Proiectul legii poștei adoptat în primă lectură în parlament ar putea lipsi operatorul național de obligația legală de ridica, transporta și distribui publicațiile periodice. Este semnalul lansat de Asociația Presei Independente, care notează că Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei va avea posibilitatea să refuze colaborarea cu editorii publicațiilor pe care le vor considera neprofitabile din punct de vedere economic. Autorii proiectului, reprezentanți ai Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor susțin însă că îngrijorările organizațiilor de media ar fi neîntemeiate.
Proiectul noii legi a poștei nu include ziarele, revistele și cataloagele în categoria serviciului poștal universal, prin urmare Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei nu va mai fi obligată să le distribuie abonaților, explică Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente. Acesta face trimitere la directiva europeană privind serviciile poștale în care se spune că fiecare stat trebuie să adopte măsurile necesare pentru ca serviciul universal poștal să cuprindă și distribuția publicațiilor periodice.
Răspunzând demersului Asociației Presei Independente, reprezentanții Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor notează că prevederile directivei europene au fost transpuse exact în proiect și astfel îngrijorările API-ului ar nefondate.
În opinia lui Petru Macovei, autorii proiectului nu au interpretat onest directiva, formularea din proiectul legii fiind în detrimentul redacțiilor:
„În proiectul legii poștei scrie că în serviciul universal intră trimiterea de corespondență, nu expedierea poștală, dar trimiterea de corespondență, iar – așa cum interpretează proiectul ministerului -, cărțile, cataloagele, ziarele și publicațiile nu sunt considerate trimiteri de corespondență. Altfel spus, Poșta Moldovei, o să vrea, o să le distribuie, nu o să vrea, nu o să le distribuie, și aceste este un abuz foarte clar din partea Poștei Moldovei.”
Îngrijorările formulate de Asociația Presei independente au fost expediate parlamentului. Între altele organizațiile de media au propus ca în proiectul noii legi a poștei să fie inclus un articol care să vizeze formarea tarifelor pentru colectarea, sortarea, transportul și distribuția publicațiilor periodice.
În replică autorii proiectului notează că în 2015, din prestarea serviciilor de distribuire a edițiilor periodice, Poșta Moldovei a avut pierderi de peste 10 milioane de lei, iar soluția ar fi în opinia lor ajustarea tarifelor la costurile reale de prestare a acestui serviciu.
Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu susține că nenumăratele încercări de a stabili un dialog cu Poșta Moldovei și ministerul Tehnologiei Informației despre solicitările redacțiilor și de cealaltă parte, posibilitățile operatorului poștal au eșuat. Ea spune că un proiect de lege care vizează instituții de presă nu poate fi votat fără aprobarea lor:
„Cum poate să considere Ministerul Tehnologiei Informației că acest punct care nu-i obligă să distribuie ziare nu ne dezavantajează fără să ne fi întrebat măcar o dată. Poate într-adevăr noi nu vom mai vrea să ne distribuie, dar la moment Poșta Moldovei este singurul distribuitor de presă care acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova, deci e un distribuitor monopolist și eu un distribuitor de stat. Dacă o instituție de stat ignoră în acest fel distribuția de ziare, care sunt organe de informare în masă și care sunt de o mare necesitate pentru cetățeni, noi nu înțelegem dacă există dialog între societate civilă și autoritățile guvernamentale.”
Faptul că Posta Moldovei, cu de la sine putere vrea să își stabilească competentele, după ce a profitat de bani publici, în loc să se modernizeze și să optimizeze activitățile, trezește nedumerirea mai multor experți.
De la 1 septembrie, Poșta Moldovei a preluat toate plățile sociale care se făceau anterior de Banca de Economii și Banca Socială, bănci lichidate după devalizarea lor. Cei care mi-au fost interlocutori leagă acest transfer de servicii cu evidente avantaje financiare, cu nedorința de a mai distribui publicațiile periodice, o activitate neprofitabilă prin comparație, spune Petru Macovei:
„Din punctul meu de vedere lucrul acesta în general este sub un semn de întrebare, pentru că ar fi trebuit să existe un tender, totuși sunt bani publici la mijloc. Acum, la ce rulaj de miliarde de lei are Poșta Moldovei, n-o mai interesează alte servicii. Și până acum nu o interesa foarte mult pentru că există foarte multe pretenții ale editorilor referitor la calitatea serviciilor de distribuție prestate, de acum încolo, o s-o intereseze cu atât mai puțin.”
Proiectul Legii poștei ar urma să fie discutat mâine, în cadrul ședinței Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe. Dacă totuși, această lege, care în opinia lui Petru Macovei va duce la falimentarea micilor editori de presă, va fi adoptată în lectură finală, organizațiile de media vor cere președintelui să nu o promulge.