Pasionat de pescuit și caviar, propagandistul rus a dat startul unei „afaceri cu pește” la Moscova. Apoi el a înregistrat mai multe companii în țări europene, inclusiv la București, acolo unde s-a asociat recent cu un fost coordonator de campanie al principalului candidat din acest an la președinția României.

Mai multe detalii, aici

Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în contextul ajustării cadrului normativ intern referitor la lichidarea partidelor politice, după ce Curtea Constituțională a emis o Hotărâre prin care a declarat Partidul Politic „Șor” neconstituțional și l-a dizolvat.

Proiectul de lege mai conține prevederea că atributele partidelor declarate neconstituționale nu vor putea fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale sau alți concurenți electorali.

Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 3 august. La propunerea Guvernului, Parlamentul a adoptat astăzi cu 55 de voturi un proiect de hotărâre care prevede acest lucru. Opoziția parlamentară a boicotat ședința plenară, comunică MOLDPRES.

Cu solicitarea de prelungire a stării de urgență, la tribuna Parlamentului a venit premierul Dorin Recean. Acesta a vorbit despre războiul din Ucraina, dar și despre războiului hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova și alte persoane aflate pe teritoriul țării.

Starea de urgență a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

Unul avea încă rude în țara atacată de ruși, celălalt a ajuns acolo în copilărie, la un orfelinat, după ce a dispărut de acasă împreună cu tatăl lui ucrainean.

Când a început recrutarea, Ion* urma să fie eliberat într-un an, iar Vlad, în doi.

Numele lor sunt scrise acum pe niște cruci din lemn într-un cimitir cu sute de morminte, amenajat de Wagner la marginea satului Bakinskaya din regiunea Krasnodar, Rusia.

Fondatorul armatei private, Evgheni Prigojin, care a mărșăluit recent cu trupele sale spre Moscova într-o tentativă de lovitură de stat, a confirmat că cimitirul aparține companiei sale.

I-am identificat pe cei doi moldoveni cu ajutorul Reuters, după ce agenția a documentat mai mulți deținuți din Rusia înmormântați la Bakinskaya. Am confirmat informațiile cu documentele și răspunsurile primite de rude chiar de la organizația Wagner. Rudele sunt convinse că cei doi n-au ajuns la război de bunăvoie.

Datele de pe cruci arată că bărbații ar fi murit în perioada august-octombrie 2022, la apogeul bătăliei pentru Bahmut.

621 de cetățeni ai Republicii Moldova se află în prezent în Rusia după gratii.

Mai multe, aici

• Doar doi din cei șapte producători din Orhei aleși de Rosselhoznadzor au apucat să exporte fructe în Federația Rusă;
• După ce Rosselhoznadzor a permis exportul și unor companii din alte raioane, ȘOR și-a asumat și acest merit;
• Liderul formațiunii, Ilan Șor, a promis agricultorilor achiziții consistente din partea uneia dintre „cele mai mari rețele comerciale” din Federația Rusă;
• Rețeaua comercială de care a pomenit Șor este controlată de ginerele ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

În august 2022, la aproape jumătate de an de când trupele rusești au invadat Ucraina, decizie condamnată de autoritățile de la Chișinău, Serviciul de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse, Rosselhoznadzor, a interzis importurile de produse agricole din Moldova. Motivul invocat: „Detectarea sistematică a obiectelor din carantină”.

Excepție de la interdicție a făcut doar regiunea transnistreană, zonă aflată sub ocupație rusă. Kremlinul a luat decizii similare și anterior, iar autoritățile de la Chișinău nu au ezitat să întrevadă o conotație politică în anunțul Rosselhoznadzor, lucru negat de sanitarii ruși. 

„Cum e posibil ca fructele și legumele din raionul Criuleni să aibă aceste insecte, iar cele din raionul Dubăsari să fie fără probleme?”, întreba premiera de atunci, Natalia Gavriliță, în cadrul unei ședințe de Guvern.

DEPENDENȚĂ DE PIAȚA RUSĂ

Interdicția Rosselhoznadzor a venit în pragul recoltării mai multor culturi, inclusiv a merelor, produs care, în ultimii ani, a fost exportate practic exclusiv în Federația Rusă. 

„Dacă pentru prune, piața a reușit să fie diversificată în ultimii ani, la capitolul mere situația va fi dificilă. Din cele 255 mii tone de mere exportate din recolta anului 2021, pe piața Rusiei au fost exportate 231 mii tone”, avertizau reprezentanții Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”.

Și, în timp ce autoritățile asigurau că „noi facem toate măsurile posibile și cele legale pentru a debloca situația”, iar alții le acuzau de pasivitate, pe fir a intrat Partidul ȘOR.

OMUL MOSCOVEI?

Aflat în opoziție parlamentară din 2019, în ultimul an Partidul ȘOR a organizat o serie întreagă de proteste antiguvernamentale, pe care autoritățile le-au calificat drept „un element din războiul hibrid împotriva țării”. 

Mai mult, Guvernul a demarat scoatera ȘOR în afara legii, pe motiv că formațiunea „militează împotriva principiilor statului de drept, dar și a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova”. „Încă un abuz grav” al guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate și „un atentat la pluralismul de opinie”, a reacționat partidul.

Liderul partidului, Ilan Șor, participă la protestele și evenimentele formațiunii sale exclusiv de pe ecrane. Încă în 2019, el a fugit din Moldova, unde a lăsat pe rol un dosar din „Furtul miliardului” în care a și fost condamnat, în primă instanță, pentru spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere.

După ce trupele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022, Șor s-a prezentat ca un avocat al Rusiei, acuzând autoritățile de la Chișinău de faptul că „a făcut tot posibilul pentru a distruge relațiile cu partenerii strategici ai țării noastre”. 

În octombrie 2022, atât Ilan Șor, cât și formațiunea sa, au fost incluși în lista sancțiunilor SUA pentru implicare în operațiunile Kremlinului menite să compromită parcursul european al Moldovei și să readucă țara în sfera de influență a Federației Ruse.

„Sancțiunile SUA împotriva mea reprezintă o mare victorie. Și asta deoarece, demonstrează că [președinta] Maia Sandu se teme teribil de viitoarele proteste”, a comentat Ilan Șor. 

„A PROMIS, A FĂCUT”

„Șor a promis, Șor a făcut”. Astfel titra partidul condus de fostul primar de Orhei în prima jumătate a lunii octombrie 2002, când, la două luni de la instituirea embargoului, Rosselhoznadzor a anunțat că permite la șapte producători agricoli din Orhei să-și exporte marfa în Federația Rusă. 

Decizia Rosselhoznadzor a fost difuzată pe larg de mass-media și a survenit la o lună de când formațiunea condusă de Ilan Șor informa constant că poartă negocieri directe cu reprezentanții Kremlinului și, totodată, acuza guvernarea că „a stricat relațiile cu Federația Rusă și i-a lipsit pe fermierii moldoveni de piață de desfacere”.

Cum anume au fost selectați șapte din cei peste 250 de producători agricoli câți sunt în Orhei, nu e tocmai clar. Anunțurile Rosselhoznadzor indică doar faptul că, anterior, în produsele companiilor selectate „nu au fost depistate obiecte de carantină”. 

Totodată, instituția menționează că decizia a survenit „în urma negocierilor cu președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu”, exponentul Partidului ȘOR. Țurcanu a evitat să discute cu noi – „Nu dau interviu, nu vă supărați. […] Nici informații nu dau”, iar Rosselkhoznadzor așa și ne-a răspuns la solicitarea pe care i-am expediat-o la mijlocul lunii martie. 

„NU ȘTIU CUM AM FOST INCLUȘI ÎN ACEA LISTĂ”

De cealaltă parte, fermierii cu care am discutat ne-au declarat că nici ei n-au prea înțeles cum au ajuns în acea listă a Serviciului fitosanitar de la Moscova.

Serghei Tiorsa, conducătorul Agro-Denisimus SRL din satul Cucuruzeni, una din cele șapte companii „grațiate” de Rosselhoznadzor, ne spune că totul s-a rezumat la o propunere de la administrația raionului. „Eu nu am rugat ajutor ca să export. Mi s-a propus [să export], ca și altora. Când nu ai cantități, mai bine le dai altora să exporte. Pentru mine singur nu e convenabil, că și cheltuielile de transport sunt mari”, explică Tiorsa. 

O altă companie din lista celor șapte, este LaurAgro SRL din satul Crihana. „Nu știu cum și de ce am fost incluși, cum ziceți, în acea listă a exportatorilor. Poate că s-au uitat cine [din producătorii agricoli] are o suprafață mai mare [de livadă]”, spune Tamara Palii, directoarea LaurAgro.  

Deși, în ultimii ani, fructele LaurAgro au ajuns pe piața rusă prin intermediul unor companii locale, Palii spune că, abia în acest an, pentru prima dată își va încerca norocul cu exporturile de sinestătător. „Avem numai mere. Locul livrării –  regiunea Moscova”, spune directoarea. 

Propunerea administrației raionale de a exporta în Federația Rusă a venit și la compania Vindex Agro Jr SRL, o companie din raionul Orhei care se ocupă, în special, de creșterea fructelor. „Cu chestia asta (propunerea de a exporta în Rusia – n.r.) m-a apelat și pe mine [Dinu] Țurcanu [președintele raionului], dar eu i-am spus că nu am nevoie”, declară Igor Ivanov, conducătorul întreprinderii. 

„Cu soiurile noi de mere nu sunt atât de problematice exporturile. Patru camioane am trimis în Arabia Saudită, am depozitat o cantitate mică. Prunele – o parte au mers  în Germania, o parte la prelucrare, că prețul a fost bun”, explică Ivanov motivul refuzului. 

„Cred că ei (Șor și echipa sa – n.r.) au vrut mai mulți agenți economici, dar la noi nici nu sunt așa mulți care să aibă capacitate de export”, constată conducătorul Vindex Agro Jr.

DOI DIN ȘAPTE

După ce Rosselhoznadzor a dat undă verde la export celor șapte producători agricoli din Orhei, reprezentanții ȘOR nu au ezitat să exploateze sistematic narațiunea despre colaborarea cu Federația Rusă. Însă faptul că din favoarea obținută pentru fermierii din Orhei nu s-a ales mare lucru, este trecut cu tăcerea. 

Începând cu 7 octombrie, ziua în care primele firme din Orhei au primit dreptul de a exporta în Federația Rusă și până la 20 martie 2023, doar două întreprinderi din cele șapte au și beneficiat de el. Conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), e vorba de Gospodăria Țărănească „Maler Petru Vasile” și Rusmiliud SRL, ambele din comuna Jora de Mijloc, care au exportat câte 60 de tone de prune fiecare.  Această cantitate reprezintă 7,5% din volumul total de prune și doar 0,4% din volumul total de fructe exportate pe piața rusă în aceeași perioadă.

„Mi s-a propus să export și am trimis trei tiruri. Restul prunelor au rămas în frigider. De fapt, din cauza secetei, nici nu prea a fost roadă bună în 2022 și nici nu foarte mulți [producători] au avut nevoie să exporte”, explică situația Mihail Savin, directorul Rusmiliud SRL.

BĂTĂLIA MERITELOR

Deja în primele zile din decembrie 2022, la aproape două luni de când producătorii din Orhei puteau exporta în Federația Rusă, Rosselhoznadzor a deschis piața și pentru alte peste 50 de companii din diferite raioane ale Moldovei.

De data asta, Rosselhoznadzor nu a mai creditat exclusiv reprezentanții ȘOR, chiar dacă menționează că a luat „în considerare rezultatele consultărilor” dintre aceștia și un demnitar rus, insistând și pe „munca de coordonare între instituțiile competente ale celor două țări”.

În Moldova, însă, ȘOR s-a grăbit să-și atribuie și această decizie a serviciului fitosanitar rus ca pe un nou succes al formațiunii și al liderului său, lucru contestat de autorități.

GINERELE LUI LAVROV

Iar exploatarea subiectului exportului în Federația Rusă a continuat. În aceeași perioadă, Partidul ȘOR anunța că liderul său a organizat o ședință cu mai mulți producători agricoli la care s-a discutat despre „mecanismul de reluare a exporturilor de fructe și legume pe piața rusă și sprijinul pe care îl poate oferi echipa lui Ilan Șor în acest sens”.

Tot atunci, Șor „a anunțat că a obținut din partea uneia dintre cele mai mari rețele comerciale din Rusia – „Magnit”, disponibilitatea de a procura în volume mari producția moldovenească”.

Rețeaua de care vorbea Șor declară că are aproape 27 de mii de puncte de distribuție, fiind prezentă în 67 din cele 89 de regiuni câte sunt în total în Federația Rusă. „Magnit” este o societate pe acțiuni controlată de un fond de investiții la care președinte și partener este Alexandr Vinokurov, ginerele lui Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe în ultimii aproape 20 de ani.

Am încercat să aflăm de la Șor, precum și de la reprezentații Magnit, dacă intenția lor de a achiziționa produse agricole din Moldova a prins viață, dar nimeni dintre ei nu a răspuns la solicitările noastre.

Tatiana Djamanov, Nicolae Cușchevici (RISE Moldova)

Acest material a fost realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.

În finala categoriei de greutate de 57 kg, disputate miercuri, 16 decembrie, în capitala Serbiei, Anastasia Nichita a învins-o pe indianca Anshu Anshu (scor 5-1). Ea este singura luptătoare din Rep. Moldova care s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Tokyo de anul viitor.

Alte două luptătoare din Rep. Moldova au concurat în finale în competiția de la Belgrad, dar au cedat în fața adversarelor lor. Mariana Cherdivară (59 kg) a cedat la limită în fața rusoaicei Svetlana Lipatova (1-2), iar Irina Rîngaci (65 kg) a fost învinsă de ucraineanca Tetiana Rizhko (4-14).

Anterior, la lupte greco-romane, Alexandrin Guțu (77 kg) a urcat pe treapta a treia a podiumului de premiere.

sursa: radiochisinau.md

La minutul 9 al mecului dintre echipele feminine de fotbal Ciobruci și Maximum din Cahul, pe teren a avut loc o încăierare de-a dreptul  bărbătească, scrie moldfootball.com.

Un video realizat în timpul partidei, jucată în cadrul turneului pentru Cupa FMF, arată cum două fotbaliste s-au luat la bătaie, lovindu-se una reciproc cu capul și cu pumnul  în față și cu genunchiul în abdomen.

Bătăușele  au fost despărțite de coechipiere și de arbitri, după care au văzut cartonașe roșii.

Interesant e că înainte de meci un bărbat a împărțit flori fotbalistelor.

În finala categoriei de greutate 59 kg, la capătul unei lupte dificile, sportiva din Republica Moldova a învins-o pe bulgăroaica Bilyana Zhivkova Dudova, cu scorul de 5-4.

Înainte de a ajunge în finală, Anastasia Nichita a obținut  victorii în confruntările cu cu unguroaica Ramona Galambos, ucraineanca Anhelina Lysak și germanca Laura Mertens.

Aceasta este prima medalie de aur obținută de Anastasia Nichita în competițiile de seniori. La ediția de anul trecut a campionatelor europene care a avut loc la București, ea s-a situat doar pe locul trei.

Anastasia Nichita este multiplă campioană europeană și mondială printre cadeți, juniori și tineret. În 2019, ea a ocupat locul 5 la campionatele mondiale de seniori, organizate la Nur-Sultan, în Kazahstan, performanță care i-a adus calificarea la Jocurile Olimpice din acest an de la Tokyo.

sursa: radiochisinau.md

În primele rânduri s-au îmbulzit: un judecător, un procuror-șef, un polițist călău din „Dosarul 7 aprilie”, un gardian, un avocat, infractori în devenire, interlopi cu vechime, violatori și proxeneți de minore, iar lista nu are sfârșit. Încă se stă la coadă, se arată în anchetă.
 Deputații, care au votat legea, acum neagă cu vehemență că au ridicat mâna.

 Fostul Procuror general interimar, Andrei Pântea, se numără printre beneficiari. RISE Moldova a aflat că acest procuror, judecat penal pentru că a reformat Procuratura în favoarea unei autorități criminale, și-a semnat cererea de amnistie la data când legea nici nu exista.
Și primarul de Orhei, Ilan Șor,  cere judecătorilor să îl amnistieze.

Pentru mai multe, accesati: rise.md 

Articole la  acelasi subiect:

Amendă și amnistie în dosarul pentru referendum (Orhei)

Slujitorii de stat din livada cu amnistie (Bălți)

85% dintre semnăturile colectate pentru organizarea lui au fost nevalabile, iar listele de subscripție au abundat în falsificări. Plebiscitul nu a mai avut loc, iar câţiva colectori de semnături au fost anchetați penal și trimişi în judecată.

Cea mai severă pedeapsă  –  o amendă de 3000 de lei a fost dată în raionul Hâncești. La Orhei, graţie unei legi apărute la mijlocul anului trecut, a fost aplicată amnistia.

În primăvara-vara anului 2012, un grup de inițiativă, condus de omul de afaceri și politicianul Victor Șelin, a colectat semnături pentru a desfășura un referendum republican privind aderarea Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunităţii Economice Euroasiatice, de formare a teritoriului vamal unic şi de constituire a Uniunii Vamale.

Printr-o hotărâre aprobată la început de august 2012, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins propunerea grupului de iniţiativă. CEC şi-a argumentat refuzul prin  faptul că, în urma verificării celor cca 232 000 de semnături ale susținătorilor referendumului au fost constatate ca nevalabile cca 198 000, adică peste 85%. Mai mut, aproape 154 000 de semnături, adică 66% din numărul total, au fost colectate contrar prevederilor legale.

DOC – Răspuns CEC

CEC a sesizat  Procuratura Generală (PG) asupra cazurilor de falsificare a datelor personale şi a semnăturilor incluse în listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului şi a informat Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) „în vederea examinării legalităţii modului de furnizare şi utilizare a datelor cu caracter personal de către colectorii semnăturilor la întocmirea listelor de subscripţie”.

CNPDCP ne-a răspuns că, la etapa anului 2012, Centrul nu a reacționat cu constrângeri din motiv că din materialele acumulate nu au putut fi constatate cu certitudine faptele reclamate. Citiți răspunsul integral, aici.

În schimb, pe acest caz, la începutul lunii septembrie 2012, PG a dispus începerea urmăririi penale pe faptul comiterii infracțiunii „Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”. Articolul din Codul Penal, conform căruia a fost pornit dosarul, concretizează că acțiunile în cauză pot atrage după sine pedepse sub formă de  amenzi consistente, muncă îndelungată şi neremunerată în folosul comunităţii şi chiar până la 5 ani de închisoare.

Ulterior, PG a expediat cauze penale separate din „Dosarul Referendumului” pentru examinare după competență teritorială organelor de anchetă din  Briceni, Edineț, Dondușeni, Ceadîr-Lunga, Anenii Noi, Rîșcani, Ocnița, Cimișlia, Soroca, Căușeni, Florești, Orhei, Drochia, Taraclia, Fălești, Dubăsari, Sîngerei și Basarabeasca.

În dosarul penal deschis la Procuratura Orhei a figurat în calitate de învinuită o femeie din satul Clișova, Ana Levința. Aceasta, în luna iunie 2012, fără a avea dreptul de a colecta  semnăturile eventualilor susţinători ai referendumului, a înscris în listele de subscripţie datele personale ale câtorva cetăţeni şi a falsificat semnăturile acestora.

DOC – Sentința Levința

Urmărirea penală a fost efectuată de procurorul Alexandru Macovei care, în luna iulie 2016, a transmis dosarul în judecată. Abia în instanţă, inculpata şi-a recunoscut vina pe care a declinat-o pe tot parcursul anchetei, iar prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 1 noiembrie 2016 aceasta a fost amnistiată, în baza Legii cu privire la amnistie.

Potrivit procurorului, în calitate de probe, care îi incriminau Anei Levința faptele de falsificare, au servit mărturiile din cadrul audierilor a cinci persoane. Acestea au declarat că în listele de subscripţie au fost înscrise fără voia lor şi că nici semnăturile nu le aparţin. „De asemenea, a fost dispusă expertiza inscripţiilor din liste [..]. Ulterior, în instanţă, audierea martorilor nici nu a fost necesară, deoarece Levința şi-a recunoscut vina”, a menţionat Macovei.

Totodată, inculpata a declarat că se căieşte sincer de cele comise, iar printr-o cerere a solicitat încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea Legii amnistiei, care tocmai intrase în vigoare .

Contactată telefonic, Levința ne-a spus că a aflat despre Legea amnistiei, deoarece o interesează tot ce este nou şi citeşte mult: „E clar că e benefică. Eu, așa, cred că sunt multe persoane fără de păcat…”, a opinat interlocutoarea. După ce am întrebat-o dacă a fost rugată de cineva, sau dacă ea a decis să facă lucrurile pentru care a ajuns să fie învinuită, Levința a răspuns scurt: „Nu am timp să discut cu dumneavoastră”.

Potrivit datelor obținute de la PG, alte patru cauze penale din „Dosarul Referendumului” au fost trimise în judecată.

Una dintre acestea se află pe rol la Judecătoria Chişinău. Din datele de pe site-ul instanţei rezultă că procesul de judecată a început în noiembrie 2014, iar până în prezent au avut loc peste 20 de şedinţe de judecată. Următoarea este programată pentru luna noiembrie curent.

În celelalte trei dosare, în perioada 2013-2014,  magistrații au emis sentințe, iar în calitate de învinuite au figurat trei colectoare de semnături din Strășeni, Criuleni şi Hâncești.  

Natalia Danu din Hâncești este una dintre ele. Femeia a fost învinuită de faptul că la rubrica „susţinătorul referendumului” a falsificat într-o listă de subscripţie semnăturile a doi cetăţeni,  iar în patru liste de subscripţie a falsificat semnătura colectorului de semnături. În instanță, inculpata şi-a recunoscut vina, fiind liberată de răspundere penală, dar a fost pedepsită contravenţional cu o amendă în mărime de 3000 de lei.

Pentru o infracţiune similară nicio pedeapsă nu a fost aplicată faţă de Veronica Ciorba din raionul Criuleni. În cazul ei, procesul a fost încetat deoarece a expirat termenul de prescripţie pentru tragere la răspundere penală.

În „Dosarul Referendumului” au avut loc și trei cazuri de încetare a urmăririi penale de către procurori. Înivinuiții s-au ales doar cu amendă contravențională în mărime de 1000 și 1500 de lei.

Dosarul penal deschis de Procuratura Generală în 2012 a fost suspendat pe 23 ianuarie 2017 din motiv că nu a fost identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire.

Politicianul și  omul de afaceri Ruslan Bîrlădeanu,  care a îndeplinit funcția de  secretar al biroului executiv al grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului, ne-a spus că nu a fost anchetat în cadrul acestui dosar: „Nu, nu am fost invitat la Procuratură. […] Cred că a fost dosar penal pe fapte concrete,  care au fost depistate. Nu a fost deschis dosar penal pe grupul de iniţiativă din cauza că a organizat colectarea semnăturilor.“ 

Tatiana Djamanov

Citiți la acest subiect și:

Fabricat în Parlament (Chișinău)

Slujitorii de stat din livada cu amnistie (Bălți)

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democrație (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

Oleg a încheiat finala cu timpul 01:46.792, fiind întrecut doar de campionul mondial și european, cehul Martin Fuksa (01:44.884). Pe podium s-a clasat și polonezul Tomasz Kaczor. Oleg Tarnovschi a concurat și în finala la canoe simplu 5000 metri, clasându-se pe locul 8 cu timpul 23:24.150. Campion european a devenit germanul Sebastian Brendel (21:45.710).

La Plovdiv, duetul Oleg Nuța – Ilie Sprîncean au evoluat în finala la canoe dublu 500 metri. Ei s-au clasat pe locul 5 cu timpul 01:39.824. Campioni au devenit rușii Viktor Melantyev și Ivan Shtyl (01:36.264), fiind urmați de românii Leonid Carp – Victor Mihalachi și ucrainenii Dmytro Ianchuk – Taras Mishchuk.

Tarnovschi a fost sancţionat de către forul internaţional de canotaj după ce a picat testul anti-doping, la câteva zile după ce a cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Forul internaţional i-a anulat toate rezultatele înregistrate din data în care a fost colectată proba pozitivă, 8 iulie 2016.

Serghei Tarnovschi, de origine ucrainean, reprezintă Republica Moldova din anul 2013. În 2015 a cucerit argintul la Campionatul Mondial din Milano. Tarnovschi este al treilea sportiv moldovean care rămâne fără distincția olimpică în ultimii trei ani, după Cristina Iovu și Anatolie Cîrîcu.