Curtea Constituțională își va anunța joi decizia privind referendumul

Curtea Constituțională a examinat în ședința de miercuri, 26 iulie, sesizarea Partidului Liberal cu privire la controlul constituționalității decretului președintelui pentru desfășurarea referendumului republican consultativ. În cadrul audierii părților, liberalii au insistat pe declararea neconstituționalității decretului emis de șeful statului, menționând că președintele se ocupă de politică și nu de problemele cetățenilor, așa cum a promis în campania electorală. La rândul său, reprezentanții Președinției susțin că referendumul este consultativ, fără efecte juridice, dorința președintelui fiind consultarea opiniei publice. Curtea urmează să pronunțe hotărârea pe marginea sesizării joi, la ora 11.00, transmite IPN.

Conform decretului prezidențial, plebiscitul urmează să aibă loc pe 24 septembrie, iar cetățenii vor răspunde la patru întrebări legate de convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență acordate de BNM celor trei bănci falimentare, de acordarea președintelui a împuternicirilor de dizolvare a Parlamentului în alte condiții decât cele prevăzute în prezent. Alegătorii ar urma să fie întrebați dacă susțin reducerea numărului deputaților de la 101 la 71, dar și referitor la predarea în școli a Istoriei Moldovei.

Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a declarat în cadrul ședinței că întrebările formulate de președinte sunt neraționale, în parte camuflate sub forma unei inițiative de revizuire a Constituției, prin eludarea altor norme constituționale. La fel sunt generatoare de conflicte sociale menite să divizeze societatea pe principii etnice, geopolitic,  în pofida faptului că, potrivit Constituției, președintele urmează să reprezinte garantul unității naționale.

Potrivit lui Mihai Ghimpu, acest decret este unul de manipulare. Liberalul a mai spus că îi pare rău că într-o situație de criză social-economică, președintele „a găsit dragostea față de politică, dar nu față probleme cetățenilor”. Referindu-se la întrebarea legată de acordarea împuternicirilor suplimentare șefului statului, Mihai Ghimpu a declarat că nu este clar în ce circumstanțe acesta va putea dizolva legislativul, iar oamenii trebuie să cunoască acest lucru. Politicianul și-a exprimat convingerea că referendumul inițiat de președinte nu va avea loc.

Consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi a declarat că sesizarea PL este nefondată și conține argumente politice. Potrivit lui, societatea de către politicieni a fost divizată. Într-un stat democratic cetățenii trebuie să aibă posibilitatea să se expună și nu există o cale mai directă decât referendumul. Consilierul a mai spus că decretul este unul consultativ și nu va avea efecte juridice sau forță de revizuire a Constituției, iar președintele dorește să cunoască opinia cetățenilor și în baza rezultatelor acestui exercițiu să recurgă la alți pași.

„La momentul elaborării decretului, prevederile Constituției și a Codului Electoral au fost respectate. Dreptul președintelui de a cere opinia poporului nu poate fi interpretat într-un mod restrictiv. Și nu este nimic rău în faptul că președintele dorește să cunoască opinia cetățenilor săi înainte de a lua careva decizii referitor la întrebările globale, care sunt în agenda președintelui. De aceea insistăm asupra constituționalității și legalității acestui decret”, a menționat consilierul.

Reprezentantul Parlamentului la Curtea Constituțională, Valeriu Cuciuc, a declarat că problemele de interes național abordate în întrebările pentru referendum nu au fost dezbătute public. În acest caz transparența a fost încălcată, iar la semnarea acestui decret președintele nu a dat dovadă conlucrare cu alte puteri ale statului.

Președintele Igor Dodon a semnat pe 28 martie decretul privind desfășurarea unui referendum consultativ republican. Pentru organizarea plebiscitului, CEC a stabilit un deviz de cheltuieli de 74, 7 milioane de lei. Guvernul a declarat anterior că în bugetul pentru anul curent nu au fost prevăzuți bani pentru desfășurarea referendumului și în aceste condiții cuantumul cheltuielilor se stabilește de Parlament.