Unul dintre cazurile vizate a fost comportamentul suporterilor echipei Milsami la partida cu FC Bălți, disputată pe 3 mai în cadrul etapei a 8-a din Super Liga. Conform raportului de joc și a materialelor video, înainte de începerea meciului, fanii echipei din Orhei, aflați în sectorul 8 al tribunei stadionului, au aprins aproximativ cinci fumigene. Intervenția forțelor de ordine a fost promptă, iar situația a fost rapid calmată.

În urma acestor incidente, Milsami a fost sancționată cu o amendă de 10 000 de lei.

Decizia poate fi contestată în termen de șapte zile.’

sursa: moldfootbal.com

Pasionat de pescuit și caviar, propagandistul rus a dat startul unei „afaceri cu pește” la Moscova. Apoi el a înregistrat mai multe companii în țări europene, inclusiv la București, acolo unde s-a asociat recent cu un fost coordonator de campanie al principalului candidat din acest an la președinția României.

Mai multe detalii, aici

De când a fost anunțată moartea lui Alexei Navalnîi – un lucru trist, ca, de altfel,  moartea  oricărui om, în  presă  și pe rețele au început să curgă deplângeri apreciative ale   defunctului deținut politic rus.

  E de înțeles – despre morți ori de bine, ori deloc. Mai ales dacă  emoțiile și le varsă, cu sinceritate,  oamenii simpli. Ei  nu sunt obligați să cunoască detalii din biografia persoanei despre care, de  la știri, li se transmite  că e un opozant de temut al lui Putin, un luptător neînfricat pentru libertate și democrație.    

Altceva sunt  considerațiile    politicienilor,  jurnaliștilor, analiștilor  și altor formatori de opinie. Acestea  nu pot fi  trecute   sub scuza necunoașterii sau memoriei scurte ale emitenților.

Or, la vestea despre decesul lui Navalnîi, emitenții moldoveni parcă  s-au luat la întrecere cu  aprecieri care mai de care. Iar  îndemnurile unor înalt stătători ar putea chiar  să ne bage în dileme.

Cum este cea despre  moștenirea lui Navalnîi, care trebuie să traiască în continuare.

Dacă moștenirea opozantului rus s-ar constitui doar din  atitudini și citate care, în aceste zile,  se publică și se postează  cu duiumul, nu ar fi nicio dilemă.

Dar ce să facă  cei care își amintesc că,  atunci când se afla în libertate, deci,  nefiind constrâns de nimeni,  Navalnîi a spus  că independența regiunii transnistrene trebuie recunoscută și că aceasta de mulți ani e independentă de R.Moldova?

Le-a spus acestea în 2008. Acum câțiva ani, le-a  repetat.

Mai jos, traducerea unor fragmente din interviul oferit de Alexei Navalnîi, în 2017,  când candida la președinția F.Ruse :

(În paranteze fie spus, Navalnîi s-a expus și despre Crimeea, dar asta e deja problema ucrainenilor.)

 Jurnalist: […]-Cu o vreme în urmă, în 2008, ați îndemnat să fie recunoscută independența Abhaziei și Osetiei. Corect?

Navalnîi: – Transnistriei.

Jurnalist: -Și Transnistriei, și Abhaiei, și Osetiei. Dacă doriți – pot să citez, dar mi-i destul că…

Navalnîi: Da-da-da. Bineînțeles, acesta era manifestul Mișcării ”Poporul”, (n.a: formațiune politică, cofondată de  Navalnîi), eu consideram că trebuie recunoscută independența.

[…]

Navalnîi: […]-Nu se poate  de comparat Abhazia, care era în război și care în fapt de mulți-mulți ani era independentă de Georgia și care e acum independentă. Nu se poate de comparat Transnistria, care de fapt de mulți-mulți ani e independentă de Moldova. Nu se poate de comparat cu Crimeea și Ucraina…

Tatiana Djamanov

La începutul lunii ianuarie curent, CEC a pornit și înregistrat procese contravenționale în privința conducătorului Partidului „ȘANSĂ”, trezorierului acestuia și a 76 de donatori, suspectați de încălcarea legislației.

CEC anunță zeci de  încălcări și procese contravenționale, după un control la ”Șansă”

În comunicat se mai spune că CEC a sesizat Ministerul Justiției ( MJ) pentru a obliga „ȘANSĂ” să-i prezinte informațiile necesare pentru efectuarea controlului complex al finanțării campaniei electorale aferente alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, inițiat de către CEC la 8 noiembrie 2023.

Din cauza că reprezentanții partidului nu au cooperat cu autoritatea electorală, controlul s-a limitat doar la examinarea datelor din rapoartele financiare ale „ȘANSĂ”, a informațiilor oficiale suplimentare primite de la Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și a celor colectate de grupul de control, notează CEC

Vezi și Sponsorii ”Șansă”: 2,8 milioane de lei în 7 zile. Cine a performat la Orhei

Anterior, CEC a sesizat fiscul pentru verificarea corectitudinii colectării donațiilor de către „ȘANSĂ” aparent în lipsa documentelor primare cu regim special (bonuri de plată) și MJ să întreprindă acțiunile necesare în vederea obligării partidului politic să prezinte datele necesare și să se conformeze prevederilor legale relevante. 

Concluzia sumbră este făcută de către editorialistul, jurnalistul de război Aris Roussinos, care consideră că problemele interne ale Americii, vor crera o buclă de feedback cu situația globală deja sângeroasă, (pentru moment, războiaele ruso-ucrainean și israelo-palestinian), pe care nu o poate aplana, chiar dacă și-a asumat mai demult această misiune.

”Când i s-a cerut în 2020 să privească lumea după Covid, Michel Houellebecq (scriitor francez, n.n.) a proclamat, destul de exact, că „va fi la fel, doar un pic mai rău”. Nu este nevoie de un ghicitor să prevadă că același lucru va fi valabil și pentru anul care stă în față. Anul 2023 a văzut cea mai mare reapariție globală a conflictelor armate din 1945 : 2024 va fi mai rău. Trăim, dacă nu printr-un război mondial, atunci o lume în război, marea post-globalizare care se zbate pentru a împărți prada a ceea ce a fost cândva imperiul unipolar al Americii. Aceasta va fi o perioadă la fel de definitorie ca și sfârșitul anilor patruzeci pentru Marea Britanie (renunțarea la statutul de imperiu colonial,n.n.) sau 1991 pentru Rusia (turbulențele ulterioare destrămării URSS, n.n.).“, se arată în materialul citat.

Mai multe, aici

Pe unii îi știe din copilărie, pe alții i-a adus de la Orhei, altul a ajuns după gratii în urma parteneriatului, iar o altă candidată figurează alături de el în raportul Kroll.

În contextul în care unii candidați din partea Partidului Șansă riscă să fie excluși din cursa electorală, Șor și-a pus deja în aplicare planul de rezervă.

Mai multe despre cei cinci candidați la șefia Primăriei municipiului Bălți, trecuți în revistă într-o nouă investigație RISE Moldova, aflați aici.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în contextul ajustării cadrului normativ intern referitor la lichidarea partidelor politice, după ce Curtea Constituțională a emis o Hotărâre prin care a declarat Partidul Politic „Șor” neconstituțional și l-a dizolvat.

Proiectul de lege mai conține prevederea că atributele partidelor declarate neconstituționale nu vor putea fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale sau alți concurenți electorali.

Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 3 august. La propunerea Guvernului, Parlamentul a adoptat astăzi cu 55 de voturi un proiect de hotărâre care prevede acest lucru. Opoziția parlamentară a boicotat ședința plenară, comunică MOLDPRES.

Cu solicitarea de prelungire a stării de urgență, la tribuna Parlamentului a venit premierul Dorin Recean. Acesta a vorbit despre războiul din Ucraina, dar și despre războiului hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova și alte persoane aflate pe teritoriul țării.

Starea de urgență a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

Unul avea încă rude în țara atacată de ruși, celălalt a ajuns acolo în copilărie, la un orfelinat, după ce a dispărut de acasă împreună cu tatăl lui ucrainean.

Când a început recrutarea, Ion* urma să fie eliberat într-un an, iar Vlad, în doi.

Numele lor sunt scrise acum pe niște cruci din lemn într-un cimitir cu sute de morminte, amenajat de Wagner la marginea satului Bakinskaya din regiunea Krasnodar, Rusia.

Fondatorul armatei private, Evgheni Prigojin, care a mărșăluit recent cu trupele sale spre Moscova într-o tentativă de lovitură de stat, a confirmat că cimitirul aparține companiei sale.

I-am identificat pe cei doi moldoveni cu ajutorul Reuters, după ce agenția a documentat mai mulți deținuți din Rusia înmormântați la Bakinskaya. Am confirmat informațiile cu documentele și răspunsurile primite de rude chiar de la organizația Wagner. Rudele sunt convinse că cei doi n-au ajuns la război de bunăvoie.

Datele de pe cruci arată că bărbații ar fi murit în perioada august-octombrie 2022, la apogeul bătăliei pentru Bahmut.

621 de cetățeni ai Republicii Moldova se află în prezent în Rusia după gratii.

Mai multe, aici

Prețul extrem de avantajos se datorează unui proiect al Consiliului Superior al Magistraturii menit să-i asigure cu spațiu locativ pe angajații sistemului. Doar că, în timp ce proiectul se afla în derulare, unii dintre ei au investit și în alte construcții, iar într-un final s-au ales cu două locuințe în capitală. 

Toți cei cinci magistrați care au intrat în proprietatea unor apartamente noi sunt de la Sediul central al Judecătoriei Orhei, iar noile achiziții – în același bloc de pe bd. Mircea cel Bătrân din Chișinău. Blocul face parte dintr-un complex locativ în care mai mulți angajați din sistemul judecătoresc au obținut apartamente la preț preferențial – peste 400 de euro per metru pătrat, față de 850, cât e cel de piață. 

ARANJAMENTUL

Dintre judecătorii de la Orhei pe care i-am identificat, cele mai mari apartamente, de 88 de metri pătrați, le-au obținut doi magistrați. Noile proprietăți i-au costat circa 37 de mii de euro, față de peste 60 de mii de euro, cât e prețul de piață, conform declarațiilor lor de avere.

Unul i-a revenit magistratei Ecaterina Buzu. Pe lângă noua achiziție, magistrata deține încă din 2003 o casă de 200 de metri pătrați în satul Peresecina din raionul Orhei. În declarațiile ei de avere, judecătoarea nu indică că aceasta ar valora ceva. „Pentru că e o casă încă de prin anii ‘99, cam așa. […] E o casa veche și e în demolare. Dacă vreți, puteți să veniți să faceți poze”, ne-a sugerat Buzu.

Ecaterina Buzu a fost numită judecătoare la Orhei în anul 2012. Ea a venit de la CSM, unde a deținut mai multe posturi, cel mai important fiind cel de șef al Aparatului acestei instituții. După doi ani de activitate judecătorească, CSM i-a evaluat performanțele cu „insuficient”, calificativ care, ulterior, s-a îmbunătățit până la „foarte bine”, în 2020. 

În anul 2021, Ecaterina Buzu s-a înscris la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, însă, din motive tehnice, acesta așa și nu a mai avut loc. Un an mai târziu, ea și-a înaintat candidatura pentru funcția de membru al CSM, dar nu a trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Asta după ce membrii comisiei au constatat „dubii serioase cu privire la conformitatea candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară.”   

Dubiile s-au referit, îndeosebi, la situația conturilor bancare, dar și la faptul că, în perioada 2004-2018, judecătoarea a locuit într-un apartament din Chișinău deținut de un copil orfan fără să plătească chiria. Motivul invocat de Buzu, precum că neplata a fost convenită cu tutorele copilului-proprietar al locuinței, care moștenise locuința de la mama sa decedată, nu i-a convins pe membrii comisiei. 

„Aranjamentul, deși avantajos pentru candidată, a fost dezavantajos pentru un copil minor și, prin urmare, a ridicat întrebări legate de etică pe care un judecător ar fi trebuit să le ia în considerare”, a remarcat comisia. Mai mult, Comisia Pre-Vetting a stabilit că apartamentul respectiv a fost cumpărat, în anul 2018, de unul dintre copiii magistratei care, peste doi ani, l-a vândut de două ori mai scump. 

De remarcat că, din 2012, când a devenit judecătoare, Ecaterina Buzu nu a declarat niciodată la Autoritatea Națională de Integritate dreptul de abitație asupra apartamentului în care a locuit timp de 14 ani, chiar dacă legea o obliga să facă acest lucru.

„Înainte nu se declara abitația – unde stai la gazda, unde locuiești. Nu se relata, dacă nu locuiai mai mult de o perioadă anumită – trei sute și ceva sau o sută și ceva de zile”, ne-a asigurat magistrata. Totodată, ea a negat faptul că a locuit în apartamentul respectiv, așa cum reiese din decizia Comisiei Pre-Vetting. „Eu am locuit, mai ales de când sunt judecător, la părinții mei, fiindcă eu circul la Orhei. Dar abitația care ați menționat-o în apartament, [eu] veneam în weekend la fete”, a explicat Buzu.

APARENȚE DE ÎNCĂLCARE

Tot cu un apartament de 88 de metri pătrați în blocul de la Ciocana s-a ales și judecătorul Iurie Movilă. Imobilul are o valoare de piață de 60 de mii de euro, conform declarației de avere a magistratului, dar pe el l-a costat 37 de mii de euro.  

Noul apartament e cu puțin mai scump decât altul, de 65 de metri pătrați, pe care Movilă l-a procurat acum trei ani, tot în Chișinău, contra sumei de 583 611 de lei (în jur de 30 de mii de euro, la cursul mediu al BNM în 2019). Pentru a-l achiziționa, Movilă a apelat la un credit bancar prin intermediul proiectului guvernamental Prima Casă. 

Tehnic, magistratul a cumpărat apartamentul de la o companie care, câteva luni mai devreme, preluase locuința de la socrii lui Movilă. Potrivit lui Movilă, aceștia îl contractase pentru o altă fiică, însă nu au reușit să facă față și „au reziliat contractul”. „Eu știam despre apartament și am negociat cu [compania]. […] Construcția blocului a durat ani de zile, a fost și insolvență și eu am negociat”, relatează judecătorul. 

Iurie Movilă a fost numit judecător la Orhei, pe termen de 5 ani, în luna martie 2017. Anterior, el a fost, timp de doi ani, consultant la Curtea Supremă de Justiție, iar înaintea angajării la Orhei a lucrat la „Drumuri Căușeni” SA.

În anul 2022, el s-a declarat surprins de faptul că președintele Maia Sandu a refuzat, de rând cu alți colegi, să-i prelungească mandatul de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Nu am figurat în nicio cauză penală, cum este indicat în scrisoare[a Maiei Sandu], și e clar că mă consider nevinovat”, a declarat atunci magistratul.

Astfel, în mai 2023, numele lui Movilă s-a regăsit în lista magistraților care au solicitat CSM să fie înaintați repetat spre numire în funcție până la vârsta de pensionare, dar examinarea chestiunii a fost amânată. De menționat că, în cazul în care CSM va da curs solicitării și va propune repetat candidatura acestuia, atunci Maia Sandu va fi obligată să-l numească în funcție „pe viață”.

Între timp, ca urmare a unei sesizări recepționate în toamna anului trecut, ANI a inițiat verificarea averii lui Iurie Movilă, stabilind „existența unei aparențe de încălcare”. Rezultatele procedurii încă nu sunt cunoscute, dar sesizarea are la bază un apartament din sect. Rîșcani al capitalei pe care magistratul l-a obținut, în 2016, în baza unei hotărâri de judecată și pe care, ulterior, l-a vândut.

„Despre inițierea controlului averii mele eu am aflat din mass-media, iar părinții mei au primit o scrisoare de înștiințare”, afirmă Movilă. „Cu ANI nu am vorbit. Ceea ce cunoașteți dumneavoastră, cunosc și eu. Aștept să mă invite, să depun o declarație, explicație ceva”, susține magistratul. 

114 METRI PĂTRAȚI

La sfârșitul anului trecut, și judecătoarea Alina Balan de la Sediul central al Judecătoriei Orhei a devenit proprietară a unui apartament în blocul de la Ciocana. Noua locuință are 68 de metri pătrați și a costat-o 29 de mii de euro, față de 50 de mii de euro, la cât se ridică valoarea de piață indicată în declarația ei de avere.

Anterior, magistrata și soțul ei au locuit cu abitație într-un apartament din sect. Botanica al capitalei. Proprietarii locuinței – socrii judecătoarei. În aprilie 2021, aceștia vând apartamentul și donează 40 de mii de euro fiului lor, adică soțului judecătoarei. Începând cu acest moment, lucrurile se precipită în familia Balan. 

Chiar a doua zi, soțul magistratei mai împrumută de la bancă 40 de mii de euro și cumpără un apartament de 114 metri pătrați într-un bloc din zona Centrului comercial MallDova din Chișinău. „Nouă atâta timp nu ni s-a spus nimic despre acceptarea cererilor [privind acordarea unui apartament la preț preferențial], clar că noi toți ne-am orientat [să ne rezolvăm problema spațiului locativ]”, explică judecătoarea condițiile în care familia sa a contractat apartamentul de 114 metri pătrați.

Urmează câteva luni de liniște și vine luna septembrie, când Alina Balan semnează contractul pentru apartamentul de la Ciocana. 20 de zile mai târziu, familia magistratei reipotechează apartamentul de 114 metri pătrați pentru o sumă similară cu prețul apartamentului preferențial proaspăt contractat.

„După ce am primit acesta (apartamentul – n.r.) la un preț așa de avantajos, căci prețul de 460 de euro metrul pătrat într-adevăr nu e un preț mare, ne-au promis să dea degrabă în exploatare, dar doi ani eu și alți colegi de-ai mei plătim la bancă credite. […] Eu am luat 30 de mii de euro de la bancă”, explică Balan.

Și pentru că darea blocurilor în exploatare întârzie – „ele (lucrările – n.r.) sunt finalizate, acolo e ceva problema cu actele” – „eu așa și am spus – că o să-l vând și o să închid [creditul], căci nici nu-mi ajunge să achit toată ipoteca, dar măcar parțial, căci și ăsta (primul apartament – n.r.) e luat cu bani din bancă”, își dezvăluie judecătoarea planul. 

Alina Balan a fost numită judecătoare în anul 2015, pe când încă avea numele de fată Plămădeală. Înainte de a ajunge la Judecătoria Orhei, Balan a lucrat asistentă judiciară la Curtea de Apel Chișinău.

În 2020, la expirarea termenului de cinci ani, CSM a refuzat s-o înainteze pentru numirea în funcția de judecătoare până la atingerea vârstei de pensionare, pentru că nu a întrunit „numărul necesar de voturi”. Însă Balan a insistat prin intermediul instanței de judecată și a obținut câștig de cauză.

POSIBILITATE REALĂ

Judecătoarea Viorica Severin a intrat în proprietatea unui apartament de 69 de metri pătrați în blocul de la Ciocana. La fel ca și pe colega sa Alina Balan, noua locuință a costat-o 29 de mii de euro, la valoarea ei de piață de 50 de mii de euro, cât indică în declarația ei de avere. 

Dar, spre deosebire de colega sa, ea nu a depus cerere să-i fie acordat un apartament la preț preferențial în Chișinău în 2017, pentru că „nu aveam posibilitate reală, materială”, ci „în 2021, în pandemie”. „Mi-am făcut impresia că cineva [din judecători] a renunțat”, explică Severin.

Totodată, ea a evitat să se împrumute de la bancă. „La început a fost cam stresant, căci în aprilie [2021] am depus cererea, iar prin iulie m-au sunat de la [compania de construcție] Basconslux, mi-au spus că este hotărârea CSM, că cererea a fost admisă și că timp de trei săptămâni trebuie de achitat prima tranșă”, își amintește judecătoarea.

„Norocul meu a fost că băiatul meu lucrează în America și vara asta iarăși pleacă. Toti banii pe care el, fiind student în America, îi trimitea, eu imediat mă duceam și făceam transferul la Basconslux. Și doar 5000 de euro i-am împrumutat”, explică ea.

Severin e judecătoare în Orhei din 2015, oraș în care deține, împreună cu fiul ei, un apartament de aproape 56 de metri pătrați situat în sectorul Nistreana. Tot în oraș, doar că în sectorul Lupoaica, magistrata a moștenit o treime din casa părintească de aproape 120 de metri pătrați.

Cariera juridică a magistratei a început cu mai bine de 20 de ani în urmă. Înainte de a îmbrăca roba de judecătoare, Viorica Severin a lucrat în cadrul Procuraturii Orhei. În 2007, a fost numită judecătoare la Judecătoria Sîngerei, funcție în care s-a reținut aproape doi ani, revenind apoi la Procuratura Orhei. Deja în 2015, a fost numită judecătoare în Orhei, unde activează până în prezent.

Viorica Severin a făcut parte din completul de judecători antrenați în unul dintre cele mai răsunătoare procese de la Judecătoria Orhei – omorul lui Alexei Veretca, alias „Krasavcik”, împuşcat în 2012 într-un local din Codrii Orheiului. În acest dosar, Severin și colegii au condamnat o singură persoană și au achitat alte patru, printre care și fostul deputat democrat Constantin Țuțu. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut sentința judecătorilor de la Orhei, dar procesul nu a mai ajuns să aibă o finalitate nici astăzi.

ÎMPRUMUTUL

În declarația pe anul trecut depusă la ANI, Eugen Popovici a indicat că a devenit proprietar al unui apartament de puțin sub 69 de metri pătrați în același bloc de la Ciocana contra sumei de cinci mii de euro și că valoarea lui de piață este de aproape 29 de mii de euro. Aparent, ultima sumă reprezintă totuși prețul integral al imobilului contractat în cadrul proiectului CSM, iar valoarea lui de piață s-ar ridica, de fapt, la vreo 50 de mii de euro.

Din discuțiile cu magistratul reiese că cei cinci mii de euro au fost doar prima rată „și am negociat cu compania că voi lua credit și achita întreaga suma la darea în exploatare”. „Când completam declarația [de avere], am sunat la ANI și am întrebat cum corect să indic, pentru că valoarea de piață eu nu o am la moment. […] Și așa mi-a recomandat ANI – să indic suma pe care am achitat-o și costul apartamentului alături”, explică Popovici confuzia.

Reieșind din declarațiile de avere ale lui Eugen Popovici pe ultimii 10 ani, apartamentul preferențial de la Ciocana este prima lui proprietate imobilă.

Popovici a fost numit judecător la Orhei în 2017, după ce, în precedenții șase ani, a fost consultant în Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Însă el a reușit să îmbrace roba de judecător doar până în toamna lui 2018, când CSM l-a suspendat din funcție, în temeiul unui demers al Procurorului General. 

Instituția condusă la acea vreme de Eduard Harunjen l-a învinuit pe magistrat de spălare a banilor și corupere pasivă. Conform datelor procurorilor, Popovici a acceptat două mii de euro de la un avocat pentru a elibera din arest preventiv și a-l plasa sub control judiciar pe un bărbat învinuit de trafic de droguri, iar ulterior să-l condamne condiționat. În fața oamenilor legii, judecătorul a confirmat că a primit o astfel de sumă, doar că nu de la avocat, ci de la procurorul de caz și că, de fapt, acesta i-a restituit un împrumut acordat o lună mai devreme.

În primăvara lui 2020, Popovici a fost scos de sub urmărire penală, iar CSM a dispus „reluarea […] activității de judecător la Judecătoria Orhei, cu repunerea în drepturile avute anterior”. Totuși Judecătoria Orhei a refuzat să îi achite salariul ratat pentru perioada suspendării din funcție, așa că Popovici a mers în instanță, dar a pierdut.

După clasarea procesului penal, de cazul celor două mii de euro a lui Popovici s-a apucat Inspecția Judiciară, care a constatat „existența elementelor constitutive ale abaterii disciplinare”. Însă nici Colegiul disciplinar al CSM, nici Plenul CSM, unde Popovici a fost reprezentat de avocata Veronica Mihailov-Moraru, actuala ministră a Justiției, nu au fost de acord cu poziția inspecției.

De remarcat, totuși, că patru din cei nouă membri ai CSM și-au exprimat dezacordul cu soluția finală, pe motiv că „nu pot fi tolerate acțiunile vădit ilegale admise de un judecător în procesul de înfăptuire a justiției.” Într-o opinie separată, aceștia concluzionează: „prin aplicarea eronată a prevederilor legale […] s-a urmărit scopul de a evita tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului dat”.

Tatiana DJAMANOV

A contribuit: Nicolae CUȘCHEVICI (RISE Moldova)

• Doar doi din cei șapte producători din Orhei aleși de Rosselhoznadzor au apucat să exporte fructe în Federația Rusă;
• După ce Rosselhoznadzor a permis exportul și unor companii din alte raioane, ȘOR și-a asumat și acest merit;
• Liderul formațiunii, Ilan Șor, a promis agricultorilor achiziții consistente din partea uneia dintre „cele mai mari rețele comerciale” din Federația Rusă;
• Rețeaua comercială de care a pomenit Șor este controlată de ginerele ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

În august 2022, la aproape jumătate de an de când trupele rusești au invadat Ucraina, decizie condamnată de autoritățile de la Chișinău, Serviciul de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse, Rosselhoznadzor, a interzis importurile de produse agricole din Moldova. Motivul invocat: „Detectarea sistematică a obiectelor din carantină”.

Excepție de la interdicție a făcut doar regiunea transnistreană, zonă aflată sub ocupație rusă. Kremlinul a luat decizii similare și anterior, iar autoritățile de la Chișinău nu au ezitat să întrevadă o conotație politică în anunțul Rosselhoznadzor, lucru negat de sanitarii ruși. 

„Cum e posibil ca fructele și legumele din raionul Criuleni să aibă aceste insecte, iar cele din raionul Dubăsari să fie fără probleme?”, întreba premiera de atunci, Natalia Gavriliță, în cadrul unei ședințe de Guvern.

DEPENDENȚĂ DE PIAȚA RUSĂ

Interdicția Rosselhoznadzor a venit în pragul recoltării mai multor culturi, inclusiv a merelor, produs care, în ultimii ani, a fost exportate practic exclusiv în Federația Rusă. 

„Dacă pentru prune, piața a reușit să fie diversificată în ultimii ani, la capitolul mere situația va fi dificilă. Din cele 255 mii tone de mere exportate din recolta anului 2021, pe piața Rusiei au fost exportate 231 mii tone”, avertizau reprezentanții Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”.

Și, în timp ce autoritățile asigurau că „noi facem toate măsurile posibile și cele legale pentru a debloca situația”, iar alții le acuzau de pasivitate, pe fir a intrat Partidul ȘOR.

OMUL MOSCOVEI?

Aflat în opoziție parlamentară din 2019, în ultimul an Partidul ȘOR a organizat o serie întreagă de proteste antiguvernamentale, pe care autoritățile le-au calificat drept „un element din războiul hibrid împotriva țării”. 

Mai mult, Guvernul a demarat scoatera ȘOR în afara legii, pe motiv că formațiunea „militează împotriva principiilor statului de drept, dar și a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova”. „Încă un abuz grav” al guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate și „un atentat la pluralismul de opinie”, a reacționat partidul.

Liderul partidului, Ilan Șor, participă la protestele și evenimentele formațiunii sale exclusiv de pe ecrane. Încă în 2019, el a fugit din Moldova, unde a lăsat pe rol un dosar din „Furtul miliardului” în care a și fost condamnat, în primă instanță, pentru spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere.

După ce trupele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022, Șor s-a prezentat ca un avocat al Rusiei, acuzând autoritățile de la Chișinău de faptul că „a făcut tot posibilul pentru a distruge relațiile cu partenerii strategici ai țării noastre”. 

În octombrie 2022, atât Ilan Șor, cât și formațiunea sa, au fost incluși în lista sancțiunilor SUA pentru implicare în operațiunile Kremlinului menite să compromită parcursul european al Moldovei și să readucă țara în sfera de influență a Federației Ruse.

„Sancțiunile SUA împotriva mea reprezintă o mare victorie. Și asta deoarece, demonstrează că [președinta] Maia Sandu se teme teribil de viitoarele proteste”, a comentat Ilan Șor. 

„A PROMIS, A FĂCUT”

„Șor a promis, Șor a făcut”. Astfel titra partidul condus de fostul primar de Orhei în prima jumătate a lunii octombrie 2002, când, la două luni de la instituirea embargoului, Rosselhoznadzor a anunțat că permite la șapte producători agricoli din Orhei să-și exporte marfa în Federația Rusă. 

Decizia Rosselhoznadzor a fost difuzată pe larg de mass-media și a survenit la o lună de când formațiunea condusă de Ilan Șor informa constant că poartă negocieri directe cu reprezentanții Kremlinului și, totodată, acuza guvernarea că „a stricat relațiile cu Federația Rusă și i-a lipsit pe fermierii moldoveni de piață de desfacere”.

Cum anume au fost selectați șapte din cei peste 250 de producători agricoli câți sunt în Orhei, nu e tocmai clar. Anunțurile Rosselhoznadzor indică doar faptul că, anterior, în produsele companiilor selectate „nu au fost depistate obiecte de carantină”. 

Totodată, instituția menționează că decizia a survenit „în urma negocierilor cu președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu”, exponentul Partidului ȘOR. Țurcanu a evitat să discute cu noi – „Nu dau interviu, nu vă supărați. […] Nici informații nu dau”, iar Rosselkhoznadzor așa și ne-a răspuns la solicitarea pe care i-am expediat-o la mijlocul lunii martie. 

„NU ȘTIU CUM AM FOST INCLUȘI ÎN ACEA LISTĂ”

De cealaltă parte, fermierii cu care am discutat ne-au declarat că nici ei n-au prea înțeles cum au ajuns în acea listă a Serviciului fitosanitar de la Moscova.

Serghei Tiorsa, conducătorul Agro-Denisimus SRL din satul Cucuruzeni, una din cele șapte companii „grațiate” de Rosselhoznadzor, ne spune că totul s-a rezumat la o propunere de la administrația raionului. „Eu nu am rugat ajutor ca să export. Mi s-a propus [să export], ca și altora. Când nu ai cantități, mai bine le dai altora să exporte. Pentru mine singur nu e convenabil, că și cheltuielile de transport sunt mari”, explică Tiorsa. 

O altă companie din lista celor șapte, este LaurAgro SRL din satul Crihana. „Nu știu cum și de ce am fost incluși, cum ziceți, în acea listă a exportatorilor. Poate că s-au uitat cine [din producătorii agricoli] are o suprafață mai mare [de livadă]”, spune Tamara Palii, directoarea LaurAgro.  

Deși, în ultimii ani, fructele LaurAgro au ajuns pe piața rusă prin intermediul unor companii locale, Palii spune că, abia în acest an, pentru prima dată își va încerca norocul cu exporturile de sinestătător. „Avem numai mere. Locul livrării –  regiunea Moscova”, spune directoarea. 

Propunerea administrației raionale de a exporta în Federația Rusă a venit și la compania Vindex Agro Jr SRL, o companie din raionul Orhei care se ocupă, în special, de creșterea fructelor. „Cu chestia asta (propunerea de a exporta în Rusia – n.r.) m-a apelat și pe mine [Dinu] Țurcanu [președintele raionului], dar eu i-am spus că nu am nevoie”, declară Igor Ivanov, conducătorul întreprinderii. 

„Cu soiurile noi de mere nu sunt atât de problematice exporturile. Patru camioane am trimis în Arabia Saudită, am depozitat o cantitate mică. Prunele – o parte au mers  în Germania, o parte la prelucrare, că prețul a fost bun”, explică Ivanov motivul refuzului. 

„Cred că ei (Șor și echipa sa – n.r.) au vrut mai mulți agenți economici, dar la noi nici nu sunt așa mulți care să aibă capacitate de export”, constată conducătorul Vindex Agro Jr.

DOI DIN ȘAPTE

După ce Rosselhoznadzor a dat undă verde la export celor șapte producători agricoli din Orhei, reprezentanții ȘOR nu au ezitat să exploateze sistematic narațiunea despre colaborarea cu Federația Rusă. Însă faptul că din favoarea obținută pentru fermierii din Orhei nu s-a ales mare lucru, este trecut cu tăcerea. 

Începând cu 7 octombrie, ziua în care primele firme din Orhei au primit dreptul de a exporta în Federația Rusă și până la 20 martie 2023, doar două întreprinderi din cele șapte au și beneficiat de el. Conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), e vorba de Gospodăria Țărănească „Maler Petru Vasile” și Rusmiliud SRL, ambele din comuna Jora de Mijloc, care au exportat câte 60 de tone de prune fiecare.  Această cantitate reprezintă 7,5% din volumul total de prune și doar 0,4% din volumul total de fructe exportate pe piața rusă în aceeași perioadă.

„Mi s-a propus să export și am trimis trei tiruri. Restul prunelor au rămas în frigider. De fapt, din cauza secetei, nici nu prea a fost roadă bună în 2022 și nici nu foarte mulți [producători] au avut nevoie să exporte”, explică situația Mihail Savin, directorul Rusmiliud SRL.

BĂTĂLIA MERITELOR

Deja în primele zile din decembrie 2022, la aproape două luni de când producătorii din Orhei puteau exporta în Federația Rusă, Rosselhoznadzor a deschis piața și pentru alte peste 50 de companii din diferite raioane ale Moldovei.

De data asta, Rosselhoznadzor nu a mai creditat exclusiv reprezentanții ȘOR, chiar dacă menționează că a luat „în considerare rezultatele consultărilor” dintre aceștia și un demnitar rus, insistând și pe „munca de coordonare între instituțiile competente ale celor două țări”.

În Moldova, însă, ȘOR s-a grăbit să-și atribuie și această decizie a serviciului fitosanitar rus ca pe un nou succes al formațiunii și al liderului său, lucru contestat de autorități.

GINERELE LUI LAVROV

Iar exploatarea subiectului exportului în Federația Rusă a continuat. În aceeași perioadă, Partidul ȘOR anunța că liderul său a organizat o ședință cu mai mulți producători agricoli la care s-a discutat despre „mecanismul de reluare a exporturilor de fructe și legume pe piața rusă și sprijinul pe care îl poate oferi echipa lui Ilan Șor în acest sens”.

Tot atunci, Șor „a anunțat că a obținut din partea uneia dintre cele mai mari rețele comerciale din Rusia – „Magnit”, disponibilitatea de a procura în volume mari producția moldovenească”.

Rețeaua de care vorbea Șor declară că are aproape 27 de mii de puncte de distribuție, fiind prezentă în 67 din cele 89 de regiuni câte sunt în total în Federația Rusă. „Magnit” este o societate pe acțiuni controlată de un fond de investiții la care președinte și partener este Alexandr Vinokurov, ginerele lui Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe în ultimii aproape 20 de ani.

Am încercat să aflăm de la Șor, precum și de la reprezentații Magnit, dacă intenția lor de a achiziționa produse agricole din Moldova a prins viață, dar nimeni dintre ei nu a răspuns la solicitările noastre.

Tatiana Djamanov, Nicolae Cușchevici (RISE Moldova)

Acest material a fost realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.

Codul contravențional se propune a fi completat cu sancțiuni pentru răspândirea dezinformării sau a informațiilor ce afectează securitatea informațională a Republicii Moldova. Astfel, persoanele fizice riscă să fie amendate cu sume între 20.000 – 22.500 de lei. Cu amendă de la 40.000 de lei la 60.000 de lei ar putea fi sancționate persoanele juridice pentru aceleași încălcări, cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de până la șase luni. 

În cazul încălcărilor repetate pentru acestă contravenție, făcute în ultimele 12 luni sau săvârșite de un grup de persoane, se prevăd amenzi de până la 27.500 de lei cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore pentru persoană fizică. O persoană cu funcție de răspundere riscă să fie sancționată în asemenea cazuri cu 30.000 – 45.000 de lei. Pentru persoanele juridice sunt propuse amenzi de la 60.000 de lei până 75.000 de lei cu privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la șase luni la un an. 

Autorii inițiativei au prevăzut sancțiuni inclusiv pentru împiedicarea, prin orice mijloace, a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activității organelor electorale săvârșită prin răspândirea dezinformării sau a informațiilor false ce vizează procesul electoral în spațiul informațional public, exceptând spațiul audiovizual.

Pentru neexecutarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, dacă acest fapt a provocat decesul uneia sau mai multor persoane, îmbolnăvirea în masă a oamenilor, daune în proporții deosebit de mari statului, sunt prevăzute amenzi sau închisoare de până la cinci ani, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite în perioada stării de urgență, asediu sau război, și până la trei ani în condiții obișnuite. Sunt prevăzute pedepse similare și pe alocuri mai mari pentru neexecutarea hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare, pedepse maxime de la trei până la șapte ani în condiții obișnuite și până la cinci ani în perioada stărilor de urgență, asediu sau război.

sursa: mediacritica.md

În finala categoriei de greutate de 57 kg, disputate miercuri, 16 decembrie, în capitala Serbiei, Anastasia Nichita a învins-o pe indianca Anshu Anshu (scor 5-1). Ea este singura luptătoare din Rep. Moldova care s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Tokyo de anul viitor.

Alte două luptătoare din Rep. Moldova au concurat în finale în competiția de la Belgrad, dar au cedat în fața adversarelor lor. Mariana Cherdivară (59 kg) a cedat la limită în fața rusoaicei Svetlana Lipatova (1-2), iar Irina Rîngaci (65 kg) a fost învinsă de ucraineanca Tetiana Rizhko (4-14).

Anterior, la lupte greco-romane, Alexandrin Guțu (77 kg) a urcat pe treapta a treia a podiumului de premiere.

sursa: radiochisinau.md