Dezbatere: Minorii au drepturi, dar și responsabilități. Delicvența juvenilă VIDEO

Profilaxia, informarea și alocarea mai multor resurse din partea statului – acestea au fost soluțiile formulate de participanții la dezbaterea ”Minorii și legea: drepturi și responsabilități”, organizată de Radio Orhei. La discuții au participat șefa Biroului Probațiune Orhei, Natalia Naval, șeful secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, Oleg Arnaut, Angela Vlasiuc, psiholog-consultant în cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor Orhei și Dumitru Rusu, expert în domeniul drepturilor omului.

Natalia Naval, șefa  Biroului Probațiune Orhei, a relatat că la evidența instituției  în prezent se află 8 minori, adică persoane de până la 18 ani, cărora li s-a aplicat un termen de probațiune în executarea pedepsei. În cadrul acestei instituții este întocmit un referat de evaluare psiho-socială, în care se evaluează mediul familial, social, școlar și factorii ce pot favoriza, dar și inhiba comportamentul infracțional. Tot în baza referatului,  minorul poate fi implicat în programe probaționale de remodelare a gândirii și de schimbare a comportamentului. În cadrul Biroului de Probațiune există programe probaționale de grup și individuale, iar programele presupun și orientarea profesională.

Natalia Naval a adus exemplul unui minor, care a fost ajutat să realizeze că dorește să devină bucătar, ulterior urmând cursuri de profesionalizare. Printre programele probaționale se numără și cele de diminuare a agresivității pentru cei care nu pot stăpâni emoțiile negative, furia. O altă activitate a Biroului constă în influențarea familiilor din care provin minorii aflați în evidența instituției. Or, există cazuri când părinții minorilor nu sunt încadrați în câmpul muncii, iar un minor a explicat activitățile sale delicvente prin faptul că nu are ce mânca acasă.

Natalia Naval a atras atenția că un factor ce influențează comportamentul delicvent al minorilor este iresponsabilitatea părinților, or copiii nu se nasc infractori. Natalia Naval a mai relatat că reprezentanții Biroului de Probațiune fac instruiri în cadrul instituțiilor de învățământ în care modelează diferite situații cărora trebuie să le facă față minorii.

În consecință,  se atestă situații când mulți copii își justifică reacțiile prin faptul că ei nu cunosc că anumite comportamente și acțiuni sunt ilegale. În aceste condiții, trebuie să existe cât mai multă informare a copiilor și a părinților despre prevederile legale în vigoare.

Potrivit lui Oleg Arnaut, șef al Secției Securitate Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, anul trecut, 2020,   au fost documentate 45 de cazuri de încălcare a legislației,  comise de minori, iar în anul curent s-au înregistrat 7 astfel de cazuri.  Un rol important, în contextul infracționalității juvenile,  le revine părinților sau tutorilor, care  poartă răspundere pentru situația minorilor, în conformitate cu Codul Familiei.

Anul trecut,  pentru neexecutarea obligațiilor de întreținere și de educare au fost sancționate 60 de persoane, iar de la începutul anului curent 18 persoane. În mare parte, minorii care comit abateri de la legislație provin din familii aflate în situații de dificulate, incomplete, sau în care unul dintre părinți a fost condamnat, dar există și situații când aceștia provin din familii respectabile, însă au nimerit într-un mediu care i-a influiențat negativ și i-a împins spre comiterea unei fapte ilegale.  

Atunci când se constată că copilul comite o faptă ilicită sau se află într-o situaie de risc, se sesizează autoritățile publice locale, în cadrul cărora activează comisii multidisciplinare  care sunt responsabile de  întreprinderea măsurilor corespunzătoate pentru a aplana situația. Potrivit lui Oleg Arnăut,  fiecare caz în parte  are circumstanțele sale, atestându-se și unele situații când implicarea instituțiilor statului era mai deficitară.

În opinia lui Dumitru Rusu,  expert în domeniul drepturilor omului, comportamentul delicvent sau deviant e o reflecție a eșecului societății de a asigura o educație pentru copii. Nu în totalitate este responsabilitatea părinților. Or,  există școli în care profesorii aplică violență față de copii și școli în care există fenomenul bullingului, există cazuri când polițiștii nu au duce undeva copiii, în special pe timp de noapte. Statul este responsabil de dezvoltarea anumitor mecanisme care să răspundă necesităților copilului, dar cu regret statul nu nu dispune de suficiente servicii ca să acopere necesitățile societății.

Potrivit lui Dumitru Rusu, scopul legii nu este de a pedepsi ci de a resocializa și de a reintegra persoană. Acesta recomandă evitarea aplicării amenzilor aplicate pentru neglijența în educația copilului, pentru că deseori minorul rămâne în același mediu, și ar putea suporta consecințele pentru amenda care au fost nevoiți să o achite maturii. Expertul consideră că autoritățile trebuie să aloce mai multe resurse pentru Birourile de Probațiune ca acestea să aibă o diversitate mai mare de intervenție în domeniul pe care îl gestionează

Angela Vlasiuc, psiholog-consultant în cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor din Orhei a relatat că instituția pe care o reprezintă oferă diferite servicii gratuite  destinate minorilor și părinților. Frecvent comportamentele deviante sau delicvente își au originea în famile. Cu cât mai devreme  intervin părinții,  cu atât e mai ușor pentru a preveni diferite situații negative. Este nevoie de o pregătire cum să crești și să educi un copil. Părinții nu prea au aceste cunoștințe, ci se bazează pe experiențele tradiționale. Există situații în care părinții nu fac față temperamentului copilului.

Printre sfaturile oferite se numără necesitatea ca părinții să își cunoască copilul,  să petreacă timpul cu el și să nu se limiteze la întrebări formale adresate copilului. Unii părinți exagerează în satisfacerea doleanților copilului, ceea ce este o altă extremă. Trebuie să existe niște reguli în familie, o consecvență, consecințe pentru copil, limite, dacă el a avut un comportament nedorit, atunci acesta trebuie să răspundă pentru ce a făcut. Părinții trebuie să cunoască cu cine comunică copiii, fără a institui un control total.  Totodată,  este foarte important pentru părinți să se informeze dacă nu au suficiente cunoștințe, putând să ceară ajutor în cadrul CSPT.

În aceeași ordine de idei, Angela Vlasiuc a menționat că este nevoie de timp și de programe care să ajute și învățătorii din școli, inclusiv în ce privește fenomenul bullyingului, când pedagogii nu prea știu cum să se implice și să gestioneze situația.  Angela Vlasiuc a  punctat că profilaxia și informarea timpurie este foarte importantă și poate fi făcută mult mai ușor decât o remodelare a adolescentului ajuns la vârsta de 15-16 ani, atunci când nucleul personalității este deja format.

Maxim Djamanov