Creditul rusesc – încălcare procedurală, potențiale scheme gri și posibile pârghii geopolitice pentru Rusia de a controla Republica Moldova

Creditul rusesc în sumă de 200 mil. euro, care urma să fie acordat Republici Moldova de către Federația Rusă, a bulversat politicul de la Chișinău, divizându-l în tabere diferite. Totodată a provocat multă confuzie în rândul societății. Împrumutul are mai multe aspecte. Este vorba de istoricul acestuia, procedura de semnare și conținutul condițiilor contractului, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul în politică de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Istoricul acestui împrumut a pornit din în noiembrie anul trecut. După instituirea Guvernului Chicu, noul premier a efectuat prima vizită la Moscova. Iar la întoarcere, președintele Igor Dodon a vorbit pe un ton triumfalist despre acordarea unui credit de 500 mil. USD de către Federația Rusă. Iar premierul Chicu a venit cu detalii despre vizita de la Moscova. El spunea despre disponibilitatea Gazpromului de a reduce prețul la gaz și deschiderea unei linii de creditare pentru dezvoltarea infrastructurii.

„După anunțul făcut de Chișinău, Dmitrii Kozak, unul dintre cei mai importanți politicieni din anturajul lui Putin, declara că Rusia este de acord să acorde împrumutul însă trebuie stabilite condițiile și datele înțelegerii dintre ambele părți. Ulterior, informațiile despre împrumutul rusesc au fost incomplete. Ba mai mult, s-au vehiculat diferite sume: 500, 300 și 200 mil. USD. La un moment dat, mai mulți experți își puneau întrebarea dacă este un împrumut real sau unul ipotetic ca să fie aruncat în spațiul public pentru ai face PR politic lui Igor Dodon. Chiar s-a făcut o paralelă cu anul 2008, atunci când Moscova a promis un credit de 200 mil. USD lui Voronin, dar împrumutul așa și nu a mai ajuns la Chișinău”, a spus Tăbârță.

Cu câteva zile înainte de sărbătoarea de Paști, Igor Dodon a anunțat că acordul de împrumut a fost semnat de Andrei Neguța, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. Ulterior, președintele țării a postat pe pagina sa de web conținutul documentului. Chiar de la bun început, au aparut foarte multe întrebări pe procedură. La ședința de guvern, la care a fost adoptată hotărârea privind acest credit, noul ministrul de Externe, Oleg Țulea l-a întrebat pe ministrul Finanțelor, Sergiu Pușcuța, dacă nu sunt careva prevederi periculoase. Pușcuța a spus că se știa despre acest credit de ceva vreme, întrebările urmând a fi adresate mai înainte, nu acum. Din discuțiile celor doi miniștri, nu este clar dacă ministrul Țulea știa sau nu despre detaliile împrumutului până la ședința de guvern, deși instituția pe care o conduce trebuia să fie implicată în modul cel mai direct în procedura de negocierea a creditului. De asemenea, la audierile din Comisia parlamentară de profil, ministrul Pușcuța nu a oferit nici un răspuns clar vizavi de cine și modul în care a fost negociat acest credit. Premierul Chicu a fost și el evaziv în declarațiile și întrebările din Parlament referitoare la procedura de negociere a creditului. El a afirmat vag că este un credit pentru oameni.

Ceea ce reiese din aspectele procedurale, potrivit lui Ion Tăbârță, este că nu a fost un credit acordat pe o procedură standard. S-a creat impresia că au fost niște înțelegeri private dintre anumiți politicieni care au stabilit datele tehnice și condițiile pentru acest credit. Nu se știa măcar cine a semnat acordul din partea Moscovei. Ulterior s-a aflat că este vorba de viceministrul de Finanțe rus, Timur Maximov. Un detaliul interesant este că suma creditului nu era inclusă în bugetul Federației Ruse pentru anul 2020. Practic, am avut o procedură învăluită în mister, care a fost votată în Parlamentul de la Chișinău de către majoritatea de guvernare fără ca să fie ascultate argumentele opoziției. Imediat după votul din Parlament, Igor Dodon a și semnat decizia legislativă. Însă acordul de credit a fost contestat la Curtea Constituțională de către grupul Pro Moldova, desprins de la Partidul Democrat, care a sesizat încălcările procedurale de semnare a acestui credit.

În ceea ce privește conținutul documentului, condițiile de creditare sunt, în linii mari, bune. Problema vizează anumite prevederi din document. Prima, este faptul că anumite companii din Federația Rusă nu vor fi defavorizate la participarea în cadrul licitațiilor, deși acest lucru este prevăzut în legislația națională. De aici s-a tras concluzia că preconizatele lucrările de infrastructură, prevăzute în acest credit, vor fi realizate exclusiv de anumite companii din Federația Rusă sau care au conexiuni cu cetățeni ruși.

Doi, este punctul 7.2 care spune că împrumutul va fi acordat doar în cazul în care nu există alte creanțe bancare ale Republicii Moldova, iar dacă anumiți agenții economici cu credite la băncile rusești nu-și vor onora plățile, datoria acestora va fi pusă în cârcă statului. Astfel, s-au început speculații precum că datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului va fi pusă pe spatele Chișinăului, că ne putem „trezi” cu anumite scheme prin care anumiți agenți economici intenționat s-ar credita de la băncile rusești ca ulterior datoria acestora să fie transformată în datorie de stat. Ulterior, deputatul, Dumitru Diacov a propus un amendament ca aceste împrumuturi ale băncilor rusești să fie acordate companiilor autohtone doar cu avizul Parlamentului. Lăsând la o parte speculațiile, acest punct este o prevedere periculoasă pentru Republica Moldova. Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, la o întrevedere pe care a avut-o cu președintele Dodon, a spus că Chișinăul poate contracta orice împrumuturi, dar orice asistență ar trebui să fie în concordanță cu protejarea suveranității Republicii Moldova.

Al treilea aspect al împrumuturi rusesc ține de eventualele litigii, dacă ele vor apărea. În document nu este specificată instanța unde cele două parți se vor adresa în caz de judecată. Asupra celor trei prevederi ale documentului, pe lângă aspectele procedurale referitoare la modul de negociere a creditatului, mai mulți deputați din Parlament au sesizat Curtea Constituțională, iar pe 7 mai 2020 instanța a declarat acest împrumut drept neconstituțional.

Expertul în politică, Ion Tăbârță a concluzionat că șeful statului, Igor Dodon a spus că se va începe din nou procedura de negociere cu Federația Rusă pe respectivul împrumut. Moscova a spus că regretă și se arată nedumerită de situația creată. Iar nesemnarea acordului de credit cu siguranță va avea anumite repercusiuni asupra relațiilor bilaterale moldo-ruse, pentru că nu sunt cunoscute cele convenite și promisiunile făcute de Igor Dodon la Moscova. Cu toate acestea, decizia CC de declarare drept neconstituțional a acordului de împrumut a fost una corectă. Documentul a fost întocmit cu încălcare de procedură, iar conținutul lui ascundea potențiale scheme gri, asta pe lângă aspectele lui electorale și substratul geopolitic. Acest credit conținea multe prevederi periculoase pentru Republica Moldova, care ulterior putea da multe pârghii geopolitice Moscovei pentru a controla Republica Moldova.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.