenimentelor va arăta de ce interese s-au condus în realitate cei ce au decis să lanseze respectiva iniţiativă în spaţiul public. La moment, putem constata doar că seminţa a fost aruncată, dar nu e clar încă dacă solul s-a dovedit a fi fertil pentru ca ea să încolţească, conchide editorialistul.

„Ziarul Naţional” publică un amplu interviu cu judecătoarea Curţii de Apel Chişinău, Domnica Manole, în care magistrate vorbește despre motivele pentru care a ajuns să fie cercetată penal pentru că a obligat CEC să organizeze referendumul pentru care s-au colectat peste 400 de mii de semnături, dar și despre problemele din interiorul sistemului judecătoresc. În opinia Domnicăi Manole hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind darea acordului la pornirea urmăririi penale pe numele său va descuraja judecătorii care vor îndrăzni să pronunțe decizii incomode. Judecătoarea a fost întrebată şi despre investigaţiile de presă în care apare numele său. De exemplu, în 2013 publicaţia „Ziarul de Gardă” a scris că Domnica Manole deţine 11 automobile, o parte dintre acestea fiind date în arendă unor companii de taxi. Iată explicaţia judecătoarei „Soţul meu este antreprenor. Când era mai tânăr, a muncit și peste hotare. Astfel a putut acumula resurse pe parcursul a mai multor ani. Acele mașini, majoritatea de model „Dacia” și „Renault”, erau utilizate pentru servicii de taxi. Deci, aceste automobile nu au apărut peste noapte, ci pe parcursul a mai mulți ani”.

sursa: europalibera.org