Din banii fraudați nu s-a reușit recuperarea a nici un leu, analiză

Lipsa de progrese în recuperarea banilor fraudați de la cele trei bănci devalizate este compensată cu aprobarea de inițiative populiste și periculoase. Conform ultimelor date oficiale, publicate pe pagina web a Ministerului Finanțelor, până în prezent statul a reușit să recupereze din cele trei bănci lichidate – puțin peste 2,5 miliarde de lei, însă nici un leu din banii furați, după cum a analizat expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că toți banii recuperați provin din vânzare de active de la cele trei bănci, precum și din restituirea de credite de la companiile de bună credință sau de la companiile falimentare. Din banii fraudați nu sa reușit recuperarea a nici un leu. „Această lipsă de progres trezesc suspiciuni întemeiate în rândul cetățenilor că autoritățile statului nu doresc de fapt să recupereze banii fraudați și creează aparența implicării lor în acest proces de fraudare a banului public”, susține Veaceslav Ioniță.

Pentru a sustrage atenția societății de la problema reală de non-progres în recuperarea banilor fraudați, economistul afirmă că politicieni vin cu diverse inițiative legislative, care nu doar că nu rezolvă problema, dar generează așteptări false în rândul cetățenilor și sunt periculoase pentru securitatea economică a țării.

Veaceslav Ioniță menționează că trebuie să constatăm un fapt, că banii nu au fost furați de la Banca Națională a Moldovei (BNM), dar de la fiecare din noi. „Sa discutat puțin la acest subiect, dar un miliard de dolari nu a fost furat din rezervele valutare ale BNM, el a fost furat de la fiecare dintre noi în parte”, susține expertul.

Pentru a înțelege aceasta, economistul explică cum sunt formate rezervele valutare ale BNM și care este rolul lor. În prezent, rezervele valutare ale BNM au atins cota de 3,7 miliarde de dolari, dintre care 1/3 sunt formate din împrumuturi, depozite ale băncilor comerciale, iar 2,3 miliarde de dolari sau 63% sunt banii noștri, ai mei și ai tăi, pe care BNM i-a acumulat pe parcursul a 29 de ani, începând cu anul 1992 când a fost creată BNM.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, când Republica Moldova a devenit stat independent a apărut cel mai important contract social al țării: noi am oferit BNM-ului dolari, euro și alte valute în schimbul leului moldovenesc. Economia națională și valuta națională se ține pe încrederea că leii deținuți de către noi au o acoperire cu dolari pe conturile BNM. BNM, în toată această perioadă, ne-a dat 33 de miliarde de lei, pe care în prezent îi deținem la noi în schimbul a 2,3 miliarde de dolari, iar în BNM sunt banii noștri, schimbați de noi pe lei moldovenești.

Astfel, în momentul când a fost sustras un miliard de dolari din conturile BNM, de fapt, am fost furați noi, fiecare în parte, deoarece au fost furați dolarii noștri pe care noi îi țineam la BNM în schimbul leilor din buzunarele noastre. „Generația mai în vârstă ține minte cu ce se termină deținerea de bani fără acoperire. Anii 1991-1992 sunt încă vii în memoria noastră: inflație de mii de procente anual, banii care peste noapte se transformă în simple hârtii, economie ruinată, oamenii disperați, țară falimentată”, amintește economistul.

Din acest motiv, susține Veaceslav Ioniță, pentru a menține sistemul economic viabil era extrem de important ca banii sustrași să fie întorși înapoi, pentru a suplini rezerva noastră valutară, e rezerva noastră nu a BNM și noi trebuie să ne asigurăm că ea este intactă, pentru securitatea noastră economică.

În acest sens, afirmă economistul, există doar două opțiuni. Banii pot fi întorși înapoi sau de către noi sau prin recuperarea lor de la hoți. Alte opțiuni nu există. Rezervele valutare nu pot fi lăsate goale. Noi trebuie să le restabilim fie prin recuperarea de la cei care le-au furat, fie să facem economii și să le suplinim noi, fiecare în parte. „Cea mai bună soluție este să recuperăm banii de la cei care au furat banii. Pentru aceasta trebuie să avem un stat viabil. Tragedia noastră cea mai mare nu constă în faptul că banii au fost furați, dar că avem un stat nefuncțional și corupt, care nu are capacitatea de a ne proteja banii noștri”, susține expertul.

Potrivit expertului, până astăzi, după 6 ani de la furt, autoritățile statului nu au reușit să recupereze nici un leu din banii furați și nici nu sunt semnale clare că se va reuși vreo dată. „Toți hoții știu o regulă de aur: să furi banii nu e greu, dar este mai greu să nu fii prins. De fapt, frauda cea mare are loc acum!!! Prima și cea mai simplă parte a fraudei este să furi banii. Însă, cea mai complicată parte este ca după furt să depui toate eforturile să nu fii prins și să nu trebuiască să întorci înapoi banii. Aceasta este frauda bancară: A lăsa hoțul cu banii”, menționează Veaceslav Ioniță.

Din acest motiv, spune economistul, orice discuție pe marginea miliardului furat, care nu are drept scop recuperarea banilor de la hoți, înseamnă de fapt coparticiparea la frauda bancară. Frauda bancară a început în 2014, dar continuă până în prezent, prin nerecuperare a banilor. Dacă statul nu este în stare să recupereze banii de la hoți, atunci pentru ce suntem noi nevoiți să suportăm costurile. Iar noi avem două opțiuni: sau întoarcem toți banii odată sau ne angajăm să suplinim rezervele noastre valutare pe parcursul a 25 de ani.

Veaceslav Ioniță amintește că decizia a fost luată să repartizăm această povară de suplinire a rezervelor valutare pentru 25 de ani. Însă, o altă alternativă este să întoarcem toți banii odată, cea ce înseamnă o povară enormă peste generația de azi. Această decizie, indiferent de ce formă va îmbrăca, înseamnă: deprecierea a valutei, inflație, sărăcirea populației, criză economică și criză socială de proporții. Acestea sunt costurile unui populism nechibzuit, care ne poate costa prea mult.

Discuțiile care se duc în prezent, atenționează expertul, de fapt, nu sunt axate pe subiectul de unde suplinim rezervele valutare: recuperăm de la hoți sau întoarcem noi. Aceste discuții, ca prin magie, se axează de fapt pe alte două aspecte: cum noi, eu și tu, vom achita banii: timp de 25 de ani sau toți odată. „Este trist să urmărești cum opțiunea de recuperare a banilor de la hoți a dispărut de pe agenda publică și tot ce se discută este cum banii noștri, rezervele noastre vor fi suplinite, prin plăți timp de 25 de ani, sau prin diverse inginerii pretinse geniale, dar care de fapt se rezumă la faptul că achităm acuma totul într-o singură zi, cu costurile descrise mai sus.

Veaceslav Ioniță recomandă politicienilor să fie extrem de responsabili pe acest subiect de securitate națională și să se focuseze pe un singur aspect: mecanisme viabile de recuperare a banilor de la hoți. În caz contrar avem tot temeiul să-i bănui de complicitate la jaful bancar.

În prezent, spune expertul, noi suntem acei care achităm banii și apare întrebare de ce trebuie să-i întoarcem cu dobânda anuală de 5%. Nu este vorba de dobândă bancară, dar de un mecanism de actualizare a valorii banilor în timp. Nimeni dintre noi, care a împrumutat cuiva o mie de lei cu 25 de ani în urmă, nu va fi bucuros să obțină azi acești bani. În 1995 suma de o mie de lei însemna salariul pentru opt luni și cu acești bani o familie putea trăi destul de bine minimum 2-3 luni. Ce valorează în prezent o mie de lei o știm fiecare. Cât v-or valora cele 14,84 de miliarde în 2040, când finalizăm procesul de recuperare, este greu de spus. Dar cu certitudine vor avea o valoare mult mai mică. Din acest motiv este necesar de indexat suma, pentru a recupera întreaga gaură din rezervele noastre valutare,  provocată de frauda bancară.

În ultimii șase ani, de la frauda bancară, leul, din cauza inflației, s-a devalorizat cu 37%. Drept consecință, cele 14,8 miliarde de lei din 2014 – în prezent deja sunt echivalentul a 20,3 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță conchide că „soluția în frauda bancară este una singură: recuperarea banilor de la hoți, orice altă soluție este în esență recunoașterea falimentării statului în procesul de recuperarea. Iar drept rezultat banii va trebui să-i întoarcem noi”.

sursa: viitorul.org