Despre o „colaborare mai proastă” cu caracter „constructiv”

Premierul moldovean Pavel Filip a revenit asupra declarației că Republica Moldova are cu Federația Rusă „o colaborare mai proastă” decât cu alte țări în privința recuperării miliardului furat din sistemul bancar moldovean. Într-un comunicat de presă difuzat joi de guvern de la Chișinău, se spune că declarația premierului pentru agenția Reuter de miercuri a fost interpretată „eronat” și că, în realitate, avea un caracter constructiv.

Agenția Reuters a difuzat joi înregistrarea audio a interviului cu premierul Pavel Filip, publicat miercuri, în care acesta vorbește despre colaborarea „mai proastă” cu Rusia la găsirea miliardului furat:

„Este foarte important să cunoaștem unde sunt acești bani și, în acest sens, cu unele țări avem o colaborare foarte bună. Vorbesc aici de Țările Baltice, unde ne prezintă informațiile necesare. Cu alte țări avem o colaborare mai proastă și vorbesc aici de Federația Rusă, unde încă nu ne-au fost prezentate informațiile care ne-ar demonstra parcursul acestor bani”.

Într-un rezumat al interviului luat lui Filip, Reuter a scris că „premierul moldovean a spus miercuri că Rusia nu oferă guvernului său ajutor îndeajuns pentru depistarea și recuperarea miliardului furat din sistemul bancar”.

Joi, guvernul de la Chișinău a difuzat un comunicat pentru a face „precizări în legătură cu unele interpretări eronate privind interviul”.

„Referința” lui Filip la colaborarea cu Rusia, se spune în comunicat, „are un caracter constructiv, care subliniază necesitatea intensificării bunei colaborări dintre instituțiile de drept din cele două state, pe acest subiect”.

De ce a fost nevoie ca premierul Filip să revină asupra declarației făcute agenției Reuter?

I-am cerut opinia jurnalistului economic Ion Preașcă de la portalul Mold-street și grupul de investigație RISE Moldova:

„E posibil să se fi scăpat cu vorba, iar apoi și-a dat seama că a încurcat puțin ițele. Vrei nu vrei, Rusia rămâne unul din cei mai importanți parteneri comerciali și, în plus, avem nesfârșita problemă transnistreană”.

Ion Preașcă a urmărit îndeaproape scandalul dispariției miliardului, trecerea dintr-o mână în alta, de la stat la grupul Shor și înapoi, a acțiunilor defunctei Bănci de Economii. L-am întrebat ce informații ar putea aștepta guvernul moldovean de la Federația Rusă, informații care, în cuvintele premierului Filip, nu i-au fost încă prezentate.

„Pot doar bănui, pentru că au fost mai multe operațiuni financiare din Rusia prin Moldova și invers. În primul rând, în 2013, a existat un credit acordat de Gazprom Bank grupului Shor pentru procurarea cotei vândute de stat la Banca de Economii. Ar mai putea fi faptul că, în 2014, din Moldova erau scoase sume mari de bani, de câteva sute de milioane de dolari, pentru a se face depozite la bănci rusești. A existat atunci și reacția FMI-ului, care a avertizat că cele trei bănci din grupul Shor au o expunere prea mare față de bănci rusești și exista deja problema că o serie de bănci rusești se aflau sub sancțiuni internaționale. Mai există un aspect: chiar bănci rusești au angajat avocați și detectivi pentru că au fost prejudiciate cu mai multe milioane de dolari în această schemă a furtului miliardului. Au angajat firme din Moldova pentru a investiga această situație”.

Precizarea guvernului moldovean că declarația primului ministru pentru agențiaReuter ar fi fost interpretată „eronat” și că, în realitate, avea un caracter constructiv survine după ce Pavel Filip s-a întâlnit săptămâna aceasta cu omologul său rus Dmitri Medvedev la un summit CSI, la Bișkek.

Reuter preciza și ea, miercuri, că premierul Filip a subliniat în interviu că Moldova și Rusia lucrează la un acord de colaborare între procurorii moldoveni și ruși, care poate da rezultate în viitor.

Aceeași agenție a cerut un comentariu și autorităților ruse despre asistența acordată Moldovei la investigarea scandalului miliardului furat, dar spune că ministerul rus de externe a refuzat să-i răspundă.

sursa: europalibera.org