Duminică se împlinesc 75 de ani din momentul ocupaţiei sovietice a Basarabiei,Bucovinei şi Ţinutului Herţa de Uniunea Sovietică. Prezentată de istoria sovietică şi adepţii Rusiei putiniste drept o zi de eliberare de sub ocupaţie română, această lozincă nu rezistă întrebării – cine a rugat să fie eliberat? În acest sens ar trebui amintite câteva date, scrie National.MD. Sfatul Ţării a proclamat la 15 decembrie 1917 Republica Democrată Moldovenească autonomă în componenţa Republicii Federative Democrate Ruseşti (RFDR). RFDR a existat doar o singură zi – 6 ianuarie 1918, după care Adunarea Constituantă a acesteia a fost dispersată de bolşevici. Încetarea existenţei RFDR anula toate obligaţiile asumate faţă de acest stat efemer de către fostele teritorii ale Imperiului Ţarist. Sfatul Ţării a proclamat la 24 ianuarie 1918 – independenţa Republicii Democrate Moldoveneşti. Beneficiind de sprijinul trupelor române care se aflau pe teritoriul Basarabiei, Sfatul Ţării cu majoritatea de voturi la 27 martie a votat unirea cu România în calitate de autonomie. În acelaşi an Basarabia pierde autonomia, decizia fiind luată de doar 36 din cei peste 130 de deputaţi ai Sfatului Ţării. La 23 august 1939 URSS şi Germania au semnat pactul Riebbentrop-Molotov, în protocolul adiţional secret la care, au trasat zona de împărţire între aceste două puteri a mai multor state. În rândul ţărilor care urmau să îşi piardă teritoriile a fost inclusă şi România. Urmând acordurile sovieto-fasciste, URSS a înaintat României, la 26 iunie 1940, un ultimatum prin care cerea cedarea Basarabiei şi Bucovinei. Consiliul de Coroană al României, prin majoritate de voturi, a renunţat la lupta armată şi pe 28 iunie a început evacuarea din Basarabia. După intrarea trupelor sovietice pe teritoriul Basarabiei, Republica Democrată Moldovenească nu a fost restabilită. În locul acesteia, regimul comunist a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, oferind RSS Ucrainene părţi importante din teritoriul Basarabiei şi încorporând în republica nou-creată, câteva raioane din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească care exista în RSS Ucraineană. După invazia trupelor sovietice, în anul 1941 din Basarabia au fost deportaţi peste 25 de mii de băştinaşi. Comparând intrarea Basarabiei în componenţa României din 1918 şi intrarea în componenţa URSS din 1940 trebuie făcută diferenţa dintre statuturile juridice ale acestui teritoriu în acei ani. Astfel în 1918 intrarea în componenţa României a fost , fie şi cu încălcarea unor formalităţi, decisă de un stat independent – Republica Democrată Moldovenească, prin aleşii poporului din Sfatul Ţării. După intrarea în 1940 a trupelor sovietice nu au fost organizate nici un fel de alegeri pentru ca cel puţin formal, reprezentanţii populaţiei de atunci din Basarabia, să poată lua o decizie privind intrarea în componenţa URSS şi statutul acestui teritoriu. Aşadar ziua de 28 iunie nu poate fi socotită în nici un fel drept „ziua eliberării de sub ocupaţia română”, fiind o zi în care armata URSS a ocupat teritoriul Republicii Democrate Moldoveneşti, independenţa căreia a fost proclamată la 24 ianuarie 1918.
sursa: National.MD