Sună incredibil, dar e adevărat. Numărul de alegători ai Republicii Moldova a crescut cu 75 de mii în ultimii patru ani, de ultimul scrutin prezidențial. Cum e posibil așa ceva aflăm în cele de urmează de la expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Expertul spune că pentru a lămuri acest subiect, trebuie de spus că Republica Moldova în prezent are patru grupe majore de populație, care trebuie analizat fiecare în parte.
Populația Moldovei scade, dar numărul cetățenilor ei crește
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale râului Nistru, în ultimii patru ani a scăzut cu 24 de mii de persoane, de la 4,027 mii în 2016 la 4,003 mii în 2020. În dreapta Nistrului, populația s-a redus cu 15 mii, iar cea din stânga Nistrului cu 9 mii. Aceasta este reducerea naturală a populației, fără a ține cont de migrație. Numărul populației care efectiv se află pe teritoriul Republicii Moldova a scăzut în această perioadă cu 208 mii de persoane, de la 3,160 de mii în 2016 la 2,952 de mii în 2020.
Expertul precizează că peste hotare Republicii Moldova se află în prezent 1,051 de mii de persoane dintre care 898 de mii în dreapta Nistrului și 153 de mii în stânga Nistrului. La ziua de azi pe malul drept sunt 2,640 de mii cetățeni, iar pe malul stâng estimativ 311 mii de persoane. Însă, datorită faptului că avem o creștere a numărului de persoane în stânga Nistrului, care solicită cetățenia Republicii Moldova, numărul cetățenilor moldoveni în ultimii patru ani a crescut cu 35 de mii de persoane, de la 3,842 de mii în 2016 la 3,877 de mii în 2020.
Pentru a înțelege complexitatea fenomenului din Republica Moldova, spune Veaceslav Ioniță, este necesar de analizat populația pe fiecare din cele patru grupuri în parte:
1. Numărul cetățenilor din dreapta Nistrului, care sunt acasă, s-a redus în ultimii patru ani, de la ultimul scrutin prezidențial, cu 184 de mii locuitori, de la 2,824 de mii în 2016 la 2,640 de mii în 2020. Această scădere este cauzată în proporție de 90% de migrație și 10% de scăderea naturală a populației. Reamintim că în 2019 numărul nou-născuților din dreapta Nistrului a fost cel mai mic din ultimii 170 de ani.
2. Numărul cetățenilor din dreapta Nistrului plecați peste hotare în patru ani a crescut cu 169 de mii persoane, de la 729 de mii în 2016 la 898 de mii în 2020.
3. Cetățeni din stânga Nistrului, care au obținut cetățenia moldovenească, în ultimii patru ani a crescut estimativ cu 50 de mii de persoane. Conform datelor oficiale ale Agenției Serviciilor Publice, în 2014, din cei 505 mii de locuitori din stânga Nistrului, 276,7 mii sau 54% dețineau cetățenia Republicii Moldova. În anul 2019, din cei 465 de mii de locuitori din stânga Nistrului deja 332,9 mii sau 71% dețineau cetățenia Republicii Moldova.
4. Populația din stânga Nistrului, care nu are cetățenie moldovenească, în patru ani s-a redus cu 55 de mii de persoane, de la 181 de mii de persoane în 2016 la 126 de mii de persoane în 2020.
Numărul alegătorilor crește, dar a celor din țară scade
Veaceslav Ioniță afirmă că timp de patru ani numărul de alegători din Republica Moldova a crescut cu 75 de mii de persoane. Această creștere se datorează la doi factori de bază: 1) Creșterea cu 55 de mii a numărului de alegători din stânga Nistrului, atât datorită celor care au obținut cetățenia moldovenească, cât și datorită celor care dețineau cetățenia moldovenească și au intrat în vârsta de peste 18 ani; 2) Creșterea cu 20 de mii a alegătorilor din dreapta Nistrului, datorită creșterii speranței de viața.
Expertul mai afirmă că numărul de alegători din dreapta Nistrului în ultimii patru ani a crescut cu 20 de mii de persoane, de la 2,868 de mii în 2016 la 2,888 de mii în 2020. Însă numărul alegătorilor care sunt efectiv în țară a scăzut cu 150 de mii de persoane, datorită migrației excesive. Astfel, în 2016 în Republica Moldova erau 2,218 mii de alegători, iar în 2020 numărul lor a scăzut până la 2,068 mii.
În același timp, numărul de alegători de peste hotarele țării a crescut cu 170 de mii de persoane, de la 650 de mii în 2016 la 820 de mii în 2020. Numărul alegătorilor din stânga Nistrului, care au cetățenie moldovenească, conform estimărilor, a crescut cu 55 de mii de persoane, de la 222 de mii în 2016 la 277 de mii în 2020.
Concluzie: Chiar dacă avem mai mulți alegători, numărul celor care vor veni la urnele de vot în 2020 va fi mai mic decât în 2016. Aceasta nu ține de prezența la vot, dar de numărul redus a celor aflați în țară. Cât privește votul celor de peste hotare și din stânga Nistrului, el este mult mai mic decât a celor aflați acasă.
sursa: viitorul.org