Codul de etică al cadrului didactic din Republica Moldova

Un Cod de etică al cadrului didactic intrat în vigoare după multe dezbateri și prezentat marți la Ministerul Educației interzice fenomenul pe larg răspândit odinioară al colectării de fonduri de la elevi și părinți pentru nevoi neprevăzute de bugetul public. Codul acoperă multe alte aspecte, fiind descris drept un contract moral între cadrele didactice, elevi, părinți și comunitate. El nu substituie legislația și nu prevede pedepse pentru încălcare ei. Dar i-a nemulțumit pe unii pentru că dispune înființarea unor consilii de etică pentru pedepsirea pe linie disciplinară a cadrelor didactice care îl încalcă. Relatează Tamara Grejdeanu:

Codul face apel la moralitatea dascălilor, de la care se cere să nu mai accepte cadouri de la elevi sau să pretindă favoruri în schimbul avantajării unui discipol. Totuși, aceste norme de conduită au fost considerate prea restrictive de unii profesori, care consideră că florile, bunăoară, sunt mici atenții din partea elevilor și nicidecum o formă de mituire.

Vorbind despre activități care pot genera corupție, autorii codului s-au referit între altele la fraudarea evaluărilor, impunerea elevilor să cumpere manuale neincluse în programul școlar sau să frecventeze activități extra curriculare, toate acestea contra plată. Ministra educației, Corina Fusu spune că profesorii trebuie să renunțe la practica de a organiza meditații cu propriii elevi:

„Meditațiile sunt necesare atunci când decide elevul împreună cu părintele său, dar meditațiile se fac cu alți profesori, nu cu profesorul care îți predă în fiecare zi disciplina, așa va fi regula. Profesorul trebuie să își depună toate eforturile în timpul orelor, și nu dimpotrivă, să lucreze superficial ca apoi după ore să fie necesar adresarea părintelui pentru meditație.”

Fost ministru al educației Anatol Gremalschi e de părere că tendința păguboasa a plăților neformale din învățământ este generată inclusiv de nivelul remunerării profesorilor. Însă acest lucru nu poate fi o justificare în opinia sa. El face referire la recente sondaje care arată că din cauza colectărilor de bani de la elevi suferă copiii din familiile cu venituri mici, or aproape jumătate din părinții chestionați au spus că aceste plăți sunt o povară și fac eforturi mari pentru a le acoperi.

În percepția elevilor, spune Anatol Gremalschi, contribuția financiară a părinților influențează notele pe care le primesc și astfel este exclus principiul de merit din scara de evaluare:

„Meritocrația a început să fie erodată iar o dovadă grăitoare sunt camerele video la BAC. Dacă noi toți în educație am fost așa cinstiți și bine intenționați, de ce o dată cu introducerea camerelor la BAC, rata de promovare de la nouăzeci și ceva procente s-a năruit la 50-60 de procente. De ce au apărut licee în care nici un absolvent nu a susținut BAC-ul? Evident că acestea sunt fapte care indicau că în sistem există o problemă. Noi am formulat-o prin cuvântul comercializarea învățământului.”

La aceeași problemă face referire și Rodica Guzul, profesoară la Colegiul de Ecologie din capitală:

„Situația este una foarte neplăcută deoarece copiii cumpără notele, știu că ei vor putea avea o notă la final pentru că vor putea cumva influența profesorul. Regret că recunoaștem acest lucru, dar asta este situația reală. Cred că va fi o modalitate de a ridica prestigiul instituției prin blocarea acestor acțiuni.”

Autorii codului spun că utilitatea acestuia rezultă și din delimitarea explicită a drepturilor, obligațiilor și responsabilităților pe care le au profesorii. Eficienta acestuia va depinde însă și de promptitudinea cu care Consiliile de Etică, formate în școli vor examina plângerile din partea elevilor sau a părinților.

Dumitru Cebotaru, membru al Consiliului Național al Elevilor crede că tinerii nu vor ezită să spună, dacă vor considera că sunt nedreptățiți:

„Permite acelor copii care au competențe să nu se bazeze doar pe mită sau pe altceva. Majoritatea obțin note mari datorită unor cadouri sau alte bunuri materiale care le dau profesorilor. Sper eu că copiii vor fi mult mai înțelegători deoarece acum nu este acel respect față de profesori deoarece singuri profesorii între ei nu se respectă.”

Cei care mi-au fost interlocutori pun la îndoială faptul că acest zis contract moral între părinți, elevi și cadre didactice va produce schimbări imediate. Însă, cred ei, contează faptul că  la promovarea în funcții a profesorilor se va ține cont şi de abaterile disciplinare pe care acestea le-au admis. Apoi, luat la pachet cu celelalte inițiative de descurajare a mitei din sistem, precum filmarea examenelor de bacalaureat, Codul de etică ar putea deveni un instrument eficient de sesizare a practicilor imorale.