Unul dintre cazurile vizate a fost comportamentul suporterilor echipei Milsami la partida cu FC Bălți, disputată pe 3 mai în cadrul etapei a 8-a din Super Liga. Conform raportului de joc și a materialelor video, înainte de începerea meciului, fanii echipei din Orhei, aflați în sectorul 8 al tribunei stadionului, au aprins aproximativ cinci fumigene. Intervenția forțelor de ordine a fost promptă, iar situația a fost rapid calmată.

În urma acestor incidente, Milsami a fost sancționată cu o amendă de 10 000 de lei.

Decizia poate fi contestată în termen de șapte zile.’

sursa: moldfootbal.com

De când a fost anunțată moartea lui Alexei Navalnîi – un lucru trist, ca, de altfel,  moartea  oricărui om, în  presă  și pe rețele au început să curgă deplângeri apreciative ale   defunctului deținut politic rus.

  E de înțeles – despre morți ori de bine, ori deloc. Mai ales dacă  emoțiile și le varsă, cu sinceritate,  oamenii simpli. Ei  nu sunt obligați să cunoască detalii din biografia persoanei despre care, de  la știri, li se transmite  că e un opozant de temut al lui Putin, un luptător neînfricat pentru libertate și democrație.    

Altceva sunt  considerațiile    politicienilor,  jurnaliștilor, analiștilor  și altor formatori de opinie. Acestea  nu pot fi  trecute   sub scuza necunoașterii sau memoriei scurte ale emitenților.

Or, la vestea despre decesul lui Navalnîi, emitenții moldoveni parcă  s-au luat la întrecere cu  aprecieri care mai de care. Iar  îndemnurile unor înalt stătători ar putea chiar  să ne bage în dileme.

Cum este cea despre  moștenirea lui Navalnîi, care trebuie să traiască în continuare.

Dacă moștenirea opozantului rus s-ar constitui doar din  atitudini și citate care, în aceste zile,  se publică și se postează  cu duiumul, nu ar fi nicio dilemă.

Dar ce să facă  cei care își amintesc că,  atunci când se afla în libertate, deci,  nefiind constrâns de nimeni,  Navalnîi a spus  că independența regiunii transnistrene trebuie recunoscută și că aceasta de mulți ani e independentă de R.Moldova?

Le-a spus acestea în 2008. Acum câțiva ani, le-a  repetat.

Mai jos, traducerea unor fragmente din interviul oferit de Alexei Navalnîi, în 2017,  când candida la președinția F.Ruse :

(În paranteze fie spus, Navalnîi s-a expus și despre Crimeea, dar asta e deja problema ucrainenilor.)

 Jurnalist: […]-Cu o vreme în urmă, în 2008, ați îndemnat să fie recunoscută independența Abhaziei și Osetiei. Corect?

Navalnîi: – Transnistriei.

Jurnalist: -Și Transnistriei, și Abhaiei, și Osetiei. Dacă doriți – pot să citez, dar mi-i destul că…

Navalnîi: Da-da-da. Bineînțeles, acesta era manifestul Mișcării ”Poporul”, (n.a: formațiune politică, cofondată de  Navalnîi), eu consideram că trebuie recunoscută independența.

[…]

Navalnîi: […]-Nu se poate  de comparat Abhazia, care era în război și care în fapt de mulți-mulți ani era independentă de Georgia și care e acum independentă. Nu se poate de comparat Transnistria, care de fapt de mulți-mulți ani e independentă de Moldova. Nu se poate de comparat cu Crimeea și Ucraina…

Tatiana Djamanov

La începutul lunii ianuarie curent, CEC a pornit și înregistrat procese contravenționale în privința conducătorului Partidului „ȘANSĂ”, trezorierului acestuia și a 76 de donatori, suspectați de încălcarea legislației.

CEC anunță zeci de  încălcări și procese contravenționale, după un control la ”Șansă”

În comunicat se mai spune că CEC a sesizat Ministerul Justiției ( MJ) pentru a obliga „ȘANSĂ” să-i prezinte informațiile necesare pentru efectuarea controlului complex al finanțării campaniei electorale aferente alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, inițiat de către CEC la 8 noiembrie 2023.

Din cauza că reprezentanții partidului nu au cooperat cu autoritatea electorală, controlul s-a limitat doar la examinarea datelor din rapoartele financiare ale „ȘANSĂ”, a informațiilor oficiale suplimentare primite de la Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și a celor colectate de grupul de control, notează CEC

Vezi și Sponsorii ”Șansă”: 2,8 milioane de lei în 7 zile. Cine a performat la Orhei

Anterior, CEC a sesizat fiscul pentru verificarea corectitudinii colectării donațiilor de către „ȘANSĂ” aparent în lipsa documentelor primare cu regim special (bonuri de plată) și MJ să întreprindă acțiunile necesare în vederea obligării partidului politic să prezinte datele necesare și să se conformeze prevederilor legale relevante. 

Pe unii îi știe din copilărie, pe alții i-a adus de la Orhei, altul a ajuns după gratii în urma parteneriatului, iar o altă candidată figurează alături de el în raportul Kroll.

În contextul în care unii candidați din partea Partidului Șansă riscă să fie excluși din cursa electorală, Șor și-a pus deja în aplicare planul de rezervă.

Mai multe despre cei cinci candidați la șefia Primăriei municipiului Bălți, trecuți în revistă într-o nouă investigație RISE Moldova, aflați aici.

Prețul extrem de avantajos se datorează unui proiect al Consiliului Superior al Magistraturii menit să-i asigure cu spațiu locativ pe angajații sistemului. Doar că, în timp ce proiectul se afla în derulare, unii dintre ei au investit și în alte construcții, iar într-un final s-au ales cu două locuințe în capitală. 

Toți cei cinci magistrați care au intrat în proprietatea unor apartamente noi sunt de la Sediul central al Judecătoriei Orhei, iar noile achiziții – în același bloc de pe bd. Mircea cel Bătrân din Chișinău. Blocul face parte dintr-un complex locativ în care mai mulți angajați din sistemul judecătoresc au obținut apartamente la preț preferențial – peste 400 de euro per metru pătrat, față de 850, cât e cel de piață. 

ARANJAMENTUL

Dintre judecătorii de la Orhei pe care i-am identificat, cele mai mari apartamente, de 88 de metri pătrați, le-au obținut doi magistrați. Noile proprietăți i-au costat circa 37 de mii de euro, față de peste 60 de mii de euro, cât e prețul de piață, conform declarațiilor lor de avere.

Unul i-a revenit magistratei Ecaterina Buzu. Pe lângă noua achiziție, magistrata deține încă din 2003 o casă de 200 de metri pătrați în satul Peresecina din raionul Orhei. În declarațiile ei de avere, judecătoarea nu indică că aceasta ar valora ceva. „Pentru că e o casă încă de prin anii ‘99, cam așa. […] E o casa veche și e în demolare. Dacă vreți, puteți să veniți să faceți poze”, ne-a sugerat Buzu.

Ecaterina Buzu a fost numită judecătoare la Orhei în anul 2012. Ea a venit de la CSM, unde a deținut mai multe posturi, cel mai important fiind cel de șef al Aparatului acestei instituții. După doi ani de activitate judecătorească, CSM i-a evaluat performanțele cu „insuficient”, calificativ care, ulterior, s-a îmbunătățit până la „foarte bine”, în 2020. 

În anul 2021, Ecaterina Buzu s-a înscris la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, însă, din motive tehnice, acesta așa și nu a mai avut loc. Un an mai târziu, ea și-a înaintat candidatura pentru funcția de membru al CSM, dar nu a trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Asta după ce membrii comisiei au constatat „dubii serioase cu privire la conformitatea candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară.”   

Dubiile s-au referit, îndeosebi, la situația conturilor bancare, dar și la faptul că, în perioada 2004-2018, judecătoarea a locuit într-un apartament din Chișinău deținut de un copil orfan fără să plătească chiria. Motivul invocat de Buzu, precum că neplata a fost convenită cu tutorele copilului-proprietar al locuinței, care moștenise locuința de la mama sa decedată, nu i-a convins pe membrii comisiei. 

„Aranjamentul, deși avantajos pentru candidată, a fost dezavantajos pentru un copil minor și, prin urmare, a ridicat întrebări legate de etică pe care un judecător ar fi trebuit să le ia în considerare”, a remarcat comisia. Mai mult, Comisia Pre-Vetting a stabilit că apartamentul respectiv a fost cumpărat, în anul 2018, de unul dintre copiii magistratei care, peste doi ani, l-a vândut de două ori mai scump. 

De remarcat că, din 2012, când a devenit judecătoare, Ecaterina Buzu nu a declarat niciodată la Autoritatea Națională de Integritate dreptul de abitație asupra apartamentului în care a locuit timp de 14 ani, chiar dacă legea o obliga să facă acest lucru.

„Înainte nu se declara abitația – unde stai la gazda, unde locuiești. Nu se relata, dacă nu locuiai mai mult de o perioadă anumită – trei sute și ceva sau o sută și ceva de zile”, ne-a asigurat magistrata. Totodată, ea a negat faptul că a locuit în apartamentul respectiv, așa cum reiese din decizia Comisiei Pre-Vetting. „Eu am locuit, mai ales de când sunt judecător, la părinții mei, fiindcă eu circul la Orhei. Dar abitația care ați menționat-o în apartament, [eu] veneam în weekend la fete”, a explicat Buzu.

APARENȚE DE ÎNCĂLCARE

Tot cu un apartament de 88 de metri pătrați în blocul de la Ciocana s-a ales și judecătorul Iurie Movilă. Imobilul are o valoare de piață de 60 de mii de euro, conform declarației de avere a magistratului, dar pe el l-a costat 37 de mii de euro.  

Noul apartament e cu puțin mai scump decât altul, de 65 de metri pătrați, pe care Movilă l-a procurat acum trei ani, tot în Chișinău, contra sumei de 583 611 de lei (în jur de 30 de mii de euro, la cursul mediu al BNM în 2019). Pentru a-l achiziționa, Movilă a apelat la un credit bancar prin intermediul proiectului guvernamental Prima Casă. 

Tehnic, magistratul a cumpărat apartamentul de la o companie care, câteva luni mai devreme, preluase locuința de la socrii lui Movilă. Potrivit lui Movilă, aceștia îl contractase pentru o altă fiică, însă nu au reușit să facă față și „au reziliat contractul”. „Eu știam despre apartament și am negociat cu [compania]. […] Construcția blocului a durat ani de zile, a fost și insolvență și eu am negociat”, relatează judecătorul. 

Iurie Movilă a fost numit judecător la Orhei, pe termen de 5 ani, în luna martie 2017. Anterior, el a fost, timp de doi ani, consultant la Curtea Supremă de Justiție, iar înaintea angajării la Orhei a lucrat la „Drumuri Căușeni” SA.

În anul 2022, el s-a declarat surprins de faptul că președintele Maia Sandu a refuzat, de rând cu alți colegi, să-i prelungească mandatul de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Nu am figurat în nicio cauză penală, cum este indicat în scrisoare[a Maiei Sandu], și e clar că mă consider nevinovat”, a declarat atunci magistratul.

Astfel, în mai 2023, numele lui Movilă s-a regăsit în lista magistraților care au solicitat CSM să fie înaintați repetat spre numire în funcție până la vârsta de pensionare, dar examinarea chestiunii a fost amânată. De menționat că, în cazul în care CSM va da curs solicitării și va propune repetat candidatura acestuia, atunci Maia Sandu va fi obligată să-l numească în funcție „pe viață”.

Între timp, ca urmare a unei sesizări recepționate în toamna anului trecut, ANI a inițiat verificarea averii lui Iurie Movilă, stabilind „existența unei aparențe de încălcare”. Rezultatele procedurii încă nu sunt cunoscute, dar sesizarea are la bază un apartament din sect. Rîșcani al capitalei pe care magistratul l-a obținut, în 2016, în baza unei hotărâri de judecată și pe care, ulterior, l-a vândut.

„Despre inițierea controlului averii mele eu am aflat din mass-media, iar părinții mei au primit o scrisoare de înștiințare”, afirmă Movilă. „Cu ANI nu am vorbit. Ceea ce cunoașteți dumneavoastră, cunosc și eu. Aștept să mă invite, să depun o declarație, explicație ceva”, susține magistratul. 

114 METRI PĂTRAȚI

La sfârșitul anului trecut, și judecătoarea Alina Balan de la Sediul central al Judecătoriei Orhei a devenit proprietară a unui apartament în blocul de la Ciocana. Noua locuință are 68 de metri pătrați și a costat-o 29 de mii de euro, față de 50 de mii de euro, la cât se ridică valoarea de piață indicată în declarația ei de avere.

Anterior, magistrata și soțul ei au locuit cu abitație într-un apartament din sect. Botanica al capitalei. Proprietarii locuinței – socrii judecătoarei. În aprilie 2021, aceștia vând apartamentul și donează 40 de mii de euro fiului lor, adică soțului judecătoarei. Începând cu acest moment, lucrurile se precipită în familia Balan. 

Chiar a doua zi, soțul magistratei mai împrumută de la bancă 40 de mii de euro și cumpără un apartament de 114 metri pătrați într-un bloc din zona Centrului comercial MallDova din Chișinău. „Nouă atâta timp nu ni s-a spus nimic despre acceptarea cererilor [privind acordarea unui apartament la preț preferențial], clar că noi toți ne-am orientat [să ne rezolvăm problema spațiului locativ]”, explică judecătoarea condițiile în care familia sa a contractat apartamentul de 114 metri pătrați.

Urmează câteva luni de liniște și vine luna septembrie, când Alina Balan semnează contractul pentru apartamentul de la Ciocana. 20 de zile mai târziu, familia magistratei reipotechează apartamentul de 114 metri pătrați pentru o sumă similară cu prețul apartamentului preferențial proaspăt contractat.

„După ce am primit acesta (apartamentul – n.r.) la un preț așa de avantajos, căci prețul de 460 de euro metrul pătrat într-adevăr nu e un preț mare, ne-au promis să dea degrabă în exploatare, dar doi ani eu și alți colegi de-ai mei plătim la bancă credite. […] Eu am luat 30 de mii de euro de la bancă”, explică Balan.

Și pentru că darea blocurilor în exploatare întârzie – „ele (lucrările – n.r.) sunt finalizate, acolo e ceva problema cu actele” – „eu așa și am spus – că o să-l vând și o să închid [creditul], căci nici nu-mi ajunge să achit toată ipoteca, dar măcar parțial, căci și ăsta (primul apartament – n.r.) e luat cu bani din bancă”, își dezvăluie judecătoarea planul. 

Alina Balan a fost numită judecătoare în anul 2015, pe când încă avea numele de fată Plămădeală. Înainte de a ajunge la Judecătoria Orhei, Balan a lucrat asistentă judiciară la Curtea de Apel Chișinău.

În 2020, la expirarea termenului de cinci ani, CSM a refuzat s-o înainteze pentru numirea în funcția de judecătoare până la atingerea vârstei de pensionare, pentru că nu a întrunit „numărul necesar de voturi”. Însă Balan a insistat prin intermediul instanței de judecată și a obținut câștig de cauză.

POSIBILITATE REALĂ

Judecătoarea Viorica Severin a intrat în proprietatea unui apartament de 69 de metri pătrați în blocul de la Ciocana. La fel ca și pe colega sa Alina Balan, noua locuință a costat-o 29 de mii de euro, la valoarea ei de piață de 50 de mii de euro, cât indică în declarația ei de avere. 

Dar, spre deosebire de colega sa, ea nu a depus cerere să-i fie acordat un apartament la preț preferențial în Chișinău în 2017, pentru că „nu aveam posibilitate reală, materială”, ci „în 2021, în pandemie”. „Mi-am făcut impresia că cineva [din judecători] a renunțat”, explică Severin.

Totodată, ea a evitat să se împrumute de la bancă. „La început a fost cam stresant, căci în aprilie [2021] am depus cererea, iar prin iulie m-au sunat de la [compania de construcție] Basconslux, mi-au spus că este hotărârea CSM, că cererea a fost admisă și că timp de trei săptămâni trebuie de achitat prima tranșă”, își amintește judecătoarea.

„Norocul meu a fost că băiatul meu lucrează în America și vara asta iarăși pleacă. Toti banii pe care el, fiind student în America, îi trimitea, eu imediat mă duceam și făceam transferul la Basconslux. Și doar 5000 de euro i-am împrumutat”, explică ea.

Severin e judecătoare în Orhei din 2015, oraș în care deține, împreună cu fiul ei, un apartament de aproape 56 de metri pătrați situat în sectorul Nistreana. Tot în oraș, doar că în sectorul Lupoaica, magistrata a moștenit o treime din casa părintească de aproape 120 de metri pătrați.

Cariera juridică a magistratei a început cu mai bine de 20 de ani în urmă. Înainte de a îmbrăca roba de judecătoare, Viorica Severin a lucrat în cadrul Procuraturii Orhei. În 2007, a fost numită judecătoare la Judecătoria Sîngerei, funcție în care s-a reținut aproape doi ani, revenind apoi la Procuratura Orhei. Deja în 2015, a fost numită judecătoare în Orhei, unde activează până în prezent.

Viorica Severin a făcut parte din completul de judecători antrenați în unul dintre cele mai răsunătoare procese de la Judecătoria Orhei – omorul lui Alexei Veretca, alias „Krasavcik”, împuşcat în 2012 într-un local din Codrii Orheiului. În acest dosar, Severin și colegii au condamnat o singură persoană și au achitat alte patru, printre care și fostul deputat democrat Constantin Țuțu. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut sentința judecătorilor de la Orhei, dar procesul nu a mai ajuns să aibă o finalitate nici astăzi.

ÎMPRUMUTUL

În declarația pe anul trecut depusă la ANI, Eugen Popovici a indicat că a devenit proprietar al unui apartament de puțin sub 69 de metri pătrați în același bloc de la Ciocana contra sumei de cinci mii de euro și că valoarea lui de piață este de aproape 29 de mii de euro. Aparent, ultima sumă reprezintă totuși prețul integral al imobilului contractat în cadrul proiectului CSM, iar valoarea lui de piață s-ar ridica, de fapt, la vreo 50 de mii de euro.

Din discuțiile cu magistratul reiese că cei cinci mii de euro au fost doar prima rată „și am negociat cu compania că voi lua credit și achita întreaga suma la darea în exploatare”. „Când completam declarația [de avere], am sunat la ANI și am întrebat cum corect să indic, pentru că valoarea de piață eu nu o am la moment. […] Și așa mi-a recomandat ANI – să indic suma pe care am achitat-o și costul apartamentului alături”, explică Popovici confuzia.

Reieșind din declarațiile de avere ale lui Eugen Popovici pe ultimii 10 ani, apartamentul preferențial de la Ciocana este prima lui proprietate imobilă.

Popovici a fost numit judecător la Orhei în 2017, după ce, în precedenții șase ani, a fost consultant în Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Însă el a reușit să îmbrace roba de judecător doar până în toamna lui 2018, când CSM l-a suspendat din funcție, în temeiul unui demers al Procurorului General. 

Instituția condusă la acea vreme de Eduard Harunjen l-a învinuit pe magistrat de spălare a banilor și corupere pasivă. Conform datelor procurorilor, Popovici a acceptat două mii de euro de la un avocat pentru a elibera din arest preventiv și a-l plasa sub control judiciar pe un bărbat învinuit de trafic de droguri, iar ulterior să-l condamne condiționat. În fața oamenilor legii, judecătorul a confirmat că a primit o astfel de sumă, doar că nu de la avocat, ci de la procurorul de caz și că, de fapt, acesta i-a restituit un împrumut acordat o lună mai devreme.

În primăvara lui 2020, Popovici a fost scos de sub urmărire penală, iar CSM a dispus „reluarea […] activității de judecător la Judecătoria Orhei, cu repunerea în drepturile avute anterior”. Totuși Judecătoria Orhei a refuzat să îi achite salariul ratat pentru perioada suspendării din funcție, așa că Popovici a mers în instanță, dar a pierdut.

După clasarea procesului penal, de cazul celor două mii de euro a lui Popovici s-a apucat Inspecția Judiciară, care a constatat „existența elementelor constitutive ale abaterii disciplinare”. Însă nici Colegiul disciplinar al CSM, nici Plenul CSM, unde Popovici a fost reprezentat de avocata Veronica Mihailov-Moraru, actuala ministră a Justiției, nu au fost de acord cu poziția inspecției.

De remarcat, totuși, că patru din cei nouă membri ai CSM și-au exprimat dezacordul cu soluția finală, pe motiv că „nu pot fi tolerate acțiunile vădit ilegale admise de un judecător în procesul de înfăptuire a justiției.” Într-o opinie separată, aceștia concluzionează: „prin aplicarea eronată a prevederilor legale […] s-a urmărit scopul de a evita tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului dat”.

Tatiana DJAMANOV

A contribuit: Nicolae CUȘCHEVICI (RISE Moldova)

Aceştia au publicat un mic reportaj în „Gazeta Sporturilor”, unde amintesc despre Orheiul de pe vremurile când era bastion estic al fortificațiilor lui Ștefan cel Mare şi când a cunoscut înflorirea sub domnia lui Vasile Lupu.

În ce prveste prezentul localităţii, jurnaliştii de peste Prut scriu că ..oraşul abia a scăpat din ghearele lui Ilan Șor, afaceristul care se lăuda ridicol că face Orheiul să rivalizeze cu Principatul monegasc. [..]Orheiul însă nu e chiar un „Monaco al Moldovei”, așa cum l-a numit pompos Ilan Șor, fostul finanțator al lui Milsami și om politic fugit recent din țară.

După ce au amintit pe scurt despre rolul lui Șor în devalizarea bancară, jurnaliştii au pus subtitlul “ORHEI LAND”, PARCUL DE DISTRACȚII DIN BANI JEFUIȚI”, notând că …Omul tocmai inaugurase cel mai mare parc de distracții din Moldova, „Orhei Land”, unde, spun localnicii, parte din banii furați s-au spălat într-o investiție îndoielnică.

Ne concentrăm  aici doar asupra datelor și informațiilor existente în spațiul public  (surse oficiale, anchete jurnalistice, etc.)  despre cei șase candidaţi de Orhei. În ordinea înscrierii în buletinele de vot, aceștia sunt: Vasile Costin (Partidul Democrat din Moldova – PDM), Ilan Șor (Partidul Politic Șor – PP Șor), Svetlana Căpăţâna (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – PCRM), Mihail Catraniuc (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – PSRM), Valeriu Munteanu (Blocul Electoral ACUM Platforma Da și PAS) și Dorin Zghibarță (Partidul Liberal – PL).

Candidatul PDM, Vasile Costin

În buletinul de vot “uninominal” prima poziţie este ocupată de către  candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM),  Vasile Costin, care a depus foarte operativ toate documentele necesare înregistrării în calitate de concurent electoral la CECEU nr.18 Orhei.

Candidatul PDM, Vasile Costin, are 56 de ani. Acesta este originar din satul Isacova, raionul Orhei, este căsătorit şi are doi copii.

Pentru a participa în alegeri, a degrevat din funcţia de şef al Oficiului Teriotirlal Orhei  al Cancelariei de Stat, în care a fost numit la mijlocul anului 2017.

În precedenţii 5 ani (din 2012) a ocupat funcţia de Vasile Costin a  deţinut funcţia de şef al Inspecției Teritoriale a Muncii Orhei, unde a ajuns din partea Alianței ”Moldova Noastră”, pe listă căreia la alegerile locale din 2007 a fost ales consilier orășenesc Orhei. La următoarele alegeri, din 2011, Vasile Costin a câștigat un nou mandat de consilier orășenesc, dar deja din partea Partidului Democrat din Moldova, pentru care a făcut şi  donații – în  alegerile parlamentare din 2014 –  50 de mii de lei, alegerile locale din 2015 – 10 mii lei, iar după cum arată o anchetă a CIJ, în 2016 a oferit partidului încă 50 mii lei.  În 2016 la PDM au ajuns alte 50 de mii de lei de la Vasile Costin, potrivit unei anchete a CIJ.

Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în anii 2017-2018 Vasile Costin a avut un salariu de la Inspecția Teritorială a Muncii în mărime  de 130 de mii de lei și la Cancelaria de Stat de unde a fost remunerat cu 140 de mii de lei . Încă șapte mii de lei au ajuns în bugetul său de la Î.S. „Centrul de instruire în domeniul relațiilor de muncă”, pentru diverse consultaţii. Soția sa a avut încasări de 54 de mii de lei. Vasile Costin mai notează în declarație că în anul 2014 a luat un împrumut în valoare de un milion de lei, scadent în 2024, cu o dobândă de 12,5%. Vasile Costin  nu raportează niciun teren și nicio locuință, dar arata că deţine un automobil în proprietate, iar altul în posesie şi folosinţă

CANDIDATUL PP “Sor”,   ILAN ȘOR

Pe a doua poziţie în buletinul de vot figurează candidatul Partidului ce îi poartă numele (Partidul Politic Șor – PP ȘOR), Ilan Șor. În plus, Șor este cap de listă a propriului partid, în circumscripţia  naţională. Candidatul  are 27 de ani, originar din Israel – or. Tel-Aviv. În R.Moldova a ajuns la vârsta când avea 2 ani, împreună cu familia sa.Este căsătorit cu interpreta din F.Rusă, Jasmin (Sara Șor), cu care are doi copii. 

Pentru a intra în cursa electorală, Ilan Șor a degrevat din funcţia de primar al municipiului Orhei. În trecut,  Șor a desfăşurat o activitate intensă în afaceri, atrăgându-şi reputaţia de businessman controversat, iar numele sau figurează în cele două rapoarte KROLL privind frauda bancară din R.Moldova, ca actor central al acestui furt. Candidatul are calitatea de  învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară. În unul din dosare, Șor a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare, iar dosarul său este la etapa i de apel, la  Curtea de Apel Cahul.

Ilan Șor a devenit primar la mijlocul anului 2015, candidând la funcţie din partea MSPR “Ravnoravie”. Pentru a candida la Primărie, Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pe primul sau dosar penal. În toamna anului 2016, MSPR “Ravnopravie”, la cârma căreia Ilan Șor se afla de la mijlocul aceluiaşi an, a fost reorganizata în Partidul “Șor”. 

Pe durata activităţii politice, concomitente cu cea  din APL, Ilan Șor s-a remarcat prin atacuri verbale agresive cu incitare la ură și violență îndreptate împotriva liderilor opoziției, dar şi a jurnaliştilor din presa neafiliata.

În campaniile alegerilor locale din 2015 şi ale  celor prezidenţiale din 2016, Șor a fost acuzat de oponenţi şi unii observatori electorali din cauza oferirii cadourilor, organizarea concertelor şi altor evenimente, pentru care a utilizat mijloace financiare enorme, care ar fi fost şi de origine necunoscută.

Potrivit declaraţiei de avere şi venituri, de pe pagină web a CEC, llan Șor are venituri foarte modeste, care provin practic exclusiv din  salariul său de primar. În schimb are împrumuturi bancare de milioane de lei, sumele cărora cresc pe an ce trece. În acelaşi timp, candidatul propriului partid este cunoscut pentru faptul că domiciliază la Chişinău, într-un imobil de lux, se deplasează cu limuzine scumpe, organizează petreceri fastuoase şi este însoţit permanent de bodyguarzi.

Ilan  Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitatea rezidenţială ale elitei din capital Rusiei – Rubliovka.

Locul trei  în buletinele de vot i-a revenit candidatei Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) Svetlana Căpăţână.  Candidata comunista are 50 de ani, este căsătorită şi are 3 copii. Soţul său, Veaceslav Căpăţână este, de asemenea,  candidat PCRM în uninominala, dar în circumscripţia vecină – nr.14 Telenești Potrivit site-ului partidului din care face parte din 2011, Svetlana Căpăţână este de aproape 2 ani prim-secretar al CR Orhei a  PCRM din Orhei. În 2014, a fost pe locul 97 în lista PCRM la parlamentare.

Căpăţână este profesoară de clasele primare şi deţine în prezent funcţia de specialist principal metodist pentru educația timpurie la Direcția Generală Educație Orhei. De mai mulţi ani, familia Căpăţână și-a deschis propria fermă pentru producerea laptelui. La ferma lucrează atât membrii familiei, cât şi câţiva oameni care sunt angajați pentru muncile de sezon

În declarația de avere pentru 2017-2018, pentru ultimii 2 ani, candidata comuniştilor arată  un venit total de peste 102 mii lei. Tot în perioada 2017-2018 a primit o pensie de invaliditate în mărime de  7200 lei şi, respective,  6600 lei. Svetlana Căpăţâna declară o clădire cu suprafața de peste 1000 de m2 , în valoare   de peste 267,6 mii lei.  Oficial, ea nu are în proprietate terenuri, locuință sau mașină. Soțul candidatei a declarat pentru aceeaşi perioadă venituri de  aproape 280 mii lei.

Candidatul PSRM, Mihail Catraniuc

Pe poziţia a patra în buletinul de vot s-a situat Mihail Catraniuc, care a fost desemnat să candideze din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM). Candidatul socialiştilor are 63 de ani, este căsătorit, are 2 copii. Din 1993 până în 2011  a fost director al Centrului de Telecomunicații Orhei, deține titlul de maestru în telecomunicații, decorat cu medalia meritul civic. În prezent este consultant comercial la S.R.L. „Ideal Shop”.
Mihail Catraniuc este liderul Organizației Teritoriale Orhei a PSRM, după ce, la începutul anului 2012, un grup de 18 membri ai PCRM din Orhei au decis să treacă de la comunişti la socialişti. A candidat la alegerile parlamentare din 2014, fiind pe locul 36 pe lista PSRM. În 2015, a candidat din partea PSRM la fotoliul de primar al oraşului Orhei. A donat pentru Campania prezidenţială a lui Igor Dodon din 2016 aproape 74000, după cum au arătat jurnaliştii de investigaţie. 

În declarația de avere și interese depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul arată că în ultimii doi ani a avut venituri în mărime de 42 de mii de lei. Soția sa a obținut din darea în arendă a unui spațiu 67 de mii de lei, venit la care se adaugă pensia în mărime de 43 de mii. Candidatul deține două apartamente, dobândite în anii 2000 și 2001, iar în anul 2017 a intrat în proprietatea unui spațiu comercial. Familia lui Mihail Catraniuc deține două autoturisme de marcă Volkswagen, care costă 60 de mii de lei, respectiv 80 de mii.

Candidatul BE ACUM, Valeriu Munteanu

Pe locul 5 în buletinul de vot a fost înscris candidatul Blocului Electoral ACUM Platforma DA şi PAS (BE ACUM), Valeriu Munteanu. Acesta are 39 de ani, este căsătorit, are trei copii. Valeriu Munteanu  a părăsit recent Partidul Liberal, din care a făcut parte pe parcursul a mai bine de zece ani. Actualul candidat este fost parlamentar, care s-a aflat în Parlament până de curând. A mai fost deputat în Parlament din 2009 până în 2015, când a fost numit ministru al Mediului, funcție pe care a deținut-o până în mai 2017. Este licenţiat în drept, iar până în 2009, , a fost director de proiect în cadrul mai multor asociaţii obşteşti, dar şi primar în satul de baştină, la Floreni, Anenii-Noi. despre faptul că Munteanu, ajuns în fotoliul de ministru, l-a angajat în funcția de consilier și șef de cabinet pe finul său de cununie, Alexandru Bostan. Acesta i-a fost și asistent la Parlament, când Munteanu a fost deputat. Munteanu le-a declarat jurnaliștilor că în această situație nu există conflict de interese, de vreme ce legea  nu conține noțiunile de „naș” și „fin”. 

În declarația de avere pentru ultimii doi ani – 2017-2018, Valeriu Munteanu a declarat un venit total de la Ministerul Mediului și Partidul Liberal de 190,3 mii lei. Alte 19,1 mii lei i-a primit drept îndemnizație la eliberarea din funcția de ministru al mediului. Soția sa a primit o îndemnizație pentru creșterea copilului cu vârsta sub 3 ani în valoare de 26,4 mii lei. Are în proprietate, din 2012,  un teren intravilan cu o suprafață de 0,08 ha, o casă de locuit cu suprafața de peste 220 m2 și valoarea de peste 146,6 mii lei, dar și alte două bunuri imobile cu suprafața totală de peste 74 m2. Valeriu Munteanu este proprietarul unui Volvo XC,  cu valoarea de 150 mii lei, cumpărată în 2015,  și a unei Skoda Octavia cu prețul de 100 mii lei, cumpărată în 2017. Mai declară că este fondator unic la Rebuscons SRL, iar soția sa este fondatoarea Călimara Fashion SRL.
 

Candidatul PL, Dorin Zghibarță

Pe ultimul, al şaselea loc în buletinul de vot “uninominal” a fost înscris Dorin Zghibarță, care a fost desemnat în calitatea de candidat în circumscriptia nr.18 Orhei  de către Partidul Liberal (PL). Acesta  mai candidează la funcţia de parlamentar şi pe lista naţională a liberalilor, sub numărul 14.

Dorn Zghibarță are 51 de ani şi este originar din satul Morozeni. Este de profesie jurist, USM, licențiat în drept, masterat Academia Administrație Publică. Întrea anii 2007-2011, 2011-2015 a fost primar al comunei Morozeni, din partea PL.

În prezent,  este şomer şi se află în litigiu de muncă cu Consiliul raional Orhei, unde din anul 2018  a fost  vicepreşedinte, din partea PL, funcţie pe care a fost obligat să o părăsească în anul trecut, 2018. 

Potrivit declarației de avere pentru ultimii doi ani a obţinut un venit de peste 158 de mii de lei din funcția de vicepreședinte al raionului Orhei. Deţine o casă de locuit cu suprafaţa de peste 92 de metri pătraţi, dobândita în proprietate în anul 1962. Candidatul mai declară trei terenuri agricole cu o suprafață totală de 1,26 ha și două  terenuri extravilane cu o suprafața totală de 0,62 ha. Este proprietar al unui automobile Peugeot(2006), procurat în anul 2015 cu  34,3 mii lei.