Cazul Gofman și „miliardul furat”

Procuratura verifică declarațiile fostului angajat al CNA care susține că structurile de drept au urmărit pasiv devalizarea Băncii de Economii.
Procuratura l-a citat pentru explicații pe un fost oficial al Centrului Național Anticorupție, care a descris la televizor, luni seara, schema furtului miliardului, spunând că structurile de drept au urmărit pasiv devalizarea Băncii de Economii, fără să facă nimic. Mihail Gofman, fost șef şef-adjunct al Serviciului CNA pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, a mai spus în emisiunea „Interpol” de la TV7 că Vlad Filat este singurul fost demnitar prins, dar nu singurul care a participat sau a știut. Procuratura Anticorupție, după cum a aflat Liliana Barbăroșie, spune la rândul ei că l-a citat pe Gofman pentru a vedea dacă acesta știe detalii necunoscute anchetei, sau vrea să se răzbune pentru că a fost concediat din motive disciplinare.

Mihail Gofman a făcut pretinsele dezvăluiri despre furtul bancar în ziua în care judecătoria Buiucani a pronunţat prima sentinţă într-un dosar legat de devalizarea BEM, cel al ex-premierului Vlad Filat. Potrivit fostului adjunct de la Serviciului CNA pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, încă în august 2013, el, ca reprezentant al CNA într-un grup secret creat de premierul de atunci Iurie Leancă, a demonstrat că emisia suplimentară prin care BEM a încetat să mai fie bancă de stat a fost fictivă şi plătită tot din banii BEM, iar despre pretinsa escrocherie ar fi ştiut toate instituţiile statului şi demnitarii care ar fi trebuit să-i apere securitatea, inclusiv financiară:

„Am descoperit atunci că emisia suplimentară de 16 milioane de acţiuni echivalente cu 80 milioane de lei, practic, a fost fictivă – banii cu care s-a procurat această emisie aparţin aceleiaşi BEM. Tot atunci, la sfârşit de august, structurile noastre de stat deja știau de acest lucru – Corman, Leancă, Barbăneagră, Butmalai, Procuratura Generală, toţi au fost informaţi.”

Gofman a mai afirmat că atacurile asupra sistemului bancar moldovenesc ar fi început încă în 2012, când mai multe „clanuri” financiare au început lupta pentru preluarea controlului asupra Băncii de Economii, a continuat cu devalizarea acesteia şi au avut, ca scop final, scoaterea banilor din rezerva de stat pentru acoperirea găurii produse de furt. Gofman s-a ferit însă să numească exact făptașii, dar a sugerat că ar fi vorba despre grupuri oligarhice conduse de doi dintre politicienii aflaţi atunci la guvernare, Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, şi acoperite de instituţiile statului. Gofman a pronunţat şi numele lui Veaceslav Platon şi Ilan Shor, pe primul, supra-numit „raiderul numărul 1 din CSI”, asociindu-l mai degrabă cu Plahotniuc, iar pe cel al lui Shor, aflat în arest în dosarul BEM, dar care ajunsese după privatizarea ascunsă din 2013 să conducă această bancă – cu Vlad Filat.

În dimineaţa zilei de astăzi, Procuratura anticorupţie a anunţat că s-a autosesizat pe marginea declaraţiilor lui Gofman şi că l-a citat pe fostul angajat CNA pentru audieri. Într-un interviu telefonic, şeful acestei procuraturi, Viorel Morari, ne-a explicat că a iniţiat audierea pentru a se clarifica dacă acesta știe detalii necunoscute anchetei, sau vrea să se răzbune pentru că a fost concediat, în aprilie 2014, din motive disciplinare:

„L-am citat în calitate de martor pe dosarul în legătură cu frauda bancară, ţinând cont de declaraţiile pe care le-a făcut. Vorbim despre un fost angajat al CNA responsabil tocmai de domeniul respectiv. Este în proces judiciar cu CNA, care l-a eliberat pentru că nu este integru. A pierdut procesul şi acum ne interesează dacă el într-adevăr deţine informaţii importante pentru dosar, pentru că chiar a avut acces la informaţii clasificate, sau e doar o răzbunare, o argumentare a poziţiei sale în legătură cu pierderea procesului cu CNA. Depinde ce declaraţii o să facă: de regulă, când sunt citați, nu prea declară sau îşi schimbă declaraţiile. Una e să declari în faţa camerei, când nu porți responsabilitate, şi alta – în proces penal, când ştii că porți răspundere penală pentru denunţ calomnios sau refuzul de face declaraţii.”

O reacţie la afirmaţiile fostului angajat CNA a avut şi Iurie Leancă. El a declarat că ar fi vorba despre un atac mediatic, menit să-l denigreze înainte de campania prezidenţială la care a anunţat că va participa, şi că Gofman ar avea şi motive personale de a-l ataca:

„Gofman a fost şef la Serviciului CNA pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor tocmai în perioada în care au avut loc cele mai grave tranzacţii financiare pe care acest centru avea prerogativele să le oprească. A fost demis tocmai la insistenţa mea, după ce m-am sesizat asupra publicațiilor din mass-media care i-au vizat activitatea.”

Tot astăzi, un pretins fost angajat al Băncii Sociale, o altă instituţie bancară din cele trei prin care s-a efectuat delapidarea, a confirmat, din străinătate, unde afirmă că s-a refugiat din motive de siguranţă, o parte din spusele lui Gofman. Sergiu Sagaidac, care afirmă că ar fi fost în trecut şef al secţiei de prevenire a spălării banilor şi monitorizarea tranzacțiilor în cadrul Băncii Sociale, a scris pe o reţea de socializare că mai multe persoane, care ar fi făcut parte din pretinsul grup secret pentru elucidarea situaţiei de la BEM, ar fi fost înlăturate din sistem sau au murit în condiții dubioase.

sursa: europalibera.org