Cetățenii au încredere în primării, dar nu și în calitatea serviciilor. Autonomia locală este fragilă și influențată de prioritățile instabile ale guvernului central

Marți, 22 ianuarie, IDIS Viitorul a prezentat într-o conferință de presă concluziile finale ale celui mai recent raport național ”Starea Democrației Locale” (SoLD) – un raport complex, structurat pe 3 piloni de analiză a competențelor autorităților publice locale descentralizate, corelate cu percepțiile cetățenilor asupra serviciilor livrate. Raportul a fost elaborat pe baza unei metodologii ce aparține Institutului suedez IDEA International și include datele mai multor măsurări sociologice. Raportul explorează teme relevante și percepția la zi a cetățenilor față de serviciile publice livrate la nivel local și regional: ordine, bunăstare, sănătate, educație, dar și serviciile edilitare – accesul la apă, la drumuri, recreație publică, oportunități sociale și economice.

Autorii raportului Starea Democrației Locale constată astfel că autorităților locale li s-a atribuit un volum excesiv de competențe pentru realizarea cărora acestea nu dețin capacități tehnice și resurse bugetare adecvate. Circa 2/3 dintre cetățeni consideră că nu au acces la justiție, iar sondajul arată diferențe majore între regiunile țării și Municipiul Chișinău. Nedreptatea și discriminarea cu care se confruntă anumite grupuri dezavantajate sunt extrem de acut resimțite de cetățeni, relevând multiple discriminări, directe sau latente și prejudicii societale pe motive de dizabilitate, stare socială (venituri reduse), decalaje rural-urbane sau excluziuni legate de limba vorbită sau identitatea de gen.

Majoritatea cetățenilor rămân practic ne-afiliați sectorului asociativ sau unor partide politice, limitându-se la legăturile de familie sau de rudenie.

Moldovenii chestionați au identificat problema dreptului la libera circulație, proprietate, apă și sanitație, iar majoritatea s-au arătat sceptici că Republica Moldova este un stat cu model democratic de guvernare. Respondenții susțin că inițial că trebuie să fim așezați pe picioare și să respectăm drepturile care sunt pentru a pretinde la un stat democratic.

De problema justiției moldovenești sun nemulțumite persoanele economic active. Cei mai discriminați sunt săracii și vârstnicii. Cei mai loiali Republicii Moldova sunt cetățenii din Găgăuzia. Cetățenii au încredere în primării, dar nu și în calitatea serviciilor. De asemenea, ei menționează că nu există resurse financiare pentru problemele comunității. Administrațiile locale sunt sărace, infrastructura – furată.

”Cetățenii evaluează democrația pe baza serviciilor pe care le consumă: ordine, bunăstare, servicii medicale, educație, drepturi și libertăți, locuri de muncă, asistență. Democrația locală nu se limitează la alegeri formale; ea impune cerința de a avea autorități publice competente, capabile să administreze în mod autonom interesele comunităților reprezentate, care sunt separate și distincte de nivelul central (național) al guvernului. Democrația are nevoie de un plan, întemeiat pe livrabile, iar construcția va fi durabilă dacă se va așeza pe un fundament solid de mecanisme și instituții, reguli și legi, care să asigure reprezentare, incluziune, îndreptuire, diversitatea fiind o condiție a democrației”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

La rândul său, Nana Kalandadze, Coordonator de Programe IDEA a spus că: ” Democrația este solidă prin fundamentele sale instituționale, participare și cetățenie. Acest tip de raport comprehensiv asupra instituțiilor democrației locale este aplicat pentru prima dată în Republica Moldova pe temeiul câtorva piloni conceptuali: cetățenie, justiție și drepturi egale, Reprezentare și instituții democratice la nivel local, Inițiative cetățenești și participare, care definesc într-o formulă cât mai suplă cum arată instrumentele clasice ale democrației participative din perspectiva cetățeanului”.

Raportul ”Starea democrației locale din Moldova” a apărut cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și IDEA International (Institute for Democracy and Electoral Assistance), cu scopul de a influența calitatea politicilor și a priorităților alese în Republica Moldova pe domeniul dezvoltării locale, a reformelor în justiție și a statului de drept, precum și a politicilor regionale.