De ce Moldova nu are un guvernator la BNM

Luni, 22 februarie, expiră termenul până la care se pot depune dosare pentru concursul de ocupare a postului de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Dorin Drăguțanu și-a anunțat demisia în septembrie, pe fondul scandalului „miliardului furat”, iar partenerii externi ai Moldovei au pus găsirea unui nou guvernator competent printre condițiile reluării asistenței financiare. Până la această oră, însă, nimeni nu și-a depus dosarul.
Sistemul bancar moldovenesc era descris o vreme ca o „oază a stabilităţii”, chiar şi în exigentele rapoarte ale FMI. Acum, însă, el nu mai este considerat aşa, iar involuția este legată în principal de perioada în care la BNM a guvernat Dorin Drăguţanu. Încrederea că el va putea asigura autonomia instituţiei era mică de când preluase funcţia, ştiindu-se de atunci că a fost o numire mai degrabă politică, decât în bază de competenţe. La final de mandat, însă, cel de-al doilea guvernator al BNM de la independenţă încoace s-a confruntat cu o imensă criză de imagine, graţie devalizării şi lichidării a trei bănci, sub ochii BNM, care se crede că ar fi acceptat să se supună unor decizii politice.

În aceste condiţii, găsirea unui succesor lui Drăguţanu pare să fie un exerciţiu mult mai dificil decât s-a putut anticipa la început. Zilele acestea se încheie o a doua tentativă de selecție, dar aşa cum afirmă surse parlamentare, autorităţile nu au reuşit să identifice nici măcar un candidat care să accepte competiţia.

În viziunea lui Grigore Furtună, bancher din prima generaţie, membru al Ligii bancherilor de la Chişinău, funcţia este respinsă pentru că nu există siguranţa că cineva ar putea rupe dependenţa de partidele din parlament:

„Nu au convingere că ar putea să-şi exercite misiunea conform legii şi conform închipuirii proprii despre această misiune. Nu-i încredere că parlamentul le-ar permite aşa ceva. Să ţii de pe la sfârşit de august pe birou cererea de demisie a lui Drăguţanu şi să nu faci nimic e inexplicabil pentru mine. De ce nu s-a desemnat o persoană după primul concurs – nu înţeleg. Eu cred că au fost două candidaturi foarte bune, cu plusuri şi minusuri, dar au fost candidaţi. De ce nu au fost acceptate, Dumnezeu ştie. Eu nici măcar nu ştiu ce se doreşte de la această persoană.”

Mihai Manole, ex-ministru de finanţe, avansează o altă explicaţie, care rezidă în situaţia extrem de complicată din domeniul de supraveghere al unei bănci centrale:

„În primul rând, cine poate accepta să vină după gaura aceasta de un miliard de euro? Apoi, noi vorbim de independenţă – ea este imposibilă în ziua de astăzi, pentru că structura este subordonată parlamentului şi apar situaţii. Şi mai există o serie de factori care arată că viitorul este sumbru: remitențele se diminuează, nu avem sector real al economiei, PIB-ul nostru e mai mic ca bugetul Sloveniei, datoriile apar ca ciupercile după ploaie – de exemplu, ultima hotărâre în arbitraj obţinută de Gazprom pe o datorie de 83 de milioane de dolari. Se va găsi până la urmă un guvernator, dar nu cred că va fi atât de simplu, pentru că surprize vor mai fi în sistemul bancar, când o să înceapă să se clarifice situaţia reală.”

Sergiu Gaibu, expertul economic de la IDIS Viitorul, spune că a anticipat această situaţie încă în momentul anunțării primului concurs:

„Am zis atunci că situaţia e atât de dificilă încât la poziţia respectivă poate să vină doar un candidat foarte curajos, sau patriot şi foarte curajos, sau o persoană care nu înţelege ce se petrece în zona respectivă. Probabil, unor profesionişti adevăraţi le este dificil să accepte un astfel de risc. Marea majoritate are venituri nu mai mici decât cele oferite de poziţia de guvernator, nu există un cadru care ar garanta că deciziile lor vor fi percepute corect, vor fi susţinute de celelalte organe de stat. Iar un profesionist doreşte să activeze într-un mediu în care va fi sigur că activitatea sa profesională va avea efectul pe care îl aşteaptă, iar la noi gradul de incertitudine este foarte înalt.”

Nu toţi jucătorii de pe piaţa bancară împărtăşesc, totuşi, opinia critică faţă de guvernatorul Drăguţanu. Preşedintele Mobiasbanca Groupe Societe Generale,Ridha Tekaia, a spus zilele trecute într-un interviu că acesta a făcut atât cât a putut, dar nu puţine, pentru sectorul bancar şi şi-a exprimat speranţa că atât cât va rămâne guvernator, Drăguţanu va reuşi să stabilizeze o următoare bancă „cu probleme mari”, sugerează bancherul, fără însă să o fi numit.

Surse parlamentare ne-au spus că în prezent se caută candidaţi în rândul unor specialişti moldoveni cu slujbe în instituţiile financiare internaţionale, iar autorităţile de la Chişinău mizează şi pe sprijinul partenerilor occidentali în acest proces, de succesul căruia depinde în mare măsură deblocarea finanţărilor externe pentru Chişinău.

sursa: europalibera.org