Corina Călugăru: ”Efortul individual și cel național pot să ne propulseze în falimia europeană”

Reproducere a interviului acodrat de Ambasadoarea Corina Călugăru pentru revista Institutului Național al Justiției

Corina Călugăru este licenţiată în drept la Universitatea de stat din Moldova, unde a susţinut şi masteratul în
drept. Deţine licenţa în Economie, Bănci şi Burse de Valori. A făcut Studii de Securitate la Bucureşti şi Geneva.
A exercitat diverse funcţii în Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. A fost Secretar I, apoi Consilier la Misiunea Permanentă pe lângă ONU la Geneva, s-a implicat în cooperarea Republicii Moldova cu ONU, OSCE, CoE, UE, în grupul pentru liberalizarea regimului de vize cu UE, dar şi în coordonarea aplicării, în sistemele
naţionale, a standardelor internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului. Diplomat de carieră, Corina Călugăru este cea mai tânără ambasadoare la Consiliul Europei.

– Doamnă Corina Călugăru, pe lângă faptul că
reprezentaţi diplomatic Republica Moldova la Consiliul Europei, sunteţi şi un fenomenal ambasador
cultural la Strasbourg. Cu sprijinul Dumneavoastră, în sălile Palatului Europei / Consiliului Europei îşi expun lucrările foarte mulţi artişti din Republica Moldova, inclusiv pictori, fotografi, autori
de tapiserie, scriitori etc. Institutul Naţional al Justiţiei vă mulţumeşte pentru cooperare în organizarea şi inaugurarea la 14 septembrie 2017 în capitala drepturilor omului a expoziţiei „Justiţie – eu te văd aşa”, care a fost rezultatul desfăşurării de că-
tre institutul nostru a unui concurs
de arte plastice destinat copiilor din
toată republica. Prin asemenea ac-
ţiuni, vă străduiţi să promovaţi în
Europa o imagine bună a Republicii
Moldova. Cum mai poate fi îmbună-
tăţită şi promovată imaginea bună
a ţării noastre, după scandalurile de
corupţie şi incertitudine politică din
ultimul timp?
– În primul rând, cu această ocazie
ţin să Vă mulţumesc pentru deschiderea și receptivitatea Institutului Naţional al Justiţiei
la organizarea expoziţiei „Justiţie – eu te văd așa”, care
a avut loc în incinta sediului Curţii Europene a Drepturilor Omului în ziua când am marcat cea de-a 20-a
aniversare de la ratifcarea de către Republica Moldova
a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Totodată, prin intermediul Dumneavostră, ţin să
mulţumesc acelor copii talentaţi, părinţilor lor și profesorilor, care au contribuit la remarcarea nu doar a
măestriei posedate, dar și a unei viziuni complexe a
justiţiei prin artă.
La Strasbourg ne-am propus să facem cunoscută
ţara noastră prin valorile sale încă nedescoperite pentru mulţi dintre europeni, prin tradiţiile și talentele existente, prin oamenii noștri care știu să cultive frumosul.
Imaginea oricărei ţări este promovată prin fecare
persoană în parte, dar și colectiv, iar evenimentele de
acest gen reprezintă o oportunitate de a ne reaminti de
demnitate și dedicaţie. Efortul individual și cel naţional
pot să ne propulseze în familia europeană.
– Funcţia pe care o deţineţi include, în special,
supravegherea executării hotărârilor CEDO în raport cu Republica Moldova. În anul curent, Institutul Naţional al Justiţiei şi Curtea Supremă de Justi-
ţie, cu suportul Consiliului Europei, au editat volumul „Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Comentariu asupra hotărârilor Curţii Europene a
Drepturilor Omului versus Moldova. Concluzii şi
recomandări”. E o surpriză şi suport practic pentru judecătorii moldoveni. Bunăoară, în România, stat
membru al Uniunii Europene, încă nu a apărut aşa
ceva…
Care sunt azi cele mai problematice executări
ale hotărârilor CEDO în raport cu Republica Moldova?
– Procesul de supraveghere a executării deciziilor
CEDO are loc în Comitetul de Miniștri al Consiliului
Europei pentru Drepturile Omului, unde participă
toate statele membre ale organizaţiei. Este un proces de durată, cuprinzător, care depinde de clasifcarea executării deciziilor, în procedura standard sau
avansată, precum și de procesele politice implicite.
Bunăoară, pentru o serie de decizii CEDO impune doar achitarea satisfacţiei echitabile. Pentru
o altă categorie de hotărâri CEDO, precum ar f lacunele sistemice, de exemplu – condiţiile de detenţie,
neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, investigarea
necorespunzătoare a maltratărilor şi deceselor în
locurile de detenţie, maltratarea sau recurgerea la
forţă excesivă de către instituţiile de forţă, impune o
monitorizare avansată, ceea ce presupune prezentarea planurilor de acţiuni individuale, prezentări de
date constante, acţiuni de implementare şi, eventual,
dezbateri cu participarea delegaţiilor tuturor statelor
membre ale Consiliului Europei. De asemenea, pentru
unele probleme sistemice, identifcate prin deciziile
CEDO, sunt iniţiate acţiuni de ordin legislativ, precum
este modifcarea legislaţiei, despre care se raportează
în cadrul reuniunilor, sau de ordin practic, precum ar f,
de exemplu, construcţia unui nou penitenciar.
Cele mai difcile supravegheri în prezent sunt deciziile CEDO pentru cazurile din regiunea transnistreană
a Republicii Moldova și, în particular, speţa Catan şi
alţii vs. Republica Moldova şi Federaţia Rusă (școlile
din stânga Nistrului cu predare în grafe latină). Sunt
dosare care ocupă timp maximum și eforturi de negocieri cu organizaţia și statele membre pentru identifcarea soluţiilor de executare – asigurarea drepturilor copilului la educaţie calitativă în limba maternă și
funcţionarea adecvată a școlilor cu predare în grafa
latină. Complexitatea supravegherii executării cauzei
respective constituie un proces unic pentru sistemul
european convenţional, dar şi o provocare pentru
mandatul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
pentru Drepturile Omului.
Iniţiativa Institutului Naţional al Justiţiei pe care aţi
pomenit-o mai sus este una binevenită și Institutul are
un rol vital în asigurarea calităţii profesionale ale actorilor din sistemul de justiţie. Instruirea continuă trebuie
să conţină în mod intrinsec jurispudenţa CEDO, atât
din perspectiva coformităţii cu standardele europene,
cât și în vederea neadmiterii perpetuării încălcărilor
care au dus la condamnarea statului nostru de către Curtea de la Strasbourg.
– Corupţia, reforma justiţiei şi a Procuraturii
Generale în Republica Moldova rămân drept probleme nesoluţionate pe agenda Consiliului Europei. În funcţia pe care o deţineţi, sunteţi la acest
capitol ca între ciocan şi nicovală. Ce vă ajută să
rezistaţi?
– Republica Moldova este o ţară relativ tânără, care
învaţă din mers și, uneori, din propriile greşeli, ceea ce
este şi fresc, iar Consiliul Europei observă și ia notă de
toate procesele interne, oferind asistenţa necesară în
ordonarea anumitor reforme.
Pentru domeniile enunţate mai sus, Consiliul Europei a identifcat mai multe iniţiative și vine cu proiecte
concrete care să ajute Republica Moldova să reformeze
sistemul de justiţie, să prevină și să combată corupţia.
Strategia de reformare a sectorului justiţiei, noua lege a
procuraturii sau proiectul actual în domeniul prevenirii
și combaterii corupţiei sunt doar câteva din acţunile la
care contrubuie plenar Consiliul Europei.
Evident, toţi își doresc să fe rezultate directe și
palbabile, dar, concomitent, nu trebuie să evităm
comparaţiile și timpul, căci noi ne inspirăm de la bunele
modele ale statelor cu democraţii mai vechi, dar care
au ajuns la situaţia actuală în câteva decenii sau chiar
secole. Oricum, aceasta nu ne scutește de perseverenţă
și atitudine, pentru că doar fecare în parte și toate
împreună pot f plasate accentele de rigoare.
– În anul curent, Uniunea Europeană a alocat
statelor din Vecinătatea estică fonduri nerambursabile în valoare de 544 milioane de euro, iar în
bugetul pentru 2018 este preconizată o sumă şi
mai mare – 602 milioane de euro. La recentul Summit al Parteneriatului Estic s-a subliniat faptul
că acest sprijin financiar va fi condiţionat pentru
paşi concreţi de reforme, că cetăţenii ţărilor membre ale Parteneriatului să simtă schimbările spre
bine, inclusiv creşterea nivelului de trai, independenţa justiţiei şi respectarea statului de drept. În
Republica Moldova, cea mai mare problemă pe calea reformelor este considerat sistemul de justiţie.
Cum credeţi, după reformările recente, care paşi
concreţi mai sunt necesari de făcut ca sistemul de
justiţie să devină independent şi ca Europa să nu
ne întoarcă spatele?
– Cel mai ferm pas e ca fecare să-și facă munca
și atribuţiile cu diligenţă. Nimeni nu ne va ajuta mai
bine decât noi înșine. Soluţiile depind, în cea mai mare
măsură, de noi. Partenerii noștri de dezvoltare nu ne
vor putea ajuta, dacă noi nu vom f mai determinaţi și
elocvenţi în realizări și aspiraţii. Când spun asemenea
lucruri, mă refer la faptul că aceste acţiuni trebuie să
conţină abordări sistemice – de la pregătirea cadrelor, până la promovarea acestora; de la adoptarea legislaţiei
în domeniu, până la implementarea acesteia. Iar la realizarea acţiunilor respective, trebuie să fm consecvenţi
și să nu admitem derogări sau repetarea greșelilor.
– Consiliul Europei continuă să aibă încredere
în transformările democratice din Republica Moldova prin susţinerea mai multor proiecte şi iniţiative de-a lungul anilor. Recent Consiliul Europei
a oferit un nou program de asistenţă pentru anii
2017-2020. Ce presupune acesta şi care acţiuni urmează a fi realizate în contextul noului program?
– Planul de Acţiuni al Consiliului Europei pentru
Republica Moldova 2017-2020 asigură continuitatea
Planului anterior pentru susţinerea reformelor democratice în R. Moldova 2013-2016. Documentul a fost
lansat la Chișinău, în mai 2017, de către Ministrul afacerilor externe și integrării europene, împreună cu Secretarul General al Consiliului Europei.
Planul de acţiuni conţine proiecte de cooperare
dedicate reformelor care au drept obiectiv ameliorarea
procesului de guvernare la toate nivelele, și anume în
domeniile tradiţionale de cooperare, precum ar f reformarea justiţiei, consolidarea sistemului electoral, combaterea corupţiei, dezvoltarea pluralismului media, reformarea administraţiei publice la nivel central și local
(inclusiv în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia),
consolidarea măsurilor de încredere între ambele maluri ale râului Nistru etc.
Proiectele concepute pentru Planul de acţiuni se
estimează la suma de circa 17 milioane euro, care este
constituită din bugetul ordinar al Consilului Europei,
suportul Uniunii Europene și contribuţiile voluntare
ale statelor membre ale Consiliului Uniunii Europene.
Ţin să precizez că Uniunea Europeană oferă suport integral, dar și prin proiecte comune, bilaterale și regionale, în Cadrul de cooperare Consiliul Europei-Uniunea
Europeană pentru ţările Parteneriatului Estic / Parteneriat pentru Buna Guvernare (PGG).
Primele rezultate ale proiectelor din domeniul justi-
ţiei, combaterii corupţiei, drepturilor omului, guvernă-
rii democratice și reformei electorale au fost discutate
în cadrul evenimentului Moldova Open Day din 4 decembrie 2017. Este pentru prima dată când reprezentanţii instituţiilor naţionale au prezentat rezultatele și
provocările de implementare în asemenea format, în
cadrul Consiliului Europei, reușind să susţină un dialog
activ cu ofcialii organizaţiei și reprezentanţii statelor
membre. Mai mult ca atât, Guvernul Norvegiei a anun-
ţat suportul adiţional prin contribuţia voluntară de 3,4
milioane euro, care vine să substituie proiectul anterior
NORLAM în R. Moldova.
– Doamnă Ambasador, înţelegem că, pe lângă
reprezentarea Republicii Moldova, mai aveţi şi un mandat de reprezentare a Comitetului de Miniştri
al Consiliului Europei în domeniul politicilor informaţionale. Despre ce este vorba şi cum îmbinaţi
aceste atribuţii ?
– În iunie 2016, delegaţii la Comitetul de Miniștri
m-au numit în funcţia de Coordonator Tematic al Consiliului Europei pentru politica informaţională (TC-INF).
Mandatul prevede informarea și coordonarea subiectelor privind Strategia de guvernare a Internetului,
promovarea standardelor și instrumentelor relevante
ale Consiliului Europei, precum și cooperarea cu structurile internaţionale pe domenii relative societăţii
informaţionale și guvernarea pe Internet.
Drept obiectiv major am avut negocierea instituirii
Platformei de cooperare dintre companiile de internet
și Consiliul Europei. Procesul a fost fnalizat la 8 noiembrie curent prin semnarea acordului de cooperare,
în formă de schimb de scrisori, dintre Secretarul General al Consiliului și reprezentanţii a opt companii de
Internet, dar și șase asociaţii, precum: Apple, Deutsche
Telekom, Facebook, Google, Microsoft, Kaspersky Lab,
Orange și Telefónica, și, respectiv, Computer & Communications Industry Association (CCIA), DIGITALEUROPE,
European Digital SME Alliance, European Telecommunications Network Operators’ Association (ETNO),
GSMA și Global Network Initiative (GNI).
Este pentru prima dată când Consiliul Europei
acordă un rol instituţional sectorului privat, unul care
este deschis pentru a permite altor companii și asocia-
ţiilor reprezentative să se alăture în viitor. Acum, odată
creată platforma, urmează să vedem viabilitatea și
efcienţa acesteia.
Ţinând cont de realităţile existente, mi se pare
important de conștientizat că domeniul internetului
a copleșit existenţa, fe regulamentar sau mai puţin,
dar acesta a oferit și paleta de exercitare a drepturilor
omului, care antrenează în sine și încălcări. Fiecare are
responsabilităţi și obligaţii, și, în procesul de negocieri,
am identifcat că dialogul dintre guverne, companii și
societatea civilă este esenţial.
Bucură să observăm că Institutul Naţional al Justiţiei
a preluat un rol activ în domeniu prin introducerea
abordărilor agendei digitale în cursurile de formare a
judecătorilor și consider că această iniţiativă trebuie
continuată.
– Doamnă Ambasador, oficialii români au spus
de mai multe ori că România este avocatul Republicii Moldova în drumul său spre Uniunea Europeană. Cum conlucraţi cu diplomaţii români de la
Strasbourg? Diplomaţii căror ţări dau dovadă de
prietenie sinceră cu Repubilica Moldova?
– Calitatea de membru al Consililui Europei impune intrinsec să menţinem – atât cu diplomaţii ţării
vecine, cât și cu cei din statele membre și observatoare ale Consiliului Europei – relaţii bune și de parteneriat.
Încercăm să menţinem aceste cooperări, aceste parteneriate și să le dezvoltăm în unele durabile, atât prin
proiecte comune, cât și prin dialog continuu.
– Ce vă întristează şi ce vă bucură atunci când
aflaţi ştirile din Republica Moldova?
– Știrile bune motivează. În ceea ce ţine de știrile
mai puţin pozitive, prefer să mă abţin de la careva
lamentări și, de regulă, îmi concentrez atenţia spre
prezent și spre acţiunile care ar putea ajuta la depășirea
unor situaţii difcile și care îmi stau în puteri.
– Care localitate, care părinţi, care şcoală şi
care dascăli au dat Consiliului Europei cel mai tâ-
năr reprezentant al unei ţări din istoria sa, căci
aşa sunteţi considerată la Strasbourg, nu?
– Sunt de la Orhei. Părinţii mei se numesc Ana și Alexandru Călugăru. Am învăţat la Liceul teoretic „Onisifor
Ghibu”, dar le mulţumesc pentru realizările obţinute și
dascălilor mei din Orhei, unii din ei find încă „la datorie”, iar alţii, cu regret, nu mai sunt printre noi. Tuturor
le sunt recunoscătoare pentru dăruirea manifestată și modelul împărtășit de dragoste de ţară, de demnitate
individuală, spirit pozitiv și capacitate de a edifca ceva
nou, de grijă faţă de cel de alături, dar și de deschide
re către lume, un soi de vis naţional și de depășire a li
mitelor proprii sau, precum spunea Thomas Jefferson,
îmi plac visurile unui viitor mai bun decât istoria trecu
tului – like dreams of the future better than the history
of the past. Evident, în munca unui diplomat contează
experienţa de viaţă și cea profesională, atât doar că în
diplomaţie, de cele mai multe ori, provocările profesio
nale te pot învăţa într-un an cât ai învăţa în alte dome
nii timp de zece ani. Din această perspectivă, cred că
am o șansă unică să pot compensa tinereţea prin com
plexitatea mandatului pe care îl am în prezent.
– Vă mulţumim. Vă dorim Crăciun fericit şi un
an nou cu surprize frumoase.
– De asemenea, vă mulţumesc. Împreună cu cole
gii mei de aici, de la misiunea din Strasbourg, vă dorim
un an cu viziuni și realizări noi, proiecte utile și cu pro
nunţat impact pentru benefciarii Institutului Naţional
al Justiţiei. Mizăm pe receptivitatea Dumneavoastră în
iniţiativele care vor veni din partea Consiliului Europei.