Anual, în lume la 10 octombrie este marcată Ziua mondială a sănătății mintale. De câțiva ani la Orhei, activează Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, care oferă suport și sprijin diferitor categorii de persoane, care se confruntă cu dificultăți. Despre activitatea centrului și ce este sănătatea mintală am discutat cu Olga Jalbă, coordonatoarea centrului, psiholog cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală .
– Cu ce se ocupă centrul și care este misiunea acestuia?
– Centrul este fondat la 1 iulie 2014, cu deschiderea oficială chiar pe 10 octombrie 2015, avem 6 ani de activitate. Suntem o reformă a serviciilor de sănătate mintală la nivel național, facem parte din subdiviziunea medicinii de familie, în cadrul Centrului de Sănătate Nr.1 Orhei. Prestăm mai multe servicii oferim consultanță psiho-profesională, consult psihologic, tratament medicamentos, oferim consultarea din partea asistentului social, servicii de vizită la domiciliu din partea echipei mobile. Vizitele echipei mobile au loc în situații mai grave, la beneficiarii care nu se pot deplasa cu scopul de a preveni ajungerea acestora la spital. Avem și servicii de centru de zi, care include o gamă de activități, ședințe de grup, ședințe pshologice individuale, ședințe de grup de suport, terapie ocupațională – activități pe care le-am desfășurat cu succes până la declanșarea pandemiei. În terapie de grup sunt implicați beneficiarii care au o problemă de sănătate mintală, fie o depresie, fie o stare de anxietate, fie o problemă afectivă și nu doar, care acceptă să vină la o reabilitate medico-psiho-socială în cadrul Centrului.
– Beneficiarii pot primi servicii în baza poliței de asigurare medicală, sau contra plată?
– Noi avem și servicii contra plată, care sunt servicii pentru certificate, care arată funcționalitatea persoanei, pentru șoferi, purtătorii de armă și cei care se angajează în profesii cu responsabilitate sporită. Dar orice persoană identificată cu o problemă de sănătate mintală și căreia îi este stabilit un diagnostic primește serviciile gratuit. La fel e și în cazul în care o persoană are nevoie de consiliere psihologică.
Noi colaborăm cu mai multe servicii. Dacă până a se deschide Centrul Comunitar de Sănătate Mintală în 2015, cabinetul medicului-psihiatru în secția consultativă, nu putea rezolva o gamă largă de dificultăți cu care se ciocnea persoana. Erau probleme de ordin psihologic, social, financiar, iar rolul nostru este ca omul să fie văzut multidisciplinar. De psiholog este evaluată starea lui psihoemoțională, este evaluată situația lui socială, relațiile familiale, sau starea lui de dificultate, de exemplu ca angajarea la un loc de muncă. Noi avem acorduri de colaborare cu toate serviciile la nivel local, oficiul forță de muncă, direcția asistența socială, serviciul asistența psihopedagogică, etc. la care în dependență de dificultate orientăm persoana pentru a-i fi rezolvată problema cu succes.
– Cine activează în cadrul Centrului?
– Suntem 11 specialiști. Sunt doi medici-psihiatri, domnul Alexandru Lîmari care este specialis în psihiatria adulților, doamna Galina Pirojanschi – psihiatru pentru copii, avem doi psihologi : doamna Tatiana Pănuță, psiholog-clinician, activează și în cadrul Spitalului de Psihiatrie și eu, un asistenți sociali , 4 asistente medicale și persoana de la recepție.
-La moment, estimativ câți beneficiari are Centrul?
– În jur de 2700 persoane din raionul Orhei, din ei aproximativ 500 cu tulburări mintale severe. Dar în rest merge vorba și de tulburări afective, și de tulburări comportamentale și cu alte diagnostice.
– Vorbim despre sănătatea mintală, dar ce este de fapt sănătatea mintală? Prin ce se deosebește de celelalte tipuri de sănătate?
– Sănătatea mintală este ceea ce gândim, ceea ce simțim și cum facem față provocărilor vieții. Asta determină echilibrul sau funcționalitatea persoanei în dependență de felul său de a fi. Este cum se privește pe sine, cum îi vede pe ceilalți și interacționează. Sănătatea mintală este foarte importantă. Uneori beneficiarii noștri se simt discriminați sau se simt diferiți, exista stigma sau etichetarea lor, dar oamenii ar trebui să înțeleagă că sănătatea mintală are prioritate. Nimeni din noi nu este aisugrat că nu trece printr-o problemă de sănătate mintală. Or, chiar în perioada pandemiei putem spune că practic fiecare al doilea a trecut printr-o situație stresantă, printr-o stare de neliniște, de îngrijorare. Asta deja înseamnă o afectare a stării de sănătate mintală, în care există nevoie de echilibru , de o consiliere psihologică de exemplu.
– Exact asta vroiam să întreb, pentru că oamenii din jur au tendința de a-i stigmatiza pe cei care se adresează după ajutor pentru a-și întrema starea de sănătate mintală. Ce părere aveți despre această situație? Cum ar trebui priviți de fapt acești oameni? Pentru că de exemplu la persoana care și-a fracturat mâna, se vede că mâna este fracturată, adică starea ei de sănătate este afectată, iar la o persoană care are probleme de sănătate mintală, poate nu are semne atât de vizibile pentru cei din jur, că starea ei de sănătate este afectată.
– Așa și se zice. Pentru că fractura sau o rană deschisă ea este văzută, ea este văzută ca o dificultate. Or, de exemplu o persoană cu diabet zaharat în cazul în care nu și-a luat tratamentul zilnic, automat are o stare de dezichilibru în indicii glicemici. De asta și persoana cu probleme de sănătate mintală este tot la fel o persoană care are nevoie de tratament monitorizat, de o abordare individualizată, lucru care este foate important. Anume de asta s-au creat servicii de asistență multidisciplinare ca omul să se simtă bine nu doar cu pastile, dar și cu o ședință de consiliere, să fie ascultat, să fie auzit, să i se idendifice și alte nevoi. Pentru că de multe ori dificultăți de ordin social, sau lipsa unei locuințe amenajate, sau lipsa căldurii pe perioada rece a anului aduce acutizările, sau aduc stări de nelinișe pentru oameni. Acum în cadrul centrului beneficiarii au devenit mult mai deschiși. Dacă la început ei se simțeau jenați să ajungă chiar la psiholog și la psihiatru, acum este creat serviciul adaptat, ei se simt mai încrezători și nimeni nu spune că ”nu te poți adresa”. Oricine se poate apropia, cu programare în prealabil, poate fi îndreptat și de medicul de familie, sau persoana poate veni și individual dacă simte nevoie de a fi ascultată de cineva, dacă trece printr-o situație stresantă. Or, oricine poate trece printr-o situație stresantă, prin doliu, prin pierdere.
Însă abordarea celor din jur față de semenii lor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală se schimbă doar cu timpul. De exemplu și instituțiile de învățământ trec printr-o reformă în urma căreiea copii cu probleme de sănătate mintală sunt integrați în procesul educațional. Și suntem toți instruiți ce înseamnă un diagnostic de sănătate mintală și cât e de important să fie acceptat omul, pentru că toți suntem egali, indiferent dacă am o altă religie, sau am un anumit diagnostic, asta nu înseamnă că nu am aceleași drepturi la servicii de calitate. Un diagnostic de sănătate mintală nu înseamnă că nu mai pot munci, că nu mai pot crea o familie sau nu pot să-mi fac viața mea mai departe. Eu sunt liber în alegeri. Eu sunt om ca toți oamenii, doar că îmi iau medicația la timp, îmi fac ședințele, colaborez cu toată lumea ca să previn crizele și acutizările, eu sunt o persoană funcțională. Cazurile cronice, acolo deja merge o altă abordare. Când persoana are o tulburare mintală severă unde nu există critică, unde persoana este cu o dificultate în funcționalitate, asta însemnând că eu nu mă pot autoservi, nu pot fi conștient să-mi iau tratamentul, am nevoie de o persoană care să mă îngrijească
– Medicii de familie des îndreaptă pacienții la Centru?
– Toată medicina de familie a fost instruită în ceea ce înseamnă sănătate mintală. Au fost create protocoale clinice pe depistarea depresiei, în formă ușoară, moderată, anxietății. Au fost instruiți toți medicii de familie ca în cazuri de severitate moderată, sau severă, beneficiarii să fie îndreptați la Centrul de Sănătate Mintală unde deja primește servicii mai complexe și mai specializate. Dar oamenii pot veni și fără îndreptare de la medic.
– Adică dacă simte o problemă , în ce cazuri este indicat să apeleze omul la Centru?
– Persoana când simte că nu mai poate face față situațiilor de stres, când simte o oboseală cronică, când simte dificultăți de somn, când simte că relațiile sunt tensionate și nu este înțeles de cei din jur, când persoana simte că orice emoție a lui a ajuns în dezechilibru, nu mai este persoana funcțională cum era, integrată la muncă, când se descurca în anumite situații, când persoana se simte izolată, se simte neajutorată, când are stări de plâns, anumite frici, îngrijorări, când toate cumva ajung la o intensitate mai mare și simte că nu le face față, e nevoie să apeleze la un profesionist.
– Și profesionistul cum poate să-l ajute?
– Profesionistul mai întâi face o evaluare psihologică. Psihologul face o descriere a stării beneficiarului, se aplică anumite instrumente clinice, testate și bazate pe știință prin intermediul cărora se identifică dificultatea persoanei, se identifică starea , iar dacă este văzută trecerea unui anumit prag clinic, persoana este înreptată spre consultare la medicul-psihiatru. Însă împreună cu tratamentul medico-farmaceutic și cu tratamentul de psihoterapie, persoana poate fi susținută. Dacă depistăm că este vorba de o problemă de ordin social, cazul este transmis asistentului social, și asta se numește abordare multidisciplinară.
– Un exemplu concret ne puteți oferi, când a fost ajutat un om?
– Am avut chiar în an, un caz în luna noiembrie. Un beneficiar cu o tulburare mintală severă. Persoana a trăit timp îndelungat în Rusia, iar apoi a revenit în Moldova. O perioadă îndelungată a fost la diferite plasamente, a fost deposedat de apartamentul său, a locuit și pe la mănăstiri etc. ca într-o zi să ajungă la noi. Era o perioadă foarte rece, iar persoana avea febră , văzând starea lui de criză am chemat ambulanța chiar aici la Centrul de Sănătate Mintală. Persoana a fost spitalizată, diagnosticată cu COVID-19 și tratată după care Centrul Comunitar a colaborat cu Direcția Asistență Socială pentru a-i găsi un adăpost, am colaborat cu biserica românească a părintelui Sergiu Aga, care a deschis un plasament pe perioada rece a anului și pe timp de noapte. Beneficiarul nostru nu avea nici un act de identitate, doar un pașaport străin. Am colaborat și cu poliția, scriind o scrisoase din partea Centrului de Sănătate Mintală că avem nevoie să identificăm persoana pentru a-l ajuta să-și perfecteze actele, la care și angajații poliției au fost foarte receptivi. Beneficiarul a fost plasat la adăpost, iar Centrul nostru în toată perioadă mergea cu medicația și cu tratament la ei. Respectiv beneficiarul nostru care era înghețat de frig, care avea un diagnostic de COVID-19 și un diagnostic de sănătate mintală a fost abordat multidisciplinar.
– La moment ce e cu acest om?
– Este acolo încă, la adăpost, sperăm că e bine. Vedem cum e cu continuitatea cazului , pentru că fiecare beneficiar are un termen de ședere, care poate fi prelungit. Dar dacă cineva simte nevoia să facă o schimbare, absolut pe nimeni nu oprim să hotărască să plece din plasament. Acesta fiind un caz destul de sever, dar avem și multe alte istorii. Totuși noi singuri ca serviciu nu putem rezolva toate problemele ,dar o putem face prin intermediul apelurilor către alte entități și persoane.
– Ce vă motivează să faceți acest lucru? De ce niște oameni străini ar acorda ajutor dezinteresat?
– ( Râde)… Am fost instruți și nu doar … Cred că pentru asta suntem aici, nu oricine ar putea să muncească într-un serviciu de sănătate mintală. Îmi place domeniul acesta, îmi place ceea ce fac. Întâlnesc în activitatea mea persoane foare sincere. Atunci când beneficiarii veneau la activitățile de grup ei ne identificau starea noastră și ne spuneau că arătăm bine sau nu, sau spuneau că suntem cu dispoziție bună azi, de asta cumva îi văd sinceri… oameni calzi. Nu aș spune că salariile ar fi cele care ne motivează, nici nu vreau să zic cum a fost la început, când am început munca. Am avut experiența să vedem serviciile în Olanda, am văzut cum se muncește acolo în echipe multidisciplinare, cum sunt create echipe de vizite la domiciliu acolo, sunt foarte adaptate. Dar noi la condițiile Republicii Moldova vreau să vă zic că avem progrese foarte mari. Datorită serviciului de sănătate mintală din 2015 de 3 ori au scăzut spitalizările, persoanele nu mai ajung la spital, ei primesc tratament acasă, sunt văzuți acasă, se colaborează foarte bine atât cu pacientul cât și cu familia, aparținatorii cât și cu medicul de familie.
– Peste încă 5 ani, cum vedeți evoluția serviciului, sau cum ați vrea să îl vedeți?
– Să fie lărgite serviciile pe aspecte de intervenție la domiciliu. Am vrea să avem în cadrul serviciului asistenți sociali bărbați ca să avem suport când mergem la intervenții de criză. Am vrea să creăm în cadrul centrului de zi servicii de educație pentru beneficiarii noștri , în special cum să utilizeze dispozitivele digitale, tehnica, să cunoască cât de cât calculatorul. Cu toate că colaborăm cu Centrul de Sănătate prietenos tinerilor, ne-am dori pentru părinți să creăm servicii, să le putem explica fiecare diagnostic și cât e de important să înțeleagă, pentru că în multe cazuri, dificultățile apar anume din familie, de acasă. Serviciul per general îl văd într-un echilibru, vedem progrese, dar eu foarte mult îmi doresc să fie create servicii sociale pentru categoria cea mai vulnerabilă, să fie create plasamente pe perioada rece a anului, pentru că de multe ori spitalizările sunt realizate nu pentru că este înregistrată o criză psihiatrică ci că persoanele nu au un adăpost.
– Vă mulțumesc pentru interviu .
Pentru conformitate Maxim Djamanov