Totodată din 1 ianuarie 2022, în secția COVID-19 a Spitalului raional Orhei, au fost internați 137 de pacienți maturi cu infecția SARS-CoV-2, caz confirmat. Copiii și femeile gravide, în continuare se transferă pentru tratament în instituțiile medicale din municipiul Chișinău, anunță un comunicat al Spitalului Raional Orhei plasat pe pagina de facebook a acestuia.

În ziua de 25 ianuarie 2022, se află la tratament 84 de pacienți cu infecția SARS-CoV-2. Din numărul total de pacienți internați, numai 49 pacienți sau 37% au fost vaccinați anti COVID-19.

De menționat că, din numărul total de pacienți aflați la tratament, cu forme ușoare de COVID-19 nu este nici unul, însă 42 sau fiecare al doilea este în stare gravă. Patru pacienți sunt în stare extrem de gravă și au respirație invazivă, prin masca CPAP.

În ultimele două săptămâni (a treia și a patra, 2022), se atestă o creștere considerabilă, cu circa 56%, a internărilor în secția COVID-19.

Menționăm că, pacienții se prezintă la spital tardiv, cu forme grave de COVID-19, fiind afectate mai multe sisteme și organe, după tratamente autoadministrate la domiciliu. Uneori, acești pacienții supraviețuiesc numai câteva ore de la spitalizare.

Îmbucurător este faptul că, 40 (30%) din pacienți au fost externați cu însănătoșire pentru a continua supravegherea la medicul de familie și reabilitare, se spune în comunicatul SR Orhei.
Amintim că în raionul Orhei Comisia Extraordinară în Sănătate Publică a permis organizarea evenimentelor, nunților etc. dar și  a învățământului cu prezența fizică, în contradicție cu măsurile anti-epidemice aprobate la nivel national.

Până în prezent, în Republica Moldova s-au vaccinat cu ambele doze de vaccin împotriva COVID-19 peste 960 000 de persoane, ceea ce reprezintă doar 28% din populație. Mulți dintre cei nevaccinați continuă să creadă în diferite mituri, inclusiv că prin vaccin s-ar introduce un cip care conține „numărul diavolului”. La începutul pandemiei, Mitropolia Moldovei se arăta sceptică față de imunizare, iar câțiva preoți au organizat vara trecută o manifestație la Chișinău împotriva „vaccinării obligatorii”, deși nici atunci și nici acum imunizarea nu are un caracter obligatoriu. Între timp, tot mai multe fețe bisericești, inclusiv din rândul celor care au fost reticenți și chiar au promovat mituri despre vaccinare, acum își reconsideră opinia. Unii preoți cu care am discutat ne-au spus că au avut COVID-19, iar după ce au ieșit din spital, s-au vaccinat. Îndemnul lor este să fim responsabili față de propria sănătate, dar și față de sănătatea celor din jur.

Să credem în Dumnezeu, dar și în sfaturile medicilor

Episcopul de Soroca și vicar al Mitropoliei Moldovei, Ioan Moșneguțu, consideră că administrarea vaccinului anti-COVID-19 e o decizie individuală a fiecărei persoane, însă în această perioadă critică oamenii ar trebui să analizeze foarte atent informațiile și să asculte sfaturile medicilor. „Îndemnul și binecuvântarea bisericii este ca oamenii să se îngrijească de sănătatea lor și de sănătatea semenilor. În anul 2020 eu am suferit de COVID-19, am fost internat în spital. Am ascultat de sfatul medicilor, mi-am exprimat recunoștința cordială față de doctori pentru că m-au ajutat. Ulterior, m-am vaccinat împotriva COVID-19. Să credem atât în Dumnezeu, dar totodată să credem în oamenii de știință atunci când ne spun să fim atenți cu acest virus nemilos”, spune episcopul Ioan Moșneguțu.

Doar responsabilitatea comună poate stopa pandemia

Despre zvonurile că vaccinurile ar conține cipuri, parohul Catedralei „Sfânta Teodora de la Sihla” din Chișinău, Ioan Ciuntu, afirmă că „se exagerează cu unele dezinformări”. „Afirmațiile că vaccinurile conțin cipuri sunt false. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în jur, să analizeze critic informația și să ia hotărârea pe care o consideră cea mai bună. Dacă omul se hotărăște să se vaccineze, este dreptul lui. Eu niciodată nu i-am îndemnat pe creștini să nu se vaccineze. Le-am vorbit să fie foarte atenți și să ia singuri decizia. Dacă iau decizia să se vaccineze, Dumnezeu să-i ajute, dar dacă nu se vaccinează, să fie atenți și să nu îi ducă pe alții în ispită și să nu facă o politică împotrivă, să nu distribuie informații false. Biserica trebuie să stea cuminte la lucrurile acestea, mai ales acolo unde nu sunt dovezi concrete, care-l influențează pe om”, spune părintele Ioan Ciuntu. Scepticismul unora îi poate costa viața atât pe ei, cât și pe semenii lor din comunitate: „Îndemnăm lumea să fie responsabilă și să nu se joace cu focul. Aici este focul cel strașnic care poate să ne ducă în ispite și să ne coste foarte scump. Oamenii care nu se vaccinează trebuie să fie corecți și responsabili față de cei din jurul lor. Trebuie să aibă corectitudine totală atunci când ies în societate, la masă, merg în troleibuz, la  o întâlnire etc.”.

Oamenii de știință au analizat eventualele riscuri ale vaccinului

Tudor Saghin, pastorla biserica adventistă„Ziua a 7-a”din satul Vadul lui Isac, raionul Cahul, consideră că oamenii trebuie să analizeze atent mesajele despre efectele vaccinării: „Lumea aude diferite informații și se lasă influențată, dar toate aceste zvonuri sunt mai mult false. Eu nu cred că oamenii de știință nu au analizat toate riscurile acestor vaccinuri. Chiar dacă sunt și cazuri când produc reacții adverse, asta nu înseamnă că trebuie să refuzăm vaccinul. Dacă nu ne vaccinăm, riscul de a ne îmbolnăvi este foarte mare, iar medicina s-a dezvoltat mult. Eu sunt pentru vaccinare”.

Vaccinurile salvează milioane de vieți în fiecare an

De-a lungul timpului, vaccinurile au salvat milioane de vieți, iar vaccinurile împotriva COVID-19 sunt sigure și eficiente, confirmă Angela Paraschiv, șefa Disciplinei de epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și președinta Comisiei epidemiologice a Ministerului Sănătății. „În trecut, 40% dintre copii mureau din cauza difteriei, variolei, rujeolei etc. Astăzi, datorită vaccinurilor, copiii noștri sunt sănătoși și nu cunosc consecințele bolilor, precum poliomielita, care a dus la schilodirea milioanelor de copii. Nici un vaccin nu este aprobat pentru utilizare dacă nu a dovedit siguranța și eficacitatea. Sunt administrate peste 7 miliarde de doze la nivel mondial, fără a cauza efecte adverse în populație, comparativ cu cele peste 5 milioane de decese de la COVID-19, confirmate până acum. Sunt oameni care puteau fi salvați dacă erau vaccinați, însă uneori credința în mituri și falsuri despre vaccinuri crește riscul de îmbolnăvire, dar și de deces. Oamenii de știință au făcut tot posibilul ca astăzi să avem scutul necesar cu care să ne putem proteja, și avem cele mai sigure și nepericuloase vaccinuri contra COVID-19. Fără acest scut suntem vulnerabili în fața virusului. Vaccinurile au fost și vor fi cele care ne vor proteja de bolile infecțioase”, conchide experta.     

Mariana Jacot,

Stopfals.md

– De ce ai hotărât să îți faci un certificat de vaccinare fictiv?
– Îmi planificam o vizită peste hotare și voiam să am certificatul ca să pot ajunge acolo.
– Cum ai aflat că poți obține un certificat nefăcând vaccinarea?
– Mi-a propus o rudă, ea știa omul, așa că am transmis datele din buletin, iar apoi am primit certificatul. De fapt am înțeles că mai multă lume a apelat la acest serviciu, ca să-i zic așa. Inclusiv o colegă de-a mea, dar de la ea s-a cerut 750 lei.
– Nu te-ai gândit să te vaccinezi de-adevăratelea, ca să nu recurgi la așa metode?
– Sincer nu prea, nu știu ce e cu această boală și în plus o cunoștință de-a mea care se află peste hotare s-a vaccinat și mi-a spus că s-a simțit destul de rău după asta, așa că mi-a fost și frică.
– Dar cum te-ai simțit când ai făcut boala?
– Strașnic, tare tare rău mi-a fost, am avut temperatură sub 40, am vărsat câteva zile în șir. Când era mai greu, cel mai mult mă gândeam la copilul meu, ce va fi cu el, dacă cu mine se va întâmpla ceva.
– Ai apelat la medic când au început primele simptome?
– Da, am telefonat, dar era la câteva zile după ce în baza de date apăruseră faptul că m-am vaccinat, așa că la telefon mi s-a spus că sunt efectele vaccinării.
– Și nu te-ai gândit să spui adevărul?
– Nu, pentru că mă temeam. Dar am avut noroc de medicul meu de familie, acesta se afla în concediu, dar am luat legătura cu ea și a înțeles situația, redirecționându-mă la un alt medic care m-a monitorizat toată perioada cât am fost bolnavă.
– Familia ta cum a reacționat?
– Soțul este peste hotare, părinții au avut grijă de mine, m-au ajutat.
– Ei sunt vaccinați?
– Nu, ei tot sunt suspicioși față de vaccinare și spun că au și unele boli și se tem să nu aibă complicații?
– După această situație părerea lor s-a schimbat?
– Nu prea, spun că cine are de bolit, bolește și așa și că o să treacă.
– Dar tu, ce crezi?
– Sincer nu știu. Slavă Domnului că am ieșit cu bine din această boală. Poate dacă cineva îmi explica mai mult timp și mai pe înțeles ce și cum, mă vaccinam mai înainte, da poate și nu. Totuna acum deja am anticorpi (râde).
– Înțelegi că pentru certificatul tău s-a distrus o doză de vaccin, care putea fi folosită de alt om?
– Nu m-am gândit la asta ( tace)… da oricum am auzit că sunt multe doze de vaccin la noi, cred că o să ajungă pentru toți.

Potrivit datelor făcute publice, până în prezent Republica Moldova a primit mai multe donații de vaccinuri anti-Covid 19. Pe de altă parte, la începutul lunii martie Guvernul a alocat 60 milioane de lei pentru procurarea de vaccinuri.
Recent țara noastră s-a împrumutat cu 25 de milioane de euro de la Banca Mondială (World Bank) ca să combată epidemia de COVID-19, bani care vor fi folosiți inclusiv pentru procurarea de vaccinuri.
Potrivit datelor UNICEF, prețul unei doze de vaccin poate ajunge la 37 dolari.

Totodată organele de drept au anunțat investigarea a câtorva cazuri legate de eliberarea certificatelor de vaccinare fictive. Poliția a emis un comunicat despre descinderea la 4 centre medicale din raionul Fălești, iar Centrul Național Anticorupție anunța  despre un dosar complex ce vizează acțiuni de pretindere și primire de mită pentru eliberarea certificatelor de vaccinare anti-Covid. Cauza penală, inițiată pe trafic de influență, cuprinde zeci de episoade.

Pentru conformitate Maxim Djamanov

Editor: Valeriu Cațer

Doamna Jalbă, a crescut sau nu numărul de adresări ale populației în perioada pandemiei la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală ? Sunt sau nu afectați oamenii din raion de probleme mentale cauzate de această pandemie?

Să ști că da. A crescut numărul adresărilor și nu mă refer la beneficiarii care sunt în evidența noastră, ci mă refer la persoane care niciodată nu s-au adresat la psiholog sau psihiatru. Ne-au cerut ajutorul persoane care au avut stări de panică, stări de anxietate, îngrijorare excesivă față de sănătate, îngrijorare față de familie, depresii, stări de izolare, pentru că și condițiile care s-au creat în perioada respectivă a dus la dezechilibrarea stării psiho-emoționale a oamenilor.

Noi ca serviciu de sănătate mintală am fost instruiți, toți psihologii pe țară, cum să acordăm consiliere în criză, cum să abordăm persoanele care au diverse frici provocate de COVID-19, reabilitare post-covid, am fost instruiți cum să acordăm ajutor și colegilor din serviciile de sănătate, medicilor, asistentelor și tuturor specialiștilor. Chiar și noi am trecut prin stări de îngrijorare. Orice om normal, când are în față așa o noutate, chiar cuvântul ”pandemie”, te îngrijorează, începi să fii mai speriat, să nu știi ce te așteaptă în următoarea zi, să ai neliniște. Dar etapizat, fiind informați, am trecut și peste asta.

Oamenii au venit la Centru, au preferat să fie consiliați la distanță?

Adresările în această perioadă au fost nu doar cu prezență fizică, dar și telefonic, online.

Cum v-ați descurcat cu beneficarii, mai ales în timpul carantinei, când nimeni nu avea voie practică nicăieri să meargă? Toate serviciile erau blocate.

Pentru că pacienții noștri nu puteau să ajungă la noi la Centru, am colaborat cu medicii. Încercam cumva ca oamenii să nu rămână fără medicație, telefonic s-a oferit sprijin tuturor celor care au avut necesitate, inclusiv celor din mediul rural, deoarece au fost perioade când nici transportul public nu circula, oamenii fiind în imposibilitate de a ajunge la noi. Și după o pandemie, care încă nu a trecut, deoarece mai suntem în perioada pandemiei, ne așteaptă și valul de pandemie de sănătate mintală.

Chiar acum, oamenii se adresează mult mai activ pe aspecte de stări de neliniște, stări afective, stări de îngrijorare, anxietăți de sănătate, frica de a nu se îmbolnăvi. Am avut adresări și cu frică de vaccinare așa că facem cumva educație psiho-emoțională, reglare psiho-emoțională, adaptăm informația în așa fel ca persoana să iasă cu o stare de bine și cu un echilibru interior.

Cum vi se par atacurile reciproce între persoanele care susțin vaccinarea și cele care nu o susțin?

Cred că păreri pro și contra au existat întotdeauna, iar acum acest fenomen s-a acutizat. Mai cred că e importantă libera alegere, să înțeleagă fiecare de ce e important pentru mine acest lucru, deoarece omul are frică de necunoscut și pentru el informația despre vaccinare reprezintă o informație despre ceva necunoscut, de asta are nevoie să se consulte cu un specialist, să afle informații veridice cum ar fi cele plasate de Organizația Mondială a Sănătății, să discute cu medicul de familie despre riscurile și beneficiile vaccinării, ca persoana să aibă o încredere în sine și să înțeleagă rolul acestui vaccin. Inclusiv e important să fim atenți la sursele de informații din care ne informăm și să fim realiști.

Din punctul Dvs de vedere, de ce a crescut numărul celor care se adresează pentru consiliere psihologică în perioada pandemiei?
Pentru că e o perioadă stresantă sub toate aspectele. Când auzi cuvântul ”pandemie”, automat apare starea de neliniște. Este o situație pentru care omul nu este pregătit nici emoțional, nici psihologic să facă față. Pentru că atunci când auzi despre un virus, neștiind care sunt consecințele, urmările, automat apare frica, frica față de starea de sănătate proprie, frica față de starea de sănătate a celor apropiați, de la care se pornesc anumite tulburări: tulburare de somn, stări de panică, neliniște etc.  Or fiecare om percepe diferit și are reacții diferite, atunci când aude despre un virus contagios. Unii tind să evite informațiile – nu cred, alții devin foarte vigilenți și se echipează foarte bine și toate acestea din teama ca nu cumva să se infecteze, să nu se afle în condiții de risc.

Cum facă față cadrele medicale provocărilor mentale în această pandemie? Ați avut adresări de la lucrători medicali din Orhei?

Da, sigur. Am avut adresări din partea cadrelor medicale. Este foarte greu, fiind specialist în domeniul sănătății, să cunoști mai multe în domeniul medicinii și să înțelegi că ești supus riscului. De asta și se spune „eroi în halate albe”, cu toate că ei tot sunt oameni, or, fiecare specialist are emoții. Cei din medicină le-au avut mult mai intense, pentru că au fost supuși unui risc mult mai mare. Ei erau cei care trebuiau să facă față tuturor provocărilor. Cadrele medicale s-au adresat pentru consiliere și noi am anunțat administrația spitalului că suntem deschiși să prestăm servicii de consiliere.

Ați constatat și cazuri de ardere profesională?

Acest fenomen este prezent. Vă dați seama, echipamentul, tot ce poartă un specialist, mai ales în lucrul cu persoanele infectate cu COVID-19, insuficiența de oxigen, tensiunea și presiunea emoțională, numărul mare de infectări, faptul că trebuie să fie foarte flexibil, să intervină rapid, toate acestea duc la ardere profesională sau surmenaj emoțional. Când ești supraîncărcat cu multe ore de lucru, iar lucrătorii medicali au avut perioade când nici acasă nu puteau merge, din apare tensiunea, stări emoționale, de neliniște și îngrijorare.
–

Cum i-ați ajutat?
– Nu am mers noi la spital, ușile noastre au fost deschise pentru cei care au venit, am făcut consiliere, discuții, iar unii au primit și medicație.

Comparativ cu debutul pandemiei, care este situația în rândul lucrătorilor medicali acum?

Adresările acum nu sunt la fel de multe. Or, creierul uman se adaptează la diferite situații. S-a produs o adaptare la ceea ce ține de pandemie, a înțeles lumea care este metoda de protecție. În plus, lucrătorii medicali s-au vaccinat și în momentul în care te vaccinezi simți ce? O siguranță. Și asta îi dă omului și o stare de liniște.

Ce frici au oamenii față de vaccinare, dacă tot ați pomenit de ea? 

Fricile ce le au oamenii sunt niște mecanisme de aparare, toți avem emoția de frica, de necunoscut. În perioade de pandemie poate fi numită o normă, doar că anumite persoane sunt mai colpeșite și cu greu își gestionează emoția de frică, simt pericol… vaccinul pentru o bună parte din populație sună ca pericol pentru propria viață. ceva necunoscut, îmi poate face rău.

Acum că sunt destul de mulți oameni împotriva imunizării împotriva Covid-19, cum poate fi explicat fenomenul din punct de vedere psihologic?

Evitarea vaccinării este este o reacție la emoția de frică, lipsă de informare din surse veridice, informare din surse necunoscute fără dovadă științifică. Ne crează un dezechilibru emoțional și emoția de frică crește cu o intensitate mare. Lipsa încrederii în vaccin in rândul populției, întărește și activează și mai mult frica.

De ce cred oamenii mai mult în teorii ale conspirației, mituri, decât în medici, știință?

De ce omenii cred în diverse teorii, deoarece ele sunt întâlnite frecvent pe rețelele de socializare…sunt promovate. atunci când persoana este copleșită de emoții nu are o capacitate de gândire rațională…să analizeze logic….dar reacționează mai mut emoțional…

Ce sfaturi ați avea pentru persoanele care s-au infectat cu COVID-19 sau pentru cei cărora le este frică de infectare?

Sunt foarte multe, dar în linii mari trebuie să înțeleagă că frica este o emoție normală. Eu întotdeauna zic că frica este acel mecanism care ne arată pericolele. Pericolul poate fi unul vizibil, dar în cazul pandemiei este un pericol invizibil. Noi nu vedem când ne putem infecta, dar putem fi siguri că virusul există peste tot. Frica, pe care o simțim, trebuie gestionată. Nu trebuie să lași frica să te domine, dar să fii tu cel care stăpânește emoția de frică, să înțelegi că e normal să-ți fie frică, să aplici niște tehnici de relaxare, să practici un hobby, să faci un sport, să faci mișcare, să comunici cu o persoană de încredere, să ieși la plimbare. Să fii tu cel care înțelege ce gândești, ce simți și cum te comporți, pentru că dacă toate astea au un dezechilibru, e foarte important să te adresezi unui profesionist, care te va ajuta să-ți normalizezi stările emoționale.

Doamna Jalbă, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Pentru conformitate Maxim Djamanov

Editor: Valeriu Cațer

Doamna Bordian, în curând se face un an și jumătate de când a început pandemia Covid-19 și pentru început vreau să vă întreb dacă v-ați obișnuit cu această situație de urgență pentru sănătatea publică?

A fost și mai este o perioadă tensionată și stresantă, pentru că sunt multe cazuri de infectare. Atunci, la început, toți pacienții erau internați în spitalele republicane la  Chișinău și, pentru că în spitalul raional nu tratam pacienți cu Covid, în acel moment ni se părea o infecție ieșită din comun. Noi, epidemiologii, suntem mereu pregătiți moral și profesional pentru eventuale urgențe de sănătate publică, dar până în 2020 aveam mai mult o experiență teoretică. Nu am avut pandemii, ci doar epidemii, care nu au fost atât de lungi și agresive.

Din acest motiv emoțiile erau foarte mari, pentru că brusc ne-am pomenit cu un volum foarte mare de lucru și din specialiști neînsemnați, am devenit foarte importanți. Deci, trebuia să identificăm toate persoanele care au intrat în contact cu bolnavul de Covid-19, să le monitorizăm, etc. Apoi, suntem și noi oameni și ne era frică să nu ne îmbolnăvim, pentru că vedeam cum evoluează boala la unii pacienți, vedeam cum mor oameni care puteau să mai trăiască. Deci, era o situație absolut incertă pentru noi. Pe parcurs am învățat multe lucruri și ne-am obișnuit să trăim cu această pandemie. O tratăm ca pe orice infecție. Adică nu ni se mai pare ceva ieșit din comun. Deja știm cum să acționăm, dar sunt foarte multe cazuri și e foarte mult de lucru pentru specialiștii epidemiologi din raion.

Ce vi se pare cel mai dificil în această pandemie?

Lipsa timpului. O senzație că aproape nu-l avem. Trebuie să prezinți diferite informații Ministerului Sănătății, apoi sunt și alte boli care trebuie și ele monitorizate și întreprinse acțiuni. Epidemiologii nu se ocupă doar de supravegherea bolilor infecțioase, dar și de imunizare.

Spuneați că până la această pandemie, ați fost pregătiți pentru eventuale urgențe de sănătate publică mai mult teoretic. Prin ce se deosebește această pandemie de epidemiile cu care s-a confruntat Moldova anterior? În primul rând are o amploare mai mare. Noi cumva eram pregătiți pentru asemenea situații, toate serviciile medicale și non-medicale. Făceam aplicații, cum va reacționa fiecare serviciu, dar experiența teoretică nu am aplicat-o niciodată în practică. Aceeași îmbrăcare-dezbrăcare a echipamentului de protecție o făceam doar sub formă de aplicații. Ne pregăteam pentru astfel de situații și la Spitalul Raional

Ne ghidam de directivele pentru holeră, aceasta fiind cea mai mare situație de urgență prin care a trecut Republica Moldova în anii ‘80.

Teoretic cunoșteam ce măsuri trebuia să întreprindem atunci când a apărut primul caz, al doilea și așa mai departe, însă nu aveam practică.

De exemplu, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne-a preîntâmpinat că trebuie să fim vigilenți încă la sfârșitul lunii decembrie 2019, când au apărut primele cazuri la nivel mondial. În ianuarie 2020 OMS a declarat urgență în sănătate publică internațională, pentru că infecția a început a se răspândi foarte repede. Covid-19 este o infecție absolut nouă, fiind provocată de un coronavirus nou Sars-Cov-2. Sunt mai multe tipuri de coronavirusuri, care provoacă alte infecții respiratorii, dar acest tip de coronavirus s-a răspândit foarte repede, în comparație cu altele, și din cauză că acum migrația este foarte mare. Focarele pentru alte infecții respiratorii erau mai mult locale. Acum însă coronavirusul Sars-Cov-2, care provoacă boala Covid-19, s-a răspândit atât de repede anume pentru că oamenii au avut libertatea de a circula liber dintr-un capăt în altul al lumii, fără vreo restricție.

Cât de des sau cât de rar se produc asemenea pandemii?

Așa pandemii, care pot afecta populația întregii lumi, se înregistrează rar, aproximativ o dată la o sută de ani.

Care au fost cele mai complicate urgențe de sănătate publică cărora a trebuit să le faceți față?

Până la pandemie ne-am confruntat mai mult cu cazuri de intoxicații până la 100 de persoane. Am avut și 200 de oameni cu intoxicații, dar e ceva diferit decât o infecție care se transmite prin aer și capătă proporții atât de mari.

Boala COVID-19 este provocată, cum ziceam de coronavirusul Sars-cov-2 și ele, vedeți, se modifică genetic. Adică trece o perioadă și apar noi tulpini. Și tot timpul o tulpină nouă este mai contagioasă decât precedenta. Pe parcurs ele încă se vor modifica și cea actuală, cred, nu este ultima.

În afara de aceasta ne apropiem de sezonul rece, care este caracteristic pentru virușii gripali, respectiv am dori să sensibilizăm populația să înțeleagă că o altă modalitate de a scăpa fără consecințe grave este vaccinarea.

Sunt și persoane care spun că au contraindicații pentru a se vaccina. Ce contraindicații cu adevărat există pentru a nu te vaccina?

Asistența medicală primară este acordată întregii populații de medicii de familie. Starea de sănătate a fiecărei persoane o cunoaște medicul de familie. Acest specialist decide dacă un pacient poate sau nu fi vaccinat. Dacă ne referim la contraindicații, majoritatea lor țin de formele acute ale bolilor. Dacă ai o viroză, o pielonefrită etc, care necesită tratament de moment, în formele acute ale bolii nu se recomandă vaccinarea. Însă contraindicația nu este de lungă durată. Pot fi 7-10 zile sau chiar o lună.

Apoi, sunt pacienți cu comorbidități, adică sunt afectați de mai multe boli. Foarte des auzim persoane trecute de 40-50 de ani cu hipertensiune, probleme cu rinichii, probleme ale sistemului respirator că se tem de vaccinare și încearcă să argumenteze că imunizarea împotriva Covid-19 le este contraindicată.

Anume persoanele cu maladii cronice trebuie să se vaccineze prioritar, pentru că anume ele fac parte din categoriile de risc la care COVID-19 poate avea o evoluție mult mai severă.

Adică în organism și așa sunt prezente patologii, iar când mai nimerește virusul, îl afectează și mai tare. Din păcate, multe din aceste situații se termină cu deces.

Ne puteți spune dacă în Republica Moldova există deja o viziune în mediul specialiștilor legată de administrarea celei de-a treia doză de vaccin anti-Covid?

Sunt oameni care se interesează de acest lucru, însă nu avem nicio indicație de la Ministerul Sănătății privind administrarea celei de-a treia doze. Vom vedea cum va evolua situația. În acest moment, procesul de vaccinare este evaluat ca fiind nu rău, deși obiectiv nu putem spune că populația raionului este vaccinată în proporții ridicate. Însă, deocamdată, oricum există acea pătură imună în populație ( după vaccinare) și sunt și cei care s-au tratat de COVID-19 și respectiv nu putem vorbi acum despre necesitatea celei de-a treia doze și nici despre vaccinarea copiilor împotriva Covid.

Oamenii vorbesc tot felul de lucruri despre pandemia Covid-19. Mulți sunt convinși că aceasta a fost intenționat creată ca să se facă business. Ce contraargumente ați avea?

Noi, în calitate de specialiști, avem obligația să o supraveghem, să urmărim evoluția și nu putem spune dacă ea a fost creată special pentru a face bani. Când observ astfel de comentarii, parcă aș vrea să răspund și să spune că aceste idei nu sunt corecte. Dar omul simplu acceptă mai mult ideile negative, inclusiv despre vaccinare, decât ține cont de părerile sau explicațiile unor specialiști-medici. Oamenii mai spun că vaccinurile conțin cipuri, că nu au fost suficient testate și de asta nu se vaccinează. Sunt informații neadevărate. Vaccinurile sunt bine testate și faptul că au fost create într-un timp atât de scurt se datorează evoluției științei și a tehnologiilor, care ajută la dezvoltarea vaccinurilor. Nu trăim în Evul Mediu când știința medicală nu avea suficiente resurse tehnice ca să poată dezvolta vaccinurile mai repede.  

Păi, oamenii simpli spun că medicii primesc bani ca să oblige populația să se vaccineze…

Nu este adevărat. A mers vestea că medicii primesc bani și pentru fiecare caz de deces provocat de Covid-19. Nu am auzit niciodată ca cineva să fi propus sau să fi luat bani pentru așa ceva. Dar să știți că toate aceste comentarii pe internet au un impact foarte mare asupra oamenilor și-i destul de complicat după aceasta să-i  convingi să se vaccineze, nu doar împotriva Covid-19.

Oamenii vă mai reproșează Dumneavoastră, medicilor, că toate celelalte boli au dispărut și a rămas doar Covid-ul. De exemplu, parcă nu am mai avea gripă. Ce le-ați răspunde?

Bolile nu au dispărut. Despre ele mai puțin se vorbește, pentru că atenția e asupra acestei infecții respiratorii, care e o urgență de sănătate publică. Cum am spus însă din start, noi concomitent monitorizăm și alte boli. De exemplu, monitorizăm cazurile de tuberculoză, de varicelă. Sunt infecții care s-au înregistrat și în trecut, și sunt și acum. Nu au dispărut nicăieri.

În legătură cu gripa. Este și ea provocată de alte tipuri de coronavirusuri. Dacă până la pandemie a fost gripa AH1N1, acum predomină COVID-ul. Peste un an nu știm ce poate fi sau ce poate apărea tot din aceste infecții aerogene. Însă vaccinarea rămâne singura soluție pentru a preîntâmpina răspândirea în masă a infecțiilor, în general.

Apropo, această nouă tulpină Delta afectează foarte mult și tinerii. Ce situație avem în raion?

Din păcate așa este. Se infectează mulți tineri, care în majoritate nu sunt vaccinați. Dacă până în mai 2021, în spitale erau internate cu Covid-19 mai mult  persoanele vârstnice, care aveau comorbidități și boala avea o evoluție mai severă, acum avem internați tineri de 24-30 ani care au forme severe și necesită tratament în spital. Majoritatea celor vaccinați la noi în raion sunt persoanele trecute de 50 ani și dacă virusul nu prea găsește victime în nișa respectivă, coboară în grupul persoanelor mai tinere, care au o acoperire vaccinală joasă. Pentru că sunt tineri, comorbidități nu au, fiecare se gândește că va scăpa, nu îl va afecta, ori dacă îl va afecta va fi sub forma unei infecții virale.

Populația însă de orice vârstă, la apariția semnelor clinice trebuie neapărat să se adreseze medicului. Or există persoane care nu cred în primul rezultat al testului și merg în transportul public în alte părți să facă un al doilea sau al treilea test, răspândind astfel infecția.

Dacă evoluția bolii este mai severă, trebuie anunțat neapărat Serviciul 112, pentru ca pacientul să se trateze la spital, deoarece există cazuri când persoanele se adresează târziu, cu forme grave, care nu se mai tratează.

Însă cel mai important lucru, pe care vreau să-l menționez în final, e îndemnul meu către oameni să se vaccineze împotriva Covid-19. Din păcate, avem în continuare foarte multe decese provocate de acest coronavirus, inclusiv în raionul Orhei.

Pentru conformitate Maxim Djamanov

Editor: Valeriu Cațer

Proiect finanțat de Ambasada SUA. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.

Doamna Palanciuc, suntem de un an și jumătate într-o pandemie fără precedent, Covid-19. Orheiul nu e separat de lume, prin urmare și aici s-au înregistrat multe infecții și multe decese provocate de acest tip de coronavirus Sars-Cov-2. În calitatea Dvs de director cu sigurnață puteți să ne spuneți care au fost perioadele cele mai dificle prin care a fost nevoit să treacă spitalul în toată această perioadă?

Pe 1 aprilie 2020 în spitalul nostru a fost internat primul pacient confirmat cu infecția SARS-Cov-2. Prima barieră pe care am avut-o toți a fost frica de infecție, frica de pacienții care vin infectați cu acest coronavirus. Mai dificil a fost pentru angajații care nu făceau parte din Secția de Boli Infecțioase. Atunci eram nevoiți să antrenăm și mai mulți angajați, inclusiv medici de alte profiluri decât cei specializați în maladii infecțioase. Și dacă cei din secția menționată au primit informațiile mult mai liniștit, mai calm, ceilalți lucrători medicali, care au fost cooptați în această secție au trebuit să treacă de această barieră, adică de frica de a contacta cu primii pacienți cu Covid.

Al doilea lucru, cel mai dificil, a fost că nu eram pregătiți, inclusiv, cu dispozitivele necesare pentru pacienții cu Covid, nu aveam pusă la punct oxigenoterapia. Nu credeam că aproape fiecare pacient va avea nevoie de oxigen și va trebui conectat la o sursă de oxigen. De aceea când am văzut că fiecare al doilea pacient trebuie conectat la oxigen, am fost nevoiți să improvizăm sursele și accesul la pacienții cu Covid.

Ce ați improvizat?

Până a fi contractată o companie specializată, care s-a ocupat de instalarea țevilor din cupru pentru instalația de oxigenare a pacienților, am fost nevoiți să tragem furtunuri simple pe care sa circule oxigenul.

Următoarea dificultate a fost asigurarea personalului medical cu echipament de protecție. Era o criză cu care se confrunta întreaga lume, inclusiv Republica Moldova. Ne-a fost dificil să schimbăm fluxurile pacienților. Să schimbăm circuitele, alimentația, medicamente, etc. Din mers a trebuit să schimbăm toată activitatea instituției, pentru a ne adapta la tot ce este nou pentru noi.

Cât timp ați lucrat în acest regim și în această incertitudine?

Primele două luni au fost cele mai dificile, mai ales când s-au îmbolnăvit primii angajați, fiind spitalizați cu forme grave din start. Apogeul stresului angajaților a fost atunci când primul coleg de-al nostru a murit, fostul medic-șef al spitalului (Ivan Șiman), șef al secției chirurgie. A murit chiar în luna aprilie, când doar începusem să tratăm pacienți cu COVID-19. Ne-a fost foarte complicat. Am încercat diverse metode de tratament, citeam și literatura din Republica Moldova, Rusia, din alte țări, din România de la colegi, ca să vedem cum să tratăm această maladie. Aplicam toate metodele de tratament și nu aveau efectul. A fost unul dintre cele mai dificile momente, pe care trebuia să-l depășim.

Dvs personal, dar și colegii Dvs, cum ați primit primele informații despre această pandemie? În ce măsură ați considerat-o o urgență de sănătate publică?

Inițial, când se discuta despre această infecție, care bântuia în toate țările lumii, eram încrezători că posibil la noi va trece ușor. Posibil că noi nu vom fi atât de afectați, pentru că au mai fost infecții care se răspândeau rapid în lume și nu ne-au afectat atât de mult. Când însă am contactat direct cu pacienții, am înțeles că este un lucru foarte dificil și nou pentru noi.

Ce anume era dificil?

Aveam acele planuri de acțiuni ale instituției pentru cazurile de urgență în sănătate publică, le actualizam an de an, dar era un text care pentru noi nu însemna nimic. Era un text ca și multe altele, îl citeam, mai aveam unele aplicații, pe care le făceam o dată la 2-3 ani, le făceam fără pacienți bolnavi, era doar o simulare și aveam o impresie că știm totul. Și atunci când au venit pacienții și am văzut că este ceva foarte complicat, am înțeles că lucrurile nu sunt atât de simple. Atunci am reactualizat documentul despre care vă spuneam, am citit de mai multe ori ca să vedem într-adevăr ce este de făcut și ne-am convins că ceea ce era scris, era mult mai complicat să aplici în practică.

Vorbim despre punctul de coordonare, punctul focal, transmiterea informației către instituțiile republicane, divizarea fluxurilor pacienților în infectat/neinfectat, angajaților, echipamentele de protecție și gestionarea deșeurilor care erau destul de periculoase. A fost o practică care ne-a schimbat și ne-a pregătit mai bine pentru a face față situațiilor de urgență în sănătate publică. 

Ne-am bucurat când în luna mai (2021) am externat ultimul pacient cu forme nu atât de grave ale COVID-19. Am avut un răgaz de 2 luni, aproximativ, perioadă în care pacienții care erau depistați cu testele rapide erau transferați în instituțiile republicane. Odată cu creșterea numărului de infectări, prin ordinul Ministerului Sănătății, din 13 august, s-a redeschis secția COVID-19 în cadrul Spitalului Raional Orhei în care sunt internați pacienții din raioanele Telenești, Rezina și Orhei. Pe 17 august au fost internați primii pacienți.

Și cum v-ați simțit față începutul pandemiei?

Din cei 82 de pacienți internați, doar 12 sunt vaccinați

Mai lejer. Deja știam toate procedurile care trebuie îndeplinite. În mai puțin de o lună, din 17 august până pe 6 septembrie ( data realizării interviului) în secție avem internați  82 de pacienți, ca să nu vorbim despre cei care sunt testați și se tratează la domiciliu cu formele ușoare. Avem pacienți cu forme medii și grave, internați în secții de terapie intensivă și reanimare. Putem crește capacitatea de primire până la 100 de paturi. Din cei 82 de pacienți internați, doar 12 sunt vaccinați, iar pacienții nevaccinați fac forme grave și extrem de grave de COVID-19.

Dintre cei 82 de pacienți, mai bine de jumătate sunt din raionul Telenești, 8 din raionul Rezina și restul din raionul Orhei. Am reușit să externăm 34 de pacienți, ei continuând tratamentul sub supravegherea medicilor de familie. Cu regret 2 pacienți au decedat. E vorba de o femeie de 81 ani, care a fost internată cu multe patologii concomitente și o femeie din raionul Telenești, de 58 ani, care a supraviețuit doar 20 de minute în staționar, toate eforturile de resuscitare fiind zădarnice.

La Chișinău au fost transferați cu forme grave și cu maladii concomitente, 4 pacienți. La Orhei 4 pacienți sunt internați în secțiile de terapie intensivă și reanimare, cu forme extrem de grave. Doi sunt conectați la aparate de respirație artificială, adică intubați și doi sunt oxigenați prin mască. Totodată 18 persoane se află în stare gravă.

Vreau să zic că dacă până în primăvară aveam și pacienți cu forme ușoare care foarte repede se tratau, acum vin pacienții cu forme grave și starea lor se schimbă pe ore. Intuim că este vorba de acea formă Delta a COVID-19.

Ați spus că acum ați început munca cu pacienții Covid-19 mai lejer. Înseamnă că și alți pacienți cu alte boli se pot trata, ceea ce nu se putea în primăvara lui 2020?

Da.  Comparativ cu anul trecut, când am fost nevoiți să suspendăm activitatea paturilor, să refuzăm internările pentru pacienții care veneau cu alte maladii sau maladiile cronice, acum am menținut structura paturilor identică. Datorită modificării protocoalelor și supreavegherii pacienților cu COVID-19, toți pacienții care sunt aduși în unitatea primiri urgențe care au unele suspecții de infectare cu noul coronavirus sunt testați cu teste rapide și cei care sunt confirmați cu COVID-19 sunt internați în secția COVID, ceilalți sunt internați în alte secții.

Niciun pat nu a fost suspendat, niciun refuz nu există, chiar dacă acum primim și pacienți cu COVID-19.

Când se înregistrau mulți bolnavi de Covid-19, în primăvară, foarte des auzeai medici că sunt la limita puterilor fizice și emoționale. Ați avut cazuri când din cauza aceasta sau din cauza fricii au plecat specialiști din instituția pe care o conduceți?

Atunci, în martie 2020, cei care au avut o anumită vârstă și au solicitat să plece, li s-a suspendat contractul individual de muncă pe perioada solicitată. Ulterior au revenit toți la muncă, dar nu sunt implicați în acordarea de ajutor pacienților cu COVID-19. Acum secția s-a deschis fără mari emoții din partea angajaților. Deja suntem instruiți și avem și o imunitate emoțională pentru a face față situației.

Cât de mult contează pentru angajații implicați în tratamentul infecției Covid-19 stimulentele financiare?

Contează foarte mult. Și posibil că datorită faptului că Guvernul, Ministerul Sănătății, au găsit resurse pentru a remunera suplimentar angajații care contactează direct cu pacienții cu COVID, a fost nu doar un stimul material, ci și un motiv să rămână să lucreze cu acești pacienți.

Acum toate orele pe care angajații le petrec lângă patul pacienților cu COVID-19 sunt remunerate cu un spor la salariu de 100%. E clar că este și un risc pentru angajați, dar sporul material îi face să lucreze mai deschis. Ne dăm seama că salariul lucrătorilor medicali oricât de mare ar fi tot timpul va fi mic pentru cheltuielile existente. Ne dăm seama că acest spor la salariu a fost și un stimul material pentru ei. Acest spor la salariu a ajutat foarte mult și administrația ca să convingă angajații și angajații au mers în întâmpinarea noastră ca să presteze aceste servicii medicale.

O problemă care nu am putut-o soluționa deocamdată sunt cei 39 de angajați care au făcut COVID-19 până în luna mai curent și urma să li se achite câte 16 mii lei indemnizația unică. Printre ei există nemulțumiri. Dar am făcut o adresare către Ministerul Sănătății, care a confirmat că listele sunt prezentate spre achitare Ministerului Finanțelor și imediat ce vor exista surse financiare disponibile aceste indemnizații vor fi achitate.

Generatorul pentru oxigen a fost pentru noi într-adevăr ca aerul

Spuneați la început că pandemia v-a prins cu multe lipsuri. Dar știm că anume acest lucru a mobilizat foarte mulți oameni să ajute instituțiile medicale să facă față situației. Cine și cum a ajutat Spitalul din Orhei?

Le spuneam în 2020 mulțumesc, le spun și acum. Începem cu oamenii simpli care au venit prin asociația Ajut Covid-19 din Orhei. Vreau să mulțumesc foarte mult Alionei Golub și lui Pavel Cucuruzean, care au inițiat această platformă. Am beneficiat de multe consumabile și dispozitive medicale pentru angajați și pentru pacienți și pentru crearea condițiilor. La nevoie se cunosc cei care ajută medicii, care ne-au făcut să fim mai puternici în fața acestei pandemii.

Nu vreau să subestimez și ajutorul din partea agenților economici. La fel, foarte mult ne-a ajutat Ministerul Sănătății și finanțările internaționale. Am primit echipamente de protecție, dispozitive medicale, mobilier medical. Generatorul pentru oxigen a fost pentru noi într-adevăr ca aerul. Era foarte greu în fiecare zi să transporți butelii cu oxigen de la Chișinău la Orhei, fiind și un risc pentru angajați. Acum, având această stație, putem asigura 60 de pacienți cu cantitatea de oxigen necesară. Pentru noi este și financiar benefic și pentru pacienți este oxigen de o calitate foarte bună.

Ne-a ajutat Consiliul Raional Orhei cu transportul cadrelor medicale și cazarea acestora la hotel, apoi cu dispozitive medicale și de protecție. De ajutor mare a fost dotarea noastră cu un tomograf computerizat, care cu excepția Chișinăului se găsește doar în câteva raioane din republică. Tot Ministerul Sănătății ne-a asigurat cu un aparat radiologic portativ digital, care transmite online informația medicului, excluzându-se necesitatea circulării cu clișeele radiologice, cu documentația medicală.

Eu am fost prima care m-am vaccinat împotriva Covid-19

Doamna Palanciuc, nu pot să nu vă întreb despre imunizarea împotriva Covid-19. Care e situația în spital?

În prima zi, când s-a anunțat procesul de vaccinare în Republica Moldova, pe 2 martie 2021, prima persoană din cadrul spitalului care s-a vaccinat am fost eu ca să le demonstrez celorlalți că este un lucru bun. Acum avem subdiviziuni cu rata vaccinării de 100%. Per ansamblu, pe spital, avem 96% dintre lucrătorii medicali vaccinați. Ceilalți au făcut boala sau au unele contraindicații temporare. Evident avem și refuzuri categorice, care vin din partea personalului medical inferior. Nu avem refuzuri de la medici, de la asistenții și asistentele medicale. Să sperăm că până la urmă îi vom convinge, în caz contrar, noi suntem obligați ca o dată pe an să trecem controlul medical care include și imunizarea. Dacă nu va fi prezentă imunizarea vom fi nevoiți să suspendăm contractul individual de muncă sau să ne gândim la transferarea ( celor nevaccinați) la un alt loc de muncă, unde nu contactează cu pacienții.

Aveți o statistică a infectărilor și deceselor în rândul personalului medical după vaccinare?

Ultimul angajat al spitalului care a făcut COVID-19, a făcut în luna mai 2021 și era din rândul persoanelor nevaccinate. Apoi, abia acum la sfârșitul lunii august o angajată vaccinată cu ambele doze a făcut o formă ușoară de COVID, în urma contactului cu copiii care s-au întors de peste hotare.

Pandemia ne-a impus mai multe restricții. Practic ne-a obligat să ne izolăm unii față de alții. Și totuși, prea puțini oameni respectă regulile anti-epidemice. De ce? Cum credeți?

Sunt foarte îngrijorată și îmi pare rău că se cheltuie sume enorme pentru tratamentul pacienților, pentru vaccinare, pentru testare și ajungem în punctul, în care eforturile noastre sunt reduse la zero. Îmi pare rău când merg pe stradă și văd toată lumea fără mască, văd că nu se respectă distanța, nu se respectă toate cerințele nemaivorbind de spălatul pe mâini sau altele. Am încercat și în stradă, și la magazin să fac observație la vânzătorii care sunt obligați să nu admită persoane fără mască, să fie respectată distanța socială. Nimic nu se respectă.

Adică respectă doar dacă sunt atenționați și atunci până pleacă polițistul?

Eu nu știu de ce toți așteaptă să vină poliția, carabinierul, administrația publică locală sau noi medicii ca să-i oblige să respecte niște reguli. Vaccinul nu-i scutește pe oamenii de la necesitatea respectării măsurilor de protecție.

În raionul și orașul Orhei oamenii au uitat că este COVID, au uitat că este o maladie foarte gravă care ia vieți. Noi am avut ocazia în perioada de răgaz între două valuri să mergem măcar o săptămână să ne odihnim peste hotare și nu am văzut nicăieri cetățeni fără mască și în cazul în care intră în transport sau într-o unitate de prestare a serviciilor, fără mască nici nu discută nimeni cu acel cetățean. Cu părere de rău la Orhei am întâlnit mulți oameni fără mască, inclusiv în ograda spitalului.

Apoi, mai avem o problemă sau mai degrabă o rugăminte pentru vizitatori, dacă a ajuns un pacient în spital, nu este nevoie să îl vizitiați zilnic la spital, mai ales în zilele noastre când comunicarea se poate face prin diferite mijloace. Iar în cazul în care vizitatorii, totuși, vin, aceștia sunt obligați să poarte echipament de protecție. Am avut un caz când în urma vizitei unei persoane un întreg salon dintr-o secție a fost infectat cu COVID-19.

Estimativ, cât costă tratamentul unui pacient cu COVID-19?

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) plătește pentru fiecare caz tratat de COVID-19, aproximativ 9 mii lei.  Însă cel mai scump caz tratat a ajuns la 27 de mii de lei. Un pacient infectat cu acest coronavirus a stat internat în terapie intensivă și reanimare, apoi, fiind transferat în secția de reabilitare, a trebuit să stea acolo peste 1,5 luni, ceea ce a costat spitalul 15-20 mii lei.

Este foarte costisitor tratamentul și întreținerea unui pacient. E vorba de cheltuieli pentru echipamentul de protecție, pentru unele din care prețul a crescut și de 100 ori, pentru dispozitive medicale. Tratamentul antiviral este un tratament foarte costisitor. E nevoie de anticoagulante, etc. Din păcate, facem cheltuieli enorme, când s-ar putea ca aceste sume să fie direcționate spre dotarea instituției, spre tratamentul și aplicarea metodelor noi de tratament a patologiilor care nu sunt COVID-19. Părerea mea e că sunt niște bani care se cheltuie în zădar din vina noastră, a tuturor, că nu conștientizăm cât de costisitor este tratamentul și că pentru oamenii care ajung în spital plătim tot noi, care contribuim la bugetul asigurării medicale. Pentru că tratamentul acestor pacienți se face din acești bani. Nimeni nu ni-i dăruiește. Într-un final, noi nu pierdem doar bani, dar și vieți de oameni. Sunt rudele, apropiații noștri. De asemenea, vorbim despre testarea la Covid-19. Nimeni nu a întrebat niciodată cât costă un test spitalul, inclusiv pentru transportarea acestora la Chișinău.
Și apoi, sunt foarte puțini pacienți, pe care i-am externat până în mai 2021, care s-au întors la spital cu complicații și sechele după COVID-19. Or, COVID-19 afectează toate organele.

Ce mesaj ați avea pentru Ministerul Sănătății? Ce le-ați sugera pentru a lupta mai eficient cu toată această situație de criză pentru sănătatea oamenilor?

Consider că suntem prea lejeri cu cei care încalcă prevederile regulilor enti-epidemice, chiar dacă avem decizii destul de bune. Poate că ar trebui nu să-i pedepsim pe oameni, dar să-i stimulăm pe cei care le respectă. 

Ce aș face eu? Aș însăpri controlul asupra respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Numai prin înăsprirea controlului și respectarea regulilor de profilaxie împotriva COVID-19 vom putea face față acestei maladii. Lucrătorii medicali sunt un exemplu. Acum, incidența îmbolnăvirilor printre cadrele medicale este mică, pentru că majoritatea s-a vaccinat. Ar fi un exemplu pentru toată țara ca să demonstrăm că vaccinul va diminua gravitatea pandemiei. Nu putem spune că azi toată populația a conștientizat tragedia prin care trece țara. A fost distrus parțial sistemul de sănătate, noi fiind obligați să ne schimbăm activitatea la 180 grade. Și asta încă nu ne-a învățat (populația) cât este de gravă situația. Totul depinde de noi, or nici poliția, nici Ministerul, nici Guvernul, nimeni nu va veni să facă ceea ce trebuie să facem noi. Este foarte simplu să respectăm regulile de protecție individuală împotriva COVID-19.

Doamna Palanciuc, vă mulțumim pentru acest interviu.

Pentru conformitate Maxim Djamanov

Editor: Valeriu Cațer

Proiect finanțat de Ambasada SUA. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.

Potrivit Serviciului de presă al USMF, toate persoanele imunizate cu AstraZeneca la prima etapă a maratonului (21-23 mai) urmează să se prezinte, fără programare prealabilă, în ziua de duminică, între orele 08.00-18.00, cu buletinul de identitate și certificatul primit la administrarea primei doze de AstraZeneca. Totodată, doritorii se vor putea vaccina cu Johnson & Johnson.

Pentru buna desfășurare a procesului de vaccinare, în Complexul Sociocultural Universitar (str. Nicolae Testemițanu, 25) vor fi organizate șase fluxuri de imunizare: patru pentru AstraZeneca și două – Johnson & Johnson.

Acțiunea este organizată în parteneriat cu Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, cu suportul Consiliului rectorilor din Republica Moldova.

Vaccinul Johnson & Johnson, produs de o companie americană, se administrează intramuscular cu o singură doză și este recomandat persoanelor cu vârsta de cel puțin 18 ani. În urma studiilor clinice, s-a constatat o eficacitate de 66,3% împotriva tuturor formelor de boală și 100% împotriva spitalizării cauzate de COVID-19.

Potrivit Ministerului Sănătății, în total în ultimele 24 de ore au fost efectuate –3 874 teste,  dintre care primar – 3 543 şi repetat – 331.

Din numărul total de cazuri, 65 sunt lucrători medicali: medici-16, asistenți medicali-38, personal auxiliar-11.

Totodată, alte 1 094 persoane au fost tratate și externate, numărul ajungând la 61 314  persoane tratate  de COVID-19.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus in R.Moldova  a ajuns la 81 675 cazuri.

 Conform datelor prezentate, 847 pacienți sunt în stare gravă, dintre care 45 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 1 487 – stare de gravitate medie, iar ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Duminică, 8 noiembrie, Orheiul sărbătoreşte hramul şi ziua oraşului. Cu acest prilej, autorităţile au anunţat un program sărbătoresc cu iarmaroc şi concerte, care începe dimineaţa şi se încheie spre noapte. Organizatorii sunt Primăria Orhei şi Consiliul raional, conduse de echipa lui Ilan Șor, după cum se menţionează într-un comunicat de presă publicat pe pagina web a Primăriei, care este transmis şi de unele mass-media.
Conştienţi de faptul că planifică evenimente care, în timpul pandemiei COVID-19, prezumă aglomeraţie, organizatorii susţin că „Autoritățile vor asigura toate măsurile sanitare în contextul pandemiei. Organizatorii vor direcționa oamenii astfel ca nu să nu se formeze aglomerări, vor împărți gratuit măști de protecție și vor îi asigură cu dezinfectanți.”
Pe afişele care anunţă despre evoluarea cântăreţilor, evenimentele organizate pentru oameni în vârstă, ziua, în parcul “Ivanos” şi , pentru tineri ,seara, în parcul “OrheiLand” sunt prezentate ca “spectacole”.

Pe de altă parte, pe o reţea de socializare a apărut postarea consilierului local, preotul Sergiu Aga, care scrie: “Iar Konțărt…”.
Consilierul contrapune recentele măsuri anti-Covid, anunţate de către aceleaşi autorităţi orheiene şi pe care s-au cheltuit bani publici, cu evenimentele festive ce urmează pe 8 noiembrie:

„Parcă mai ieri autoritățile orheiene instituiau, ca nimeni în Moldova filtre sanitare, cu specialiști de stropit rotile la mașini cu dezinfectant, pe când apăreau unu-două cazuri pe zi. Apropos, doar pentru mâncarea oamenilor cu stropitorile s-a plătit 54 000 lei din buget. Parca mai ieri Spitalul a plătit o grămadă de bani Î. M. Transport Orhei, ca să meargă medicii cu gazellele „GRATUIT”. Parcă mai ieri se strângea din puținul ce îl are fiecare, ca să se cumpere lămpi bactericide, măști și costume, cafea pentru medici ca să nu cadă din picioare de oboseală. Parca mai ieri un oarecare consilier din primărie și raion, membru de seamă în comisiile sociale a ambelor instituții, mă amenința triumfal că și bisericile trebuie închise, la început de pandemie. Astăzi, la peste 1000 de cazuri pe zi, multstimații conducători anunță KONȚĂRT DE HRAM.”

Postarea consilierului local a stârnit un val de reacţii. Cei mai mulţi autori ai comentariilor sunt de acord cu Sergiu Aga şi consideră că autorităţile dau dovadă de iresponsabilitate, iar cei de la putere fac ceea ce le convine, în timp ce boala nu cruţă pe nimeni:

 “Exact asta mi-am zis când am văzut anunțul.” (Petru Sîrghi)

“Întrece orice limită această acțiune de maximă iresponsabilitate” (Ina Vascan)

“Totul vine la comanda: si imbolnavirea si insanatosirea…  Ce mult inseamna sa ai Putere …” (Ecaterina Urîtu Ganea)

 “Chiar într-adevăr satul arde dar baba se piaptănă. Lor li i a concerte și distracții. Chiar oare nu era posibil în pandemie nu de sărbătorit? “(Mariana Diacon Cojocari)

 “Ma alaturezi parintelui Sergiu,familia mea a trecut prin aceasta boala,numai noi stim cum ne am luptat,si pe toti ii indemnam,purtati masca,si mai putin in aglomeratie de oameni.Pazitiva viata.Sanatate.” (Valeriu Osipov)

“Se bucura lumea de concerte,dar mai tirziu vor plinge in spitale pentru ca nu sint conditii decente si medici calificati” (Vladislav Buciuscan)

Deşi mult mai puţine, dar  sub  postarea lui Sergiu Aga   sunt  şi  comentarii pro-concert,  care pun la îndoială existenţa  virusului-ucigas: 

 “Lăsați COVID 19 Au fost și alte boli și vor mai fi… Ce treabă are concertul……” (Nadejda Speranța Balan)

“Voo ce-i cu pandemia voastră chiar sunteți cu totul pe o fază! Toți această si așteaptă să stăm în casa si ei sa faca ce vor. Nu-i așa virus cum zic ei…..” (Vasilisa Vîrlan)

“ Corect aiuresti lumea cu totul. Deja nici pe copii sa nu-i primească părinții in ogradă cînd vin la ei”  (Liuda Veveriţa)

Într-un schimb de replici a fost pomenit şi dictatorul rus Iosif Stalin. Asta, după ce un angajat al aparatului Consiliului raional Orhei, Marin Mihailov, a cerut de la Sergiu Aga o  statistică  a înmormântărilor:

“Părinte, iertată să-mi fie obrăznicia,dar am și eu o întrebare În calitate de preot, din martie pînă în present, personal Dvs câte persoane infectate de covid ați petrecut pe ultimul drum să câte fără de covid?”

“ Stii ce zicea Stalin?: „Smerty odnogo celoveka eto trghedia. Smerty miliona – eto statistika!”. (tr.: Moartea unui om e o tragedie. Moartea a milioane de oameni este  statistică) Încetează frățioare să faci statistică de dragul partidelor și pe seama celor raposați de COVID. Ar trebui să-ți fie suficientă statistica statului cu un procent de 5 la 100. După înmormântările mele, statistica ar arata cam 1 la 4. Deci, WHO IS THE NEXT (tr.: Cine-i următorul?)

În comentarii nu a fost trecut cu vederea nici Ilan Șor – cel care, potrivit anuntului despre evenimentele din 8 noiembrie, stă în fruntea organizatorilor – Primăria si Consiliul raional Orhei:

“Și acum Ilan Șor în Israel unde e carantină totala și nu iese nimeni din case râde în hohote cât de ușor pot fi prostiți moldovenii.” (Gigore Voicu)

“și reclamă la RTR, invită toată republica. .. important că el o să fie prezent pe un  ecran și îl doare fix într-un loc pe el de toți “Deștepții” care îl susțin. (Natalia Sandu)

“Pe 8 noiembrie, va invitam la Orhei la „loteria sinuciderii”. Va asteptam cu mare drag! Semnat…. Ilan Sor.”  (Anton Vascan)

Tatiana Djamanov

Din numărul total de cazuri, 6 cazuri sunt de import (Turcia-3, Germania-1, România-1, Federaţia Rusă-1).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 46 336 cazuri.

Total teste efectuate – 2664 dintre care primar – 2440 şi repetat – 224.

Din numărul total de cazuri, 42 sunt lucrători medicali: medici-11, asistenți medicali- 22, personal auxiliar-9.

Starea de sănătate a persoanelor infectate:  589 – stare gravă (dintre care 37 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1352 – stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Alte 502 persoane au fost tratate și externate. În total, 34 236 persoane au fost tratate  de COVID-19.

Informăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 1187: Bărbat de 62 de ani, din mun. Chişinău, transferat de la IMSPSR Ialoveni, la Institutul de Medicină Urgentă, pe 11 septembrie. Comorbidităţi: angină pectorală de efort CF II, hipertensiune arterială gr. II, diabet zaharat tip 2.

Deces 1188: Femeie de 69 ani, din mun. Chişinău, internată la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, pe 20 august. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. II, diabet zaharat tip 2, ciroză hepatică.

Deces 1189: Femeie de 56 ani, din r-nul Edineţ, internată la IMSP SR Edineţ, pe 18 septembrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. III, diabet zaharat tip 2, obezitate gr. IV.

Deces 1190: Bărbat de 69 de ani, din mun. Chişinău, internat la Institutul de Medicină Urgentă, pe 15 septembrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. III, obezitate gr. II.

Deces 1191: Bărbat de 66 ani, din mun. Chişinău, transferat de la Centrul COVID-19, la Institutul de Medicină Urgentă, pe 6 septembrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. III, cardiopatie hipertensivă.

Deces 1192: Femeie de 68 ani, din r-nul Soroca, transferată de la IMSP SR Soroca, la Institutul de Medicină Urgentă, pe 18 septembrie. Comorbidităţi: diabet zaharat tip 2, angiopolineuropatie diabetică.

Deces 1193: Bărbat de 58 ani, din r-nul Rezina, internat la IMSP SR Rezina, pe 13 septembrie. Comorbidităţi: diabet zaharat tip 2, obezitate gr. III, hepatită cronică.

Deces 1194: Bărbat de 71 ani, din r-nul Drochia, internat la IMSP SR Drochia, pe 24 august, cu pneumonie comunitară bilaterală.

Deces 1195: Femeie de 66 ani, din r-nul Rezina, internată la IMSP SR Drochia, pe 16 septembrie. Comorbidităţi: diabet zaharat tip 2, obezitate, cardiopatie hipertensivă.

Deces 1196: Femeie de 57 ani, din r-nul Ialoveni, transferată de la Centrul COVID-19, la Institutul de Medicină Urgentă, pe 8 septembrie. Comorbidităţi: obezitate gr. III, hipertensiune arterială gr. III.

Deces 1197: Bărbat de 60 ani, din mun. Chişinău, transferat de la SCM “Gheorghe Paladi”, la Institutul de Medicină Urgentă, pe 13 septembrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. III, boală cerebrovasculară.

Deces 1198: Femeie de 61 ani, din r-nul Donduşeni, internată la Spitalul Clinic Republican, pe 8 septembrie. Comorbidităţi: obezitate gr. III, hipertensiune arterială gr. III, diabet zaharat tip 2.

Deces 1199: Bărbat de 69 ani, din mun. Chişinău, internat la SCM “Gheorghe Paladi”, pe 5 septembrie. Comorbidităţi: diabet zaharat tip 2, angină pectorală de efort CF II, cardiopatie mixtă.

Deces 1200: Bărbat de 71 ani, din mun. Chişinău, internat la Spitalul Clinic Republican, pe 7 septembrie. Comorbidităţi: angină pectorală de efort CF III, hipertensiune arterială gr. III.

Deces 1201: Bărbat de 68 ani, din r-nul Soroca, internat la Spitalul Clinic Republican, pe 3 septembrie. Comorbidităţi: angină pectorală de efort CF II, hipertensiune arterială gr. II.

Oamenii-extraterești au venit sâmbătă la 8 dimineața, după 10 minute de la apelul meu la 112. Mă simțeam de parcă m-a călcat un tractor, aveam febră 38 și dureri insuportabile de cap.

La spitalul din Orhei mi-au luat încă odată temperatura, tensiunea, saturația. Cu un bețișor scos dintr-o pungă ermetică au luat probe din nas și din gât și mi-au explicat că rezultatele vor fi abia peste 2 zile. În weekend laboratorul lucrează mai greu. „Aveți „noroc”, mi-a zis o asistentă medicală”. Infirmiera m-a condus în salon.

Clădirea e veche, ai putea filma un horror ( am înțeles că e o clădire scoasă din conservare, din cauza numărului mare de pacienți cu COVID-19). Apă caldă nu e, wc-ul – pe coridor. Geamul de la fereastră era lipit cu scotch.
Exact aceleași condiții le are și personalul medical de aici, doar că eu stau în pantaloni scurți, iar ei – înfășurați ca mumiile. Ce vină au ei că în loc să se repare spitale, la noi în țară se organizează concerte și se împart ordine și medalii?

„Tare aș vrea măcăr oleacă să mă pot clăti”, zice asistenta când vine să îmi facă injecția. „Nici nu am când să mă gândesc că-s murdară. Au venit mulți azi din cei care aveau forme ușoare de Covid și au cerut să ia tratament la domiciliu, iar acum starea lor s-a înrăutățit. Nu vrea lumea să înțeleagă, crede că-i glumă.”

Seara au venit rezultatele celor din ajun. Unii s-au dus acasă, alții au urcat la etajul 3 .Acolo sunt cei testați pozitiv. Am rămas singură pe un etaj întreg. O infirmieră îmi aduce ceaiul și  zice: „Liubocika (drăguțo), totul o să fie bine!”

Duminică au venit alți pacienți, iar luni – s-au umplut până și saloanele improvizate din balcoane.

„Problema e că lumea nu se adresează la timp, așa cum ați făcut dvs. Se bazează pe noroc, crede că e o răceală sau ceva mai ușor. Poate că e și o răceală, dar dacă nu? Pentru unii e destul de târziu. La dvs ar putea fi negativ, dar dacă și ați avea Covid, deja luți tratament, sunteți sub preparate, ele lucrează și șansele de vindecare cresc cu mult” îmi spune medicul care a venit să îmi ia saturația. Îi dau întrebări de tot felul, îmi răspunde cu răbdare. Vreau să nu plece de lângă mine, dar „sus” e mai mare nevoie de el.

– Puteți să mă împușcați, dar eu vreau acasă! strigă o vârstnică din salonul vecin.

– Va veni rezultatul și vă veți duce. Îi spun eu femeii.

– Dar dacă am (Covid), eu vreau să mor acasă, adaugă mătușa.

Unii chiar nu conștientizează….

Am impresia că în această epidemie lupta cea mare e a oamenilor împotriva altor oameni, nu a virusului.

„Nu-i niciun virus, minciuni!”, ”Se dau bani pentru cei care acceptă să li se scrie că sunt cu COVID”, ”Ne bagă cipuri dacă ne testează”…..așa aberații am citit anterior pe rețele de socializare, nu credeam să aud o parte din aceste falsuri de la pacienți.

Îmi imaginez cu greu ce răbdare trebuie să ai cu așa pacienți  Aș vrea eu ca toți necredincioșii să primească după merit…

Luni, ora 22:15. Unii pacienți deja dorm. Eu aștept… Împreună cu mine familia, colegii de serviciu și prietenii.

„Buna seara, puteți să mergeți acasă, sunteți negativă. Luați extrasul. Sănătate!”

Nu am reușit să-i mulțumesc și nici să o întreb cum o cheamă pe această doctoriță. În aceste echipamente sunt la fel.

Niște îngeri în halate albe.

Ina Cojocaru