Creşterea populaţiei umane va provoca o foamete generalizată

Un comitet format din 22 de specialişti de renume mondial a lansat recent un semnal de alarmă cu privire la efectele dezastruoase ale creşterii populaţiei umane. Fenomenul va duce nu doar la o foamete fără precedent, ci şi la pagube incalculabile în sectoare de activitate precum agricultura, pescuitul, managementul resurselor de apă sau sectorul forestier.

Unele zone din planeta noastră sunt atât de afectate de suprapopulare, încât nu mai pot fi salvate, iar specialiştii se tem că dacă 50% din mediul ambiant va fi alterat de oameni, dezastrul va fi de neoprit.

Cercetătorii au observat deja că acolo unde pagubele şi agresiunile omului aupra mediului au depăşit 50% din suprafaţa arealului respectiv, rezultatele sunt dezastroase, iar efectele sunt ireversibile, biotopul nu se mai poate reface.

Comitetul de oameni de ştiinţă care a întocmit studiul cheamă, pe această cale, la constituirea unei „conduceri globale”, pentru a se preveni dezastrul ecologic provocat de excesele speciei umane.

„Rezultatele noastre sugerează că se va ajunge la o reducere periculoasă a biodiversităţii, iar aceasta va duce la un impact devastator asupra agriculturii, pescuitului, zootehniei, managementului pădurilor şi resurselor de apă. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla peste doar câteva generaţii.”, avertizează conducătorul studiului, profesorul Anthony Barnosky, de la Universitatea California – Berkeley.

În prezent, cei circa 7 miliarde oameni au transformat deja 43% din uscatul Terrei în zone urbane şi terenuri agricole. Dacă, în conformitate cu estimările, în anul 2045 populaţia Terrei va atinge 9 miliarde de locuitori, oamenii vor transforma în teren urban şi agricol 50% procente din suprafaţa terestră a planetei cândva în pragul anului 2025.

Autorii studiului sunt biologi, ecologi, experţi în sisteme complexe, geologi şi paleontologi din Statele Unite, Canada, America de Sud şi Europa.

„Situaţia este deosebit de gravă, iar în unele zone s-a depăşit deja punctul critic. Tocmai m-am întors dintr-o călătorie de documentare în Himalaya, Nepal, şi am observat familii care au ajuns să se războiască între ele cu topoarele şi macetele pentru banalul lemn de foc, lemn pe care îl ard în fiecare seară pentru a-şi găti mâncarea”, declară Elizabeth Hadly, din cadrul Universităţii Stanford, unul din co-autorii studiului, adăugând că „avem nevoie disperată” de un plan de conducere coordonat, coerent, la nivel global, pentru planeta Pământ.

Sursa: Daily Mail