Cu o întârziere de peste o jumătate de an, Parlamentul de la Chișinău a aprobat proiectul legii bugetului pentru 2016

Un buget „robust”, „al datoriilor” sau „al depăşirii” crizei – astfel a fost descris de legislatori proiectul bugetului pentru 2016, care urma să fie dezbătut în Parlament cel târziu în decembrie anul trecut, aşa cum presupun actele normative. Dar nu a fost sa fie din motive cunoscute – instabilitatea politică. În consecintaţă, cabinetul de miniştri s-a ghidat de parametri „prezumptivi”. Raportul dintre venituri şi cheltuieli pentru anul 2016 arată în felul următor: venituri de peste 48 de miliarde de lei, cheltuieli de aproape 52 miliarde şi un deficit de 4 miliarde de lei – atât cât a constituit, de exemplu, bugetul capitalei pentru 2016.

Cum planifică autorităţile să acopere această gaură financiară? Din surse externe, a explicat ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, care s-a arătat convins că în scurt timp va fi deblocată asistenţa din partea donatorilor străini:

„Perspectivele depind de noi toţi împreună, în ce măsură vom reuşi noi să promovăm acele reforme şi acele legi ca să asigurăm partenerii de dezvoltare că mergem pe calea reformelor şi ei sunt gata să ne acorde suportul financiar. (…) O diagnoză de mai mulţi ani a bugetului de stat este că el e dependent de granturi şi finanţări externe. Vorbeşte despre slăbiciunea economică a Republicii Moldova. Schimbarea nu se face peste noapte, ne dăm cu toţii seama, e nevoie de muncă de ani şi ani de zile.”

În ce priveşte posibilele majorări de salarii pentru angajaţii din sectorul public – acestea nu se prevăd, cel puţin în 2016. La începutul anului guvernul a obligat angajatorii din privat să majoreze salariul minim garantat de la 1900 de lei la 2100.Deputatul Valeriu Ghileţchi a observat că statul, pe de altă parte, nu şi-a asumat aceeaşi obligaţie. Iată cum a explicat ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, această discrepanţă:

„Noi nu putem majora astăzi salariul la toată lumea pentru că nu ne ţine buzunarul. Trebuie să reieşim din posibilităţile reale pe care le avem. Asta nu înseamnă însă că trebuie să reunţăm la obiectivul nostru de a da salarii decente angajaţilor din sectorul public.”

Votarea în prima şi a doua lectură a proiectului legii Bugetului pentru acest an a coincis cu anunţul Fondului Monetar Internaţional că între 5 şi 15 iulie la Chişinău va veni o misiune de experţi pentru iniţierea discuţiilor „privind un posibil program susţinut de FMI”. O misiune a Fondului a fost în Republica Moldova la finele lunii trecute, iar mesajul transmis printre rânduri autorităţilor moldovene a fost să elimine riscurile din sectorul bancar. După anunţul vizitei experţilor de la FMI, spicherul Andrian Candu s-a arătat optimist în ce priveşte încheierea unui nou program cu Fondul în cel mai apropiat timp:

„În baza discuţiilor cu misiunea Fondului Monetar Internaţional care a avut acum două săptămâni, cea tehnică pe sectorul financiar bancar, au fost agreate cele mai importante elemente care trebuie să fie reglementate de o legislaţie nouă, a tot ceea ce înseamnă securitate financiară, transparenţa acţionarilor şi tot ceea ce înseamnă intrumentele Băncii Naţionale şi consolidarea independenţei Băncii Naţionale. Acest pachet de legi se află pe ultimile zece metri de pregătiri, sper foarte mult că luna iulie va fi luna în care noi vom aproba noua legislaţie privind sectorul financiar bancar care este şi o condiţie prealabilă impusă de Fondul Monetar Internaţional”.

Într-un recent interviu oferit Europei Libere, directorul regional al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Alexander Kremer, a declarat că alături de alţi donatori externi se află în discuţii constante cu guvernul de la Chişinău. Reprezentantul Băncii Mondiale a spus că este în aşteptarea „deciziei politice” care să permită sectorului bancar să-şi revină, adăugând că un program încheiat cu Fondul Monetar Internaţional va însemna culoarea verde a semaforului pentru deblocarea finanţării acordată de Banca Mondială.