Cine înghite cele mai multe subvenții din agricultură?

Domeniul subvenționării este unul vital pentru agriculturi în condițiile în care acoperă o parte din investițiile pe care le fac fermierii, dar este nevoie de îmbunătățirea mecanismelor de acordare a banilor, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.  

Chivriga atrage atenția că sunt vizibile schimbări pozitive în activitatea AIPA. Mai cu seamă pe partea asigurării transparenței, informării părților interesate și diseminării de practici pozitive. Totuși, persistă și o serie probleme. În anul 2017, ca și în anii precedenți, regulamentul pentru aplicarea Legii cu privire la principiile de subvenţionare a producătorilor agricoli, deși este aprobat, nu a intrat în vigoare, nefiind publicat în Monitorul Oficial. Majoritatea beneficiarilor de subvenții (74%) reprezintă 3 organizații profesionale din agricultură. În anul 2016, mijloacele fondului de subvenționare au fost repartizate în cadrul a 5 măsuri și 13 submăsuri Numărul beneficiarilor a fost de 4321, mai mare față de în anul 2015, si mai mic comparativ în anii 2014 (5133) și anul 2012 (4457). Acest lucru arată că Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare este bună numai pe hârtie. Multe submăsuri sunt ineficiente. Printre ele se regăsește și stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură. În anul 2016, în cadrul acestei submăsuri au depus dosare numai 118 agenți economici, din care 104 au fost autorizați.

Viorel Chivriga a menționat că numărul dosarelor respinse este în creștere. În anul 2016, AIPA a respins 224 dosare in valoare de 52589400 lei, ceia ce reprezintă 7,5% din suma alocată sau circa 10 la sută din suma executată. Cele mai multe dosare au fost respinse în cadrul Submăsurilor 1.2 (Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale) – 73 și 1.7 (Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare)-20. Pe plan regional, întâietatea la depunerea dosarelor și parțial la obținerea subvențiilor o dețin raioanele din regiunea de dezvoltare Sud – Comrat, Cahul, și Cantemir.

Pentru îmbunătățirea mecanismului de acordare a subvențiilor, Viorel Chivriga recomandă evaluarea cantitativă și calitativă a impactului subvenționării asupra dezvoltării sectorului agroalimentar. Utilizarea unui spectru mai larg de indicatori, ce va ilustra efectul real al susținerii financiare din partea statului: creșterea productivității și volumului de producere, cifra de afaceri, valoarea producției exportate, locuri noi de muncă, sporirea calității producției.

În concluzie, el a spus că pentru sporirea productivităţii şi competitivităţii în agricultură, stabilizarea pieţei, asigurarea securităţii alimentare şi a veniturilor echitabile pentru agricultori este oportun și rațional de a fi acordate plăţi directe, în funcţie de cultura agricolă, speciile de animale şi păsări, de randamentul mediu individual în cazul corespunderii cu cel regional, precum şi în funcţie de suprafaţa actuală efectivă sau efectivul de animale din posesie.