Mai mulți locuitori ai comunei Măcărești din raionul Ungheni au ieșit în mod organizat la lucrări de salubrizare a localității. Au curățat și au măturat ulițele, au astupat gropile apărute în timpul iernii și cele rămase după instalarea sistemului de apeduct. Oamenii au venit cu inițiativa și forța de muncă, iar primăria – cu echipamentul și utilajele. Astfel de practici de implicare a sătenilor în viața comunității îi responsabilizează atât pe localnici, cât și pe autoritățile locale, spun experții.

La sfârșitul săptămânii trecute, în satul Măcărești, dar și în localitatea Frăsînești care intră în componența comunei, era mare forfotă. Cu mic, cu mare, localnicii au ieșit pe ulițe să facă ordine. În timp ce într-o mahala erau greblate frunzele și crengile uscate, în alta câțiva bărbați încărcau într-un tractor gunoiul dosit pe sub garduri în timpul iernii, ceva mai la vale un grup de oameni plantau cei 35 de brazi decorativi oferiți de primărie, iar câteva doamne vopseau gardul viitorului parc din localitate. Galina Lazăr deja își închipuie brâurile gardurilor viu-colorate. „Iată, am ieșit și am vopsit gardul, căci aici peste câteva zile va fi amenajat un parc care va fi și cartea de vizită a satului. Dacă va ieși fiecare să facă curat, vom avea o localitate mai frumoasă”, e convinsă femeia.

Dacă nu vom face noi, atunci cine?

A ieșit la clacă și localnicul Ilarion Șeptelici. Împreună cu alți bărbați, au astupat cu pietriș locurile unde s-au format gropi după instalarea sistemului de aprovizionare cu apă. „Am pus pietriș, să fie acces pentru oameni și să nu se adune noroi când plouă. Am mai acoperit găurile formate pe drum după ce s-a dus zăpada. Dacă nu vom face noi, atunci cine va face?”, se întreabă retoric bărbatul, mândru că la ai săi 72 de ani poate ajuta localitatea și poate fi un exemplu pentru cei mai tineri.

Sătenii au amenajat și zona de lângă stejarul din comună care are peste 100 de ani. Pentru a-l proteja, aici se va instala un gard, o masă și scaune, astfel fiind amenajată o zonă de recreere. Mihail Ganga participă des la salubrizare: „Eu sper că astfel de mobilizări vor schimba și atitudinea oamenilor din sat, inclusiv a celor care nu participă la curățenie și sper că ei vor lua exemplu de la noi”.

Împreună cu ceilalți localnici, au ieșit la curățirea localității și angajații primăriei. Asistenta socială și parajurista, Lilia Mărcuță a greblat frunzele și a adunat gunoiul din jurul sediului primăriei. „Numai dacă cetățenii se vor implica activ, vor păstra curățenia. Asemenea mobilizări ne ajută să comunicăm între noi, ne fac mai responsabili”, spune ea.

Oamenii fac curățenie în comună, nu pentru primar

Sergiu Manciu, primarul comunei Măcărești, se bucură că oamenii manifestă inițiativă și nu așteaptă să fie mobilizați de autorități pentru a contribui la soluționarea problemelor localității: „Mă bucur să văd că oamenii sunt receptivi și vin cu inițiativa. Eu le spun mereu că fac curățenie pentru localitate și nu pentru primar”. Cu ajutorul cetățenilor, în comună este amenajat și locul unde va fi amplasat viitorul parc. „Putem face lucruri mari cu bani puțini. Vreau să-i mobilizăm pe oameni să înțeleagă că ei pot face schimbarea și să participe nemijlocit la realizarea acestei schimbări”, a adăugat alesul local.

Expert: „Trebuie să înțelegem responsabilitățile pe care le avem ca membri ai comunității”

Inițiativele cetățenilor, susținute de administrațiile locale, fortifică relația dintre contribuabil și autoritatea publică, spune Viorel Pîrvan, expert în domeniul bunei guvernări la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. „Acolo unde administrațiile locale sunt mai deschise către cetățeni și există un dialog eficient, sunt mai multe șanse de a implica localnicii în anumite activități în folosul tuturor. Trebuie să înțelegem responsabilitățile pe care le avem ca membri ai comunității, iar participarea cetățenilor la acțiunile de salubrizare este un exemplu bun de urmat pentru toate localitățile. Astfel, oamenii își manifestă spiritul civic activ și disponibilitatea de a face voluntariat, contribuind în același timp la consolidarea comunităților locale. Eforturile și sinergia tuturor locuitorilor pot aduce schimbări în bine în satele noastre”, afirmă V. Pîrvan.

La rândul său, Lilia Curchi, redactoră-șefă a revistei „Natura” și directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, recomandă tuturor primăriilor să preia aceste bune practici de implicare: „Aceste clăci ar trebuie să fie obligatorii și cu participarea tuturor locuitorilor. Astfel, nimeni nu-și va mai permite să ignore munca de salubrizare. Știu că unele localități organizează și concursuri pentru cea mai curată și amenajată mahala sau stradă, alte acțiuni care îi încurajează pe oamenii cu adevărat gospodari și au un impact educativ și ecologic foarte mare”.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Legendă: Câțiva bărbați încarcă într-un tractor gunoiul dosit pe sub garduri în timpul iernii.

Foto: Primăria Măcărești

Potrivit unei recente decizii a CR Orhei, părţile de venituri şi cheltuieli ale bugetului raional al anului 2021 au fost majorate cu 54 000 000 lei, la capitolul „transferuri capitale cu destinaţie specială, pentru subprogramul „Dezvoltarea drumurilor”.

Drept beneficiar al lucrărilor îndeplinite din milioanele de la Chişinău figurează Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală şi Drumuri (SGCD) a CR Orhei. Drumul care urmează a fi reparat ar fi Susleni – Jora de Mijloc, iar după finalizarea lucrărilor SGDC va trebui să le transmită la balanta I.S.,,Administralia de Stat a Drumurilor”. Condiţiile în care vor fi valorificate mijloacele financiare nu sunt întru totul clare.

Vicepreşedintele raionului Victor Perțu a evitat să spună dacă banii sunt destinaţi drumului Susleni – Jora de Mijloc şi ce interes are raionul Orhei să repare un drum care nu se află la balanţa sa. Întrebările i-au fost adresate de către consilierul independent Sergiu Aga, care a postat pe reţelele sociale o înregistrare video a şedinţei CR Orhei, la care a avut loc corelarea bugetelor.

Şedinţa CR a fost convocată extraordinar la data de 14 ianuarie, iar proiectul deciziei cu cei 54 000 000 lei nu a fost publicat pe pagina web oficială a instituției. În schimb, preşedintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, anticipa obţinerea unor importante sume bănești din bugetul de stat chiar înainte ca Legea să fie votată în Parlament. La 10 decembrie trecut, cu prilejul aprobării bugetului raionului Orhei pentru 2021, Țurcanu se arăta încrezător că raionul Orhei, în premieră, va primi de la Chişinău mijloace financiare considerabile, datorită unor amendamente la Legea bugetului de stat, care sunt promovate de către deputaţii Partidului „Șor”.

Două minute pentru aprobarea bugetului 2021 al raionului Orhei în două lecturi. Preşedintele raionului: „Aparenţele înşală”

Pe 16 decembrie 2020 deputaţii PSRM şi cei ai Platformei „Pentru Moldova”, din care face parte şi fracţiunea Partidului „Șor”, în mod fulgerător şi la o oră târzie, au votat bugetele ţării şi politica fiscală pentru 2021 . Ulterior a devenit cunoscut că urmare a votării au fost repartizate 200 000 000 lei pentru localităţile conduse de socialiști, iar pentru cele administrate de șoriști – 106 000 000 lei.

Opoziţia parlamentară a contestat Legea Bugetului de Stat pentru 2021 la Curtea Constituțională, pe motiv că în procesul examinării au fost admise ilegalităţi, în particular, în ce priveşte volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale. Curtea nu s-a pronunţat deocamdată pe marginea sesizării.

Tatiana Djamanov

Sergiu Aga este unul dintre cei 13 consilieri din opoziţie din Consiliul Raional (CR) Orhei, pentru care a candidat independent. Consilierul raional locuieşte în orașul Orhei și este, concomitent, consilier municipal neafiliat.
Sergiu Aga a participat la dezbaterea publică „Bugetul raionului Orhei, între aprobare şi executare”, organizată de redacţia Radio Orhei. Pe durata discuţiei, consilierul a oferit mai multe informaţii la subiect, exprimându-şi în context viziunea asupra situaţiei din anul curent şi perspectivelor anului viitor.

Vezi „Bugetul raionului Orhei, între aprobare și executare”: Transparență mimată și dividende politice pe bani publici /VIDEO

Procesul decizional şi transparența

“E o situaţie inedită la Orhei când la consiliile locale [Consiliul Raional şi Consiliul Municipal] efectiv nu se discută. Consilierii sunt ca Pinocchio, care ridică mâinile parcă ar fi traşi de undeva de o sfoară. Când încerc să abordez vreo problemă la şedinţele comisiei consultative, sunt singur împotriva tuturor, iar ei [consilierii Partidului „Șor”] ridică mâna fără să întrebe ceva.

Documentele se oferă cu 2-3 zile înainte de şedinţa CR, iar de multe ori unele informaţii necesare aprobării deciziilor li se dau consilierilor cu doar o jumătate de oră înaintea şedinţei comisiei. Sunt anume acele informaţii, care pot provoca controverse – despre alocarea terenurilor, banilor etc. , iar şedinţele comisiilor au loc cu vreo oră înaintea şedinţelor în plen ale Consiliului Raional şi Consiliului Municipal, care se întrunesc în aceeaşi zi.

Este şi o chestie populistă faptul că pentru participarea consilierilor la şedinţele CM şi CR au aprobat o indemnizaţie de doar 1 leu. Consilierul de la Chişinău sau cel de la Anenii Noi, căci la ei [fracţiunea majoritară] sunt mulţi de acolo, vine, săracul, să îşi bată capul pentru Orhei şi să lucreze pentru 1 leu? Care e motivaţia lor?

Am auzit că anul viitor va fi declarat an al transparenței, pentru care se dau 160 de mii de lei. Ce se va face cu aceşti bani, nu se ştie. N-am găsit în proiectul bugetului 2021 nici lista cu activităţi ale preşedintelui raionului [aparatului], căruia i se vor oferi 500 de mii de lei.”

Iluminatul public şi meritele

„Iluminatul stradal ne aduce la un anumit grad de civilizaţie, dar din câte am înţeles sunt probleme legate de asigurarea vizibilităţii licitaţilor şi altele. Pentru că s-au alocat în total 28 de milioane de lei , iar din satul Niculaeuca şi din alte localităţi mi se spune că stâlpi de lumină şi corpuri de iluminat , în principal, erau şi că lucrările nu s-au făcut de la zero. De ce ar fi trebuit să se pună altă reţea?

De multe ori am spus la CR Orhei că aceste sume sunt date dezechilibrat, în dependenţă de partidul din care face parte fiecare primar. În alte localităţi, cum ar fi Trebujeni şi Peresecina s-au dat nişte sume infime. Pentru Peresecina s-au alocat 200 de mii de lei – o sumă infimă, în raport cu numărul populaţiei de acolo.

Am înţeles că există bani pentru a face lucruri frumoase, pentru a face populism şi pentru a ne da şi nouă [societăţii]. Consider că R.Moldova ar trebui să iasă din toată mizeria în care se află, în cazul în care se reuşeşte să se facă populism, propagandă, iar un anumit partid să îşi asume toate meritele, iar pe de altă parte se mai ung şi ochii oamenilor, care cumva rămân mulţumiţi.”

Proiecte europene cu „firul tăiat”

„Un proiect european de promovare a turismului şi culturii, care a fost iniţiat pe vemea fostului preşedinte al raionului, Tudor Golub, ar fi trebuit să integreze raionul Orhei într-o reţea din Europa de Est şi Centrală, care promovează ansamblurile muzeistice ale siturilor arheologice. Dar acest proiect european în valoare de peste 80 de mii de euro, adus la Orhei prin strădania mea umilă, va fi implementat, până la urmă, la Rezina.

Contribuţia raionului Orhei în acest proiect european, în care ar fi putut obţine o experienţă relevantă şi aplica apoi şi la alte proiecte, era de aproape 11 mii de euro, iar 72 de mii de euro veneau de la UE. Mi se pare că contribuţia CR Orhei e o sumă infimă, dacă comparăm de exemplu cu 2 milioane de lei pentru iluminat la Vatici şi alţi 17 milioane de lei pentru aceeaşi localitate.

Cu 5 minute înainte de şedinţa la care proiectul deciziei trebuia votat , m-a sunat preşedintele raionului, Dinu Țurcanu, care anterior promova proiectul în cadrul fracţiunii majoritare a Consiliului Raional, şi a spus că aprobarea nu va fi posibilă. Presupun că iniţiativa de a renunţa nu i-a aparţinut domnului preşedinte. Probabil, de undeva „s-a tăiat firul” din cauza că orice apare în raionul Orhei, ca fiind pozitiv, trebuie să fie exclusiv din partea unui singur partid.

Un alt exemplu. Am lansat recent un alt proiect european, de peste 100 de mii de euro, tot pentru Orhei. M-am bucurat de prezenţa la lansare a reprezentanţilor administraţiei raionului. Era şi doamna Irina Bogaciuc , vicepreşedintele raionului. Am vorbit, am discutat , iar pe pagina CR Orhei [în articol] nu a fost măcar pomenit implementatorul şi nicio fotografie cu acesta.

Pentru proiectele la care aplicăm [Asociaţia Umanitară „Filantropia Creştină”] se cere ca CR Orhei să fie garant. Avem un proiect european prin care vrem să deschidem un adăpost pentru oamenii străzii. Toate garanţiile le face preşedintele raionului. Când am venit la el, m-a trimis la vicepreşedintele doamna Platon, care a spus că trebuie să vedem care-i treaba la asistenţa socială. Acolo m-au purtat dintr-o parte în alta şi am înţeles că nu o să mai am soluţie pentru două posturi de supraveghetori pentru adăpost. Iar banii şi pentru alte activităţi sunt din Europa. După ultima şedinţă a CR Orhei domnul preşedinte mi-a spus că o să pierd susţinerea din partea sa. Dar ce susţinere am avut până acum? Nicio iniţiativă, chiar dacă banii vin din Europa, nu a fost susţinută.”

Tatiana Djamanov

Igor Ivanov a participat la dezbaterea publică „Bugetul raionului Orhei, între aprobare şi executare”, organizată de redacţia Radio Orhei. Consilierul, care este membru al comisiei consultative economie, buget şi finanțe a CR Orhei, a oferit mai multe informaţii la subiect, exprimându-şi în context viziunea asupra situaţiei din anul curent şi perspectivelor anului viitor.

Vezi „Bugetul raionului Orhei, între aprobare și executare”: Transparență mimată și dividende politice pe bani publici /VIDEO

Procesul decizional

“Am fost anunţat că pot lua proiectul bugetului anului 2021 cu două zile înainte de şedinţa CR Orhei la care trebuia să fie aprobat. Să studiezi documentul e destul timp, dar apar întrebări, apare necesitatea de noi informaţii şi atunci aceste două zile nu ne ajung.

Dacă în comisiile consultative câte ceva s-a mai discutat privind proiectul bugetului anului 2020, cât şi cel al anului 2021, apoi la şedinţa CR Orhei ai impresia că e o cursă contra cronometru, parcă se grăbesc [fracţiunea majoritară a Partidului „Sor”] să facă ceva. Dar nu e aşa. Suntem codaşi în privinţa la ce se face în infractructură. Suntem codaşi la crearea locurilor noi de muncă. Numărul tuturor angajaţilor din raion, care se subordonează CR este de 2392 persoane. Dacă facem o comparaţie între cei doi ani, numărul lor se micşorează cu 70, dar numărul conducătorilor la nivel de raion creşte.

Ceea ce ţine de consilierii din opoziţie, avem impresia că în jurul CR Orhei se face gard. Nu ai cu cine vorbi, suntem trimişi din birou în birou. Parcă şi-au creat un consiliu de administrare al lor. Şi mai este vorba lor – „Noi ne asumăm guvernarea”.

Problemele autorităților și problemele localităților

„Ei [conducerea ] s-au axat mai mult pe investiţii cu rezultate rapide, pentru ochiul alegătorului, cum ar fi iluminarea stradală. Conform unui recent sondaj administraţia locală cunoaşte cam în proporţie de 60 % ceea ce doreşte cetăţeanul de rând din localităţile noastre.

Referitor la importanţa lucrărilor, probleme mari avem în ce priveşte gunoiştile neautorizate. În orice localitate, dacă faceţi o tură a raionului, veţi observa că toate dealurile sunt împânzite de aceste gunoişti. E o problemă stringentă, e o problemă care ne afectează pe toţi, dar nu ştiu de ce și guvernările precedente, şi cea actuală au lăsat-o fără atenţie. La Mălăieşti, iniţial, au încercat să rezolve problema şi doar au adunat gunoiul împrăştiat într-o movilă mai mare. Au mai finalizat lucrările la un apeduct , pornit de precedentul primar, au conectat două-trei mahalele la sursele de apă.

Ceea ce ţine de problema iluminatului stradal, putem să divizăm problema în două. Primul aspect – investiţiile de bază în ce priveşte corpurile de iluminat şi al doilea – mentenanţa. Cine achită energia electrică? Să nu iasă acelaşi lucru cum a fost la Mălăieşti că un an de zile nu s-a achitat apa şi să ne trezim cu datorii şi la energia electrică.”

Banii, realizările şi planurile

„La distribuirea banilor nu se ţine cont de necesităţi. La Peresecina este primar dna Buzu, de la PAS. Ceea ce ţine de investiţiile pentru satul Peresecina am depus două proiecte de decizii. Iniţial, a fost aprobat proiectul câştigat de localitate din bani străini. Consiliul raional a fost într-un caz garant al implementării. Dar 300 de mii de lei pentru unul din acele două proiecte aşa şi nu s-au alocat.

Dacă analizăm ce se planifică pentru anul 2021, practic sumele pentru reparaţia drumurilor vor fi tăiate în două. Dacă pentru 2020 s-au planificat 20 de milioane, atunci pentru 2021 – 10 milioane de lei. Ce porţiuni vor fi reparate – rămâne la discreţia lor [decidenţii din CR]. Nu ştiu dacă pentru lucrările şi serviciile din anul curent sunt datorii şi ce sume vor trece în anul viitor.

Recapitulând anul 2020, aş vrea să accentuez încă o dată, că ceea ce se face se face din banul public, nu din banul partidului. Mie îmi pare rău că oamenii nu ştiu sau sunt indiferenţi în privinţa lucrurilor care se fac din banii lor şi sunt indiferenţi faţă de ce se întâmplă la consiliiile locale.”

Tatiana Djamanov

Petru Dogocher a participat la dezbaterea publică „Bugetul raionului Orhei, între aprobare şi executare”, organizată de redacţia Radio Orhei. Pe durata discuţiei, consilierul a oferit mai multe informaţii la subiect, exprimându-şi în context viziunea asupra situaţiei din anul curent şi perspectivelor anului viitor.

Vezi „Bugetul raionului Orhei, între aprobare și executare”: Transparență mimată și dividende politice pe bani publici /VIDEO

Procesul decizional

„Cetăţenii cunosc că este o majoritate absolută în CR Orhei a reprezentanţilor Partidului „Șor”. Pentru alţi consilieri să ne expunem în aceleaşi comisii consultative, unde suntem membri, este fără sens. Lor li se spune din timp cum să voteze. În toate comisiile ei au majoritatea. Comisiile consultative au loc cu o oră înaintea şedinţelor în plen şi nu ai timp să te mai informezi.

Eu sunt membru al comisiei administraţie publică. De exemplu, înainte de ultima şedinţă a CR Orhei, la şedinţa comisiei s-a discutat despre gimnaziul Bolohan, am încercat să intervin, dar tot a ieşit că finanţarea, în suma de 700 de mii de lei pentru întreţinere, ca şi filială a gimnaziului „Ion şi Doina Aldea Teodorovici” din Orhei, au retras-o. Ştim cu toţii că acum gimnaziile sunt finanţate de către Consiliul raional, adică autorităţile de nivelul doi. Iar mai departe administraţia locală din Bolohan nu cred că va avea posibilitate să întreţină clădirea, măcar să plătească nişte paznici.

În raionul Orhei sunt patru vicepreşedinţi ai raionului, pe când noi vorbim despre descentralizare, ca să fie finanţate mai bine primăriile. Ar ajunge şi un vicepreşedinte la aşa un raion ori maximum doi vicepreşedinţi.

Nu ne putem asuma [opoziţia] nicio responsabilitate pentru cum sunt planificaţi, alocaţi şi cheltuiţi banii, pentru că suntem daţi la o parte, pentru că ei sunt majoritatea. Oricum, nu vom tăcea. Acum din nou vom vedea unde se duc finanţările, unde vor fi distribuiţi banii. Eu am întrebat care sunt acele porţiuni de drum care vor fi reparate pe banii care vin din partea Guvernului. Mi-au răspuns că o să vadă. Încă nu-i clar cum o să fie distriburea.”

Bugetul, drumurile şi strategiile

„Despre executarea bugetului pentru întregul an 2020 se va vorbi mai mult după încheierea anului. Dar pe parcurs s-au făcut mai multe modificări şi nu ştiu cum, până la urmă, s-au realizat. Ştiu că s-au planificat finanţe pentru o porţiune de drum în zona Codrilor, care să vină din Clișova prin Breanova şi nu s-a executat. S-au retras banii de acolo şi s-au alocat în altă parte şi nu ştiu cum s-au excutat şi în ce volum.

Trebuia să fie făcut drumul de la Tabăra spre Vatici. S-au alocat vreo 17 milioane de lei, din câte ştiu, dar s-a finalizat reparaţia doar unei porţiuni de drum, până la intersecţia spre Lupa Rece. Ei [decidenţii] au nişte strategii cum că iluminare stradală trebuie să fie în toate satele. La Tabăra într-o parte a satului s-au făcut lucrări şi au dat salutul ca a făcut Partidul „Șor”. Pe când din bugetul raional s-au alocat 2 milioane de lei. Ei vin cu saluturi şi cu Marina Tauber. Exact aşa e şi cu drumurile.

Eu am spus că atunci când se face în comunitatea X ori Y, ar trebui comunitatea să ia o decizie, iar apoi CR să coordoneze cât de cât cu consiliile locale. Comunităţile trebuie să aibă un plan strategic. Aşa era cândva când am activat , era un plan strategic cu prioritatea unu, doi, trei … Pentru că în Tabăra s-a făcut drum, dar nu este canalizare. Şi ăsta-i un pericol mare, căci apoi drumul va trebui traversat. Eu le-am spus măcar trecerile conform proiectului să le facă, dar nu au făcut.”

Banii publici, iluminatul și partidul

„Nici nu se discută, e un lucru bun că în satul Tabăra s-a făcut iluminare modernă. Dar, aşa cum e obiceiul la Partidul „Șor”, când s-a dat lumina, au venit cei de la partid. Au dat saluturi şi au spuca că, iată, a dat Dumnezeu să aveţi şi voi lumina. Dar lumină era, deşi nu pe tot satul, nu pe fiecare pilon şi nu erau corpuri de iluminat econome. Am întrebat cât a costat contractul pentru iluminat şi nu mi s-a răspuns. Lucrările la Tabăra erau deja date în exploatare când au venit 2 milioane de lei de la bugetul raional şi s-a spus că vor mai face ceva la Vatici şi la Curchi. Acum vreau să le scriu cerere să îmi dea informaţii.

E clar că ei [puterea raională] pun prioritate acolo unde au avut rezultate mai bune în cadrul alegerilor şi vor să arate că, iată, partidul face. Dar sunt banii din buget, nu ai partidului.

La Ghetlova, unde primarul nu e de la Partidul „Șor” nu s-au alocat bani pentru iluminat public, motivând că nu este proiect de execuţie ș.a.m.d. Am întrebat în cadrul comisiei administrative şi mi s-a spus că ce nu s-a finalizat cu iluminatul în localităţile raionului în acest an, se va finaliza în 2021. Mi s-a spus că ei prevăd ce datorii mai au pentru iluminat sau ce contracte – căci contractele ar fi nu numai pentru 2020, dar şi pentru 2021.

Satul Niculaeuca, faţă de alte sate, era mai bine iluminat, chiar dacă nu erau corpuri econome de iluminat, căci pe aceasta s-au axat foştii primar, consiliul local şi consiliul raional. Dar au dat jos totul şi au pus alte corpuri. Să fi fost măcar o adunare ca oamenii să spună – da, la noi necesitatea numărul unu la Niculaeuca este iluminatul, dar nu altceva. E cel mai uşor: ai pus luminile, ai dat un concert şi saluturi …”

Tatiana Djamanov

Trei consilieri raionali, care au participat la dezbaterea publică cu tema „Bugetul raionului Orhei, între aprobare şi executare”,   organizată de redacţia Radio Orhei sub genericul „Cere socoteală pentru banii publici”  au retrovizat  evoluţiile   anului curent   şi au estimat planurile financiare  pentru anul viitor.

La discuţii au participat reprezentanţii opoziţiei din Consiliul Raional (CR) Orhei   Sergiu Aga (consilier neafiliat),  Petru Dogocher (PLDM) şi Igor Ivanov (PAS. Preşedintele raionului, Dinu Țurcanu (Partidul “Șor”), preşedintele comisiei consultative economie, buget şi finanţe din  CR, consilierul Nelli Parutenco (Partidul “Șor”),  şi consilierul Constantin Tighineanu(PSRM) nu au dat curs invitaţiilor, care le-au fost trimise cu două săptămâni înainte de eveniment.

Vezi: Cine a venit, cine a lipsit. Când şi ce a răspuns preşedintele raionului Orhei

În lipsa conducerii raionului şi a vreunui exponent al  majorităţii  din CR Orhei  nu a fost  posibil de elucidat  mai multe aspecte  legate, în special,   de planificarea, alocarea şi cheltuirea banilor din bugetul raionului.  Fără răspunsuri  promte  au rămas şi întrebările care au fost colectate de la cetăţeni,  în speranţa că  la  dezbateri  vor fi prezenți  decidenții de rang raional, care deţin informaţiile necesare satisfacerii   interesului  public.

Experta „IDIS Viitorul”, economista   Diana Enachi, care a participat la dezbateri on-line,  a      notat că absenţa  celor  din administraţia raională şi fracţiunea majoritară, care sunt responsabili de aprobarea şi implementarea bugetului, este grăitoare. Referindu-se la faptul că proiectul bugetului raional-2021 a fost publicat pentru consultări  publice  pe 8 decembrie,  iar deja  pe 10 decembrie  a avut loc  aprobarea acestui document, experta  a declarat:

“Este o încălcare a rigorilor legislative. Pentru că Legea privind transparența în procesul  decisional prevede  foarte clar că anunţul privind  consultările sau audierile  publice se face cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de ziua stabilită pentru consultări”.  Aşa se face  atunci când autorităţile mimează transparența în procesul decisional, iar apoi  mai şi declară că au făcut totul pentru ca cetăţenii să se implice,  dar că nimeni  nu a venit cu propuneri, recomandări, a spus Diana Enachi.

Consilierii au declarat  în cadrul dezbaterilor că  nici ei nu au avut suficient timp pentru a studia proiectul bugetului anului viitor, deoarece  l-au văzut  cu 2-3 zile înainte  de şedinţa  extraordinară a CR Orhei,  la care principalul document financiar al anului 2021, care are peste 40 de pagini, a fost  supus votului. 

  Sergiu Aga a denunţat  faptul că nu doar la şedinţele în plen ale CR Orhei, dar și la ședințele comisiilor consultative ale forului, care au loc în aceeași zi, practic  nu sunt admise discuţii pe marginea subiectelor  de pe ordinea de zi.   Igor Ivanov a confirmat că toate  deciziile   sunt luate în mare grabă, iar propunerile reprezentanţilor opoziţiei, inclusiv cele cu  caracter financiar,  sunt ignorate.  Petru Dogocher a declarat că alocările bugetare sunt modificate pe durata anului în repetate rânduri, aşa încât nu e simplu  de monitorizat traseul banilor și modul în care acesția au fost utilizați.   

Cei trei consilieri din opoziţie au menționat că, în 2020, mijloacele bugetare  au fost distribuite dezechilibrat localităţilor din componenţa raionului, în funcţie  de apartenenţa politică a primarului şi a majorităţii aleşilor din consiliile locale. La direcţionarea banilor  nu se ţine seama  de necesităţile reale și prioritare ale satelor şi comunelor, iar  iluminatul stradal  și alte lucrări care  sunt  finanţate de Consiliul raional sunt  prezentate  ca  o realizare  exclusivă a Partidului  „Șor”, echipa căruia conduce raionul Orhei. In acest fel, deliberat se crează o confuzie, iar cetățenii sunt induși in eroare  în ce privește  proveniența  mijloacelor financiare și  atribuirea meritelor pentru  activitățile care sunt plătite din bani publici, dar nu din banii partidului, au opinat participanții la dezbateri.

Cu detalii despre  declaraţiile  şi opiniile exprimate de către consilierii Sergiu Aga, Petru Dogocher şi Igor Ivanov în cadrul dezbaterii publice  „Bugetul raionului Orhei, între aprobare şi executare” vom reveni  în seria de materiale care va apărea în aceste zile  la rubrica „Cere socoteală pentru banii publici”, dar şi în emisiunea „Observator”, care va fi difuzată la Radio Orhei  luni, 28 decembrie.

Tatiana Djamanov

În această perioadă, autoritățile publice locale (APL) își planifică veniturile și cheltuielile pentru anul viitor. Pentru prima dată în ultimii zece ani, aleșii locali din Pleșeni, raionul Cantemir, au decis să consulte prevederile bugetului cu cetățenii. Locuitorii comunei salută inițiativa și consideră că implicarea sătenilor în procesul de planificare bugetară ar trebui să devină un lucru obișnuit. 

Până în prezent, locuitorii comunei Pleșeni, în componența căreia intră satele Pleșeni, Hănăseni și Tătărășeni, nu cunoșteau care sunt veniturile și cheltuielile planificate în bugetul local, iar primăria și consilierii adoptau deciziile fără să-i informeze și să-i consulte pe localnici.

Planificarea bugetară – afișată pe Facebook

La 14 decembrie 2020, în comună a fost organizată pentru prima dată o audiere de planificare bugetară, sătenii fiind chemați să decidă soarta banilor publici pentru anul viitor. Prin anunțuri distribuite în comună, dar și prin intermediul rețelelor sociale, oamenii au fost informați despre eveniment, iar pe pagina de Facebook a comunei au fost afișate sumele planificate în buget, astfel încât să le consulte atât locuitorii comunei, cât și pleșenenii aflați în străinătate.Astfel, bugetul comunei pentru 2021 este planificat în sumă totală de peste 7 milioane 390 de mii de lei, iar cele mai multe alocații sunt prevăzute pentru grădinițele din localitate, frecventate de 140 de copii, pentru aparatul primăriei au fost planificați circa 984 de mii de lei, iar pentru casele de cultură – circa jumate de milion de lei.

Sătenii salută inițiativa primăriei și a consiliului local de a consulta bugetul înainte de aprobare. „De ce să nu știm și noi pentru ce se vor cheltui banii noștri? Nu am mai fost invitați până acum la astfel de activități și cred că e foarte bine să vedem și noi pe ce se vor cheltui banii și să ne expunem opinia. Și înainte erau consilieri, de ce nu s-a procedat așa?”, întreabă retoric Maria Balaban, o locuitoare din Pleșeni, decisă să participe în continuare la monitorizarea activității autorităților locale.

La rândul său, Veaceslav Mironov, un alt locuitor al comunei, spune că implicarea cetățenilor în procesul decizional reprezintă o dovadă a respectului față de oamenii plătitori de impozite.

Experiența din Germania adusă la Pleșeni

Oleg Boboc, primarul comunei Pleșeni, aflat la primul mandat, a muncit și a locuit 14 ani în Germania, unde a și învățat că cetățeanul-contribuabil trebuie informat și respectat, deoarece pe banul lui se ține localitatea. Astfel, în activitatea de primar și-a propus ca atât el, cât și consilierii locali să se consulte frecvent cu cetățenii referitor la tot ce urmează să fie făcut în comună. „După ce am văzut cum trăiesc oamenii în Germania m-am decis să mă întorc acasă să fac ceva pentru sat”, spune primarul. Deși nu are experiență în domeniul administrației publice locale, Oleg Boboc este convins că administrația locală trebuie să muncească transparent și corect față de cetățeni: „Nu am fost niciodată consilier local și nu am fost implicat în politică. Am convingerea că se poate trăi bine și cinstit acasă, cu ajutorul și implicarea sătenilor în rezolvarea tuturor problemelor comunității”.

Transparența bugetară asigură servicii publice mai calitative

Expertul în domeniul transparenței în procesul decizional de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Viorel Pîrvan, precizează că aleșii locali trebuie să pornească de la ideea că bugetul local este bugetul cetățenilor. „Prin implicarea oamenilor în procesul bugetar se pot stabili prioritățile localității. În acest mod are loc eficientizarea banului public, localnicii pot spune, de exemplu, care achiziții publice sunt prioritare, în opinia lor. Implicarea cetățenilor contribuie la transparența procesului bugetar, iar tot ce este transparent, adică în vizorul oamenilor, micșorează din tentațiile actelor de corupție. Totodată, transparența bugetară asigură servicii publice mai calitative, îmbunătățește climatul investițional, încurajează activitatea economică, deoarece localnicii participă nemijlocit la stabilirea taxelor locale, de exemplu, care sunt parte a bugetului local”, afirmă expertul.

La fel de importantă este, în opinia lui Viorel Pîrvan, implicarea cetățenilor și în procesul de executare a bugetului, pentru a monitoriza dacă banii publici sunt cheltuiți așa cum au fost planificați.

Lilia Zaharia

Asociația Presei Independente

Imagine simbol

Colaj

Cetățenilor, activiștilor civici sau consilierilor s-ar putea să le fie interzis să înregistreze video sau audio ședințele consiliilor locale. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a transmis o notificare Cancelariei de Stat, în care informează că aleșii locali sau participanții care înregistrează video ședințele locale încalcă dreptul la protecția datelor cu caracter personal al consilierilor, dar și al persoanelor, problemele cărora se examinează în cadrul ședințelor. Experții în domeniu, dar și unii aleși locali afirmă că această notificare a CNPDCP este abuzivă, iar protecția datelor cu caracter personal este doar un pretext formal pentru a restricționa accesul la informațiile de interes public.

Săptămâna trecută consilierii municipali din Hâncești au fost anunțați de către Oficiul teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat că vor avea restricții la filmarea ședințelor consiliului municipal. Consilierul Marcel Petrușan spune că secretarul Consiliului local face trimitere la o circulară a Cancelariei de Stat. „Vor să ne închidă gurile prin interzicerea filmărilor. Noi trebuie să filmăm ședințele ca să arătam că totul este transparent. Or, tocmai din lipsă de transparență se întâmplă toate lucrurile murdare. Oamenii sunt în drept să știe ce se întâmplă cu banii lor, formați din impozite și taxe. De aceea, cred că este un abuz și o intenție de a intimida consilierii sau, în general, cetățenii să filmeze o ședință publică, mai ales că nu fiecare poate veni la Primărie să asiste la aceste ședințe”, susține Marcel Petrușan.

Date cu caracter personal versus informații de interes public

În replică, Ion Mereuță, șeful Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat, argumentează că circulara a venit de la Oficiul central al Cancelariei de Stat. El afirmă că restricția de a înregistra ședințele este motivată, deoarece în timpul filmării ședințelor se utilizează datele cu caracter personal ale consilierilor și ale unor cetățeni, care trebuie protejate. „Noi emitem acte administrative, desfășurăm activități unde utilizăm date cu caracter personal. Iată de ce a venit o sesizare de la Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal”, spune funcționarul. În opinia lui, fiecare consilier local ar trebui să-și dea acordul pentru ca ședințele să fie filmate.

O problemă similară a fost și în orașul Nisporeni, undea fost interzisă înregistrarea video a ședințelor consiliului local. Consilierul local Gheorghe Agheorghiesei povestește că în luna decembrie 2019, majoritatea consilierilor din orașul Nisporeni au aprobat o decizie privind interzicerea filmării și a transmiterii on-line a ședințelor. „Noi am avut scandal. Consilierii motivau că nu vor să fie filmați și spuneau că n-avem voie să-i filmăm, numai televiziunile acreditate au dreptul. Ei au votat că nimeni nu are voie să filmeze ședințele. Eu cred că asta este e o îngrădire a drepturilor și noi ne-am opus. De atunci continuăm să filmăm”, spune consilierul.

La discreția consilierilor locali

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a transmis notificarea Cancelariei de Stat după ce mai multe autorități locale ar fi solicitat opinia Centrului referitor la filmarea ședințelor consiliilor locale. În această notificare, publicată și pe pagina web a Centrului, se spune că prin publicarea în mediul on-line a înregistrărilor de la ședințele consiliilor locale se oferă acces la informațiile discutate la ședințe unui număr nelimitat de persoane, nu doar celor din localitatea respectivă. Denis Coțofan, șeful adjunct al Direcției Juridice din cadrul CNPDCP, afirmă că primăriile trebuie să elaboreze propriile regulamente unde să indice subiectele care pot fi filmate și transmise on-line și cele care nu pot fi înregistrate. „În cazul consiliilor locale, pot fi discutate și categorii speciale de date, legate de sănătate, de exemplu. În acest sens, orice APL trebuie să aibă un regulament, în care să fie explicat clar cum se poate obține acordul de a filma și care este modalitatea de a face acest lucru”, menționează reprezentantul CNPDCP.

La rândul său, Marcel Petrușan spune că, de obicei, în ședințe nu se vociferează datele cu caracter personal, ci doar suma și statutul necesității. „Niciodată la ședințe nu a fost menționat mai mult decât numele și prenumele persoanei care a primit ajutor. Seria de buletin sau IDNP, anul nașterii, nu au fost menționate niciodată. Acest ajutor este alocat din bani publici și orășenii ar trebui să știe cine a beneficiat de ei”, afirmă consilierul.

Experți: notificare care contravine legii

În opinia Marianei Kalughin, expertă anticorupție, notificarea CNPDCP contravine Legii privind transparența în procesul decizional, dar și Legii privind administrația publică locală. „Caracterul public al ședințelor este o condiție impusă și de art. 17 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, iar împiedicarea accesului liber la şedinţele consiliului local sau compromiterea procesului decizional prin ascunderea deliberată a informaţiei de interes public trebuie sancționate”, spune experta. Dacă se va lăsa la discreția consilierilor să adopte regulamente de aprobare a înregistrărilor ședințelor, atunci aleșii locali vor trebui nu doar să se asigure că respectă protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor vizați în ședințe, dar și că nu restricționează accesul la informațiile de interes public, a mai adăugat M. Kalughin.

Și Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru protecția vieții private, este de părere că vor exista abuzuri, chiar dacă notificarea CNPDCP este argumentată legal, precizând că aleșii locali nu au cunoștințe în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Acesta menționează că Centrul nu a dat recomandări clare autorităților publice locale, care informație trebuie filmată și care nu. „Acest drept a fost lăsat la latitudinea consiliilor, dar ei nefiind specializați, cred că se va ajunge la aceeași concluzie: că nimic nu se poate de filmat și de înregistrat. Cel mai slab punct este că aceste consilii trebuie să aprobe regulamente după propriul plac. Cunoscând nivelul de pregătire al funcționarilor publici în domeniul protecției datelor cu caracter personal, care este de începător, vor exista abuzuri din perspectiva acestor regulamente”. Pentru a evita interpretarea legii de către aleșii locali, Sergiu Bozianu propune ca CNPDCP să vină cu instrucțiuni clare, iar aleșii locali să poată elabora regulamente, ținând cont și de prevederile Legii privind accesul la informație.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente (API)

Vezi şi: Premii sărbătoreşti pentru 99 de angajaţi ai CR Orhei şi ai Primăriei municipiului, în sumă totală de aproape 130 000 lei

Sus-puşi de la Primărie şi Consiliul raional, deputaţi ai Partidului „Șor” şi de la Platforma „Pentru Modova” au venit la hram cu buchete mari de crizanteme albe. După cum arată o dispoziţie emisă de primarul Pavel Verejanu, pentru flori din bugetul local s-au alocat 12 000 de lei.

În ziua hramului, un post de televiziune transmitea că, potrivit lui Verejanu, organizarea sărbătorii a costat bugetul local 194 000 de lei, dar în dispoziţia semnată de primar cu două zile mai devreme, e o sumă mai mare – 213 150 de lei.

În aceeaşi dispoziţie sunt indicate şi alte cheltuieli: Echipament „OrheiLand” – 65 000 lei; Focuri de artificii – 60 000 lei; Echipament şi în stalarea scenei Grădina Publică „Ivanos’ – 30 000 lei; Instalarea scenei Grădina Publică „Ivanos” – 25 000 lei; Drapele pentru amenajarea străzilor de sărbătoare – 13 500 lei; Afişe – 6 500 lei.

Duminică, 8 noiembrie, Orheiul a împlinit 466 de ani şi a marcat hramul localităţii. Evenimentele s-au suprapus pe o perioadă de expansiune a COVID-19, dar în pofida pandemiei, Primăria Orhei şi Consiliul raional au organizat ample activităţi sărbătoreşti la care a rostit discursuri, de pe imense ecrane digitale instalate în Piaţa Vasile Lupu şi în parcul de distracţii „OrheiLand”, Ilan Șor.

Vezi si Orhei: hram în timpul pandemiei. Noi fețe de deputaţi, cu şi fără măşti. Șor: “…din cosmos, din copac voi fi cu voi!”

De aproape un an şi jumătate fostul primar de Orhei, actualmente – deputat în Parlamentul moldovean, apare în fața moldovenilor doar prin mijloace virtuale. Șor ar fi unul din principalii beneficiari ai „furtului miliardului”. El deja a fost condamnat într-un alt dosar la 7,5 ani de închisoare şi se află în căutare naţională şi internaţională, dar se ascunde în Israel – stat care nu îşi extrădează cetăţenii.

Vezi si Doi procurori – ținta unei echipe de filaj în interesul lui Ilan Șor

Un nou scandal cu consecințe penale, legat de numele lui Ilan Șor, a avut loc cu câteva zile înainte de sărbătoarea organizată pe 8 noiembrie de către echipa acestuia de la vârful municipiului și raionului Orhei. Pe 3 noiembrie, oamenii legii au reţinut patru foşti angajaţi ai structurilor de forţă care îi filau pe doi procurori anticorupţie care gestionează dosarul „furtului miliardului”. Comanditar al filajului, în scopul obţinerii informaţiilor prin care procurorii ar putea fi şantajați, ar fi Ilan Șor. Executorii riscă acum până la 10 ani de închisoare.

Existența unei pagini web a autorităților locale și actualizarea acesteia cu informații necesare pentru cetățeni este foarte importantă pentru asigurarea accesului la informație. Potrivit raportului de monitorizare: Transparența autorităților administrației publice locale din R. Moldova în anul 2019, cel mai bun exemplu în acest sens îl oferă primăriile municipiilor Bălți, Chișinău, dar și ale orașelor Fălești și Strășeni. La polul opus, sunt autoritățile locale care nu dispun de o pagină electronică sau acestea nu sunt funcționale. Este vorba de orașele Dondușeni, Criuleni, Otaci și altele. Viceprimarul orașului Criuleni, Sergiu Poponeț spune că pagina web a localității a fost blocată jumătate de an și abia acum o săptămână a fost actualizată cu informații noi. În același timp, rubricile de pe site „Buget”, „Transparență decizională”, „Achiziții publice” nu conțin nicio informație. Viceprimarul a precizat că până acum cetățenii erau informați despre deciziile primăriei prin intermediul ziarului local, al rețelelor sociale, dar și pe panoul informativ din fața primăriei.

Transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice

Rezultatele monitorizării demonstrează o transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice. Astfel, unele APL-uri de nivelul I și II nu aduc la cunoștință publicului anunțurile de participare la tendere, altele nu comunică rezultatele achizițiilor. La acest capitol sunt menționate raioanele Anenii Noi, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni și Ocniţa. Președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa dă vina pe cetățeni care nu ar fi interesați să participe în procesele de achiziții. „Nu putem să-i tragem pe oameni de mânuță: haideți, vă rog, participați la tendere. Cine este interesat participă, cine nu – nu. Informația este plasată pe site-ul Consiliului raional, eu am dat indicație ca toate contractele de achiziții să fie indicate”, a explicat Plopa, ales președinte de raion după alegerile locale din toamna anului trecut.

Diana Ranga-Enachi, expertă în domeniul achizițiilor publice, menționează că publicarea anunțurilor în cât mai multe surse de informare, inclusiv pe pagina web a primăriei este o dovadă de transparență. „Publicarea contractelor de achiziție nu este prevăzută de lege, însă autoritățile locale sunt obligate să publice pe pagina web semestrial/trimestrial și anual rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziții. Acestea trebuie să cuprindă informații privind obiectul și valoarea contractelor, operatorii economici care le execută, dar și abaterile de la prevederile contractuale și, eventual, sancțiunile aplicate” – spune experta, menționând că, deseori, aceste prevederi nu sunt respectate, iar dacă se publică astfel de rapoarte acestea au doar un caracter formal.

Fără consultări publice

În raportul de monitorizare a transparenței autorităților locale se menționează că unele autorități nu au organizat în general consultări publice în anul 2019, iar unele au mimat niște consultări, despre care localnicii nici nu au știut. Primăria orașului Basarabeasca, de exemplu, nu a consultat cu cetățenii proiectul de buget pentru anul 2020. Primarul orașului Basarabeasca, Vitalie Cimpoieș afirmă însă că localnicii au fost informați despre buget prin alte metode: „Sincer să vă spun, nu știu dacă a fost publicat undeva on-line proiectul de buget, dar noi de obicei edităm broșuri cu bugetul, în care indicăm unde se cheltuie banii și le dăm oamenilor pentru informare. Eu merg în diferite sectoare ale orașului și explic cum s-a cheltuit banul public. Oamenii se pot informa și de pe panoul informativ de la intrarea în primărie”.

Așa nu: bugetul este publicat în ajunul consultărilor

La rândul său, Viorel Pîrvan, expert la IDIS „Viitorul” și autorul raportului, spune că în multe cazuri bugetul local este supus audierilor și consultărilor publice prea târziu. „Clasamentele internaționale arată că la noi transparența în procesul decizional este scăzută. Autoritățile încearcă să consulte cetățenii la etapa finală, în luna noiembrie – sfârșit de decembrie, atunci când bugetul deja trebuie să fie aprobat. La acel moment, însă, cetățeanul nu mai poate interveni și nu mai poate schimba ceea ce deja a fost calculat. Oamenii trebuie informați la etapele inițiale, să facă cunoștință cu proiectul bugetului mult mai devreme decât în ziua consultărilor”, susține expertul. El este convins că acolo unde este transparență, banul public este utilizat mai responsabil: „Dacă activitatea unei autorități publice locale este mereu în vizorul cetățenilor, spațiul de manevre sau tentațiile de corupție sunt mai mici”.

Cele 60 de localități și 32 de consilii raionale din țară sunt evaluate al patrulea an la rând. Raportul de monitorizare a fost realizat în baza informațiilor disponibile pe paginile web oficiale, dar și a răspunsurilor la chestionarele adresate autorităților. De notat că unele autorități publice nici nu au răspuns la solicitările de informație.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Satul Bolohan se află la mai puțin de 10 km  de municipiul Orhei. Potrivit datelor oficiale,  populaţia Bolohanului este de  1 400 de persoane. Localnicii numără  însă cel mult o mie de oameni care locuiesc aici permanent.

În rezultatul  turului II al alegerilor locale din noiembrie 2019, primar al  localităţii a devenit candidata  Partidului “Șor” (PȘ), Tatiana Plătică, iar în Consiliul sătesc au intrat   cinci reprezentanţi ai   PȘ, doi – ai  Blocului “ACUM”, unul – al  Partidului socialiştilor   şi un consilier independent. La moment, în Consiliul local activează 8 consilieri – unul din cei doi acum-iști este plecat peste hotare.

În luna septembrie, bugetul satului Bolohan s-a majorat  cu aproape 25%, ajungând la peste 4 milioane de lei. Un milion de lei a venit de la Consiliul raional (CR) Orhei, cu destinaţie specială – pentru reconstrucția  reţelei de alimentare  cu energie electrică a  sistemului  de iluminat public  din   Bolohan.   Majoritatea consilierilor locali au sprijinit-o pe primarul  Tatiana Plătică, care a insistat ca milionul să meargă neabătut  la iluminarea străzilor.  Împotrivă a fost un singur consilier.

Alexei Chicuș, consilier independent: Lumină este, dar Casa de Cultură se distruge

Alexei Chicuș, consilier Bolohan

Decizia  Consiliului local (CL) Bolohan de la sfârşitul lunii septembrie,  prin care s-a aprobat ca 1 milion de lei să fie cheltuit  pentru iluminarea publică,   l-a decepţionat pe consilierul independent Alexei Chicuș. Acesta spune că a încercat să-şi  convingă colegii  din CL că în sat există, cel puţin, o problemă mai mare – acoperişul deteriorat al Casei de Cultură, dar argumentele sale nu au fost auzite. Alţi 7 consilieri prezenţi la şedinţa CL au susţinut-o pe primarul Tatiana Plătică.  Potrivit consilierului, demnitara a insistat ca banii, despre care a spus că se datorează Partidului “Șor”,  să fie utilizaţi  pentru iluminare. Şefa Primăriei a declarat că, în caz contrar,  Bolohanul va pierde banii. Alte argumente aduse de aceasta au fost că actuala reţea de electricitate nu are proiect de execuţie şi că viitoarele reţele vor fi mai rezistente în cazul intemperiilor. 

Lipsa proiectului şi stingerile sporadice ale luminii pe străzi nu se compară însă cu pericolul distrugerii Casei de Cultură care,  în plin sezon rece și cu multe precipitații, rămâne sub un acoperiş ciuruit, spune Alexei Chicuș.  Asta, în situaţia în care un proiect de execuţie a lucrărilor de renovare deja există, e nevoie doar de a-l actualiza, pentru că  acesta a fost elaborat încă de precedenta putere locală.  

 Indignarea consilierului este provocată şi de faptul că, în timp ce el şi alţi agricultori din republică,  au obţinut cu mare greu de la stat câte 1,5 mii  de lei la hectarul de grâu pentru a supraviețui după un an cu secetă cumplită, iar pandemia a sleit  sistemul medical de orice puteri , la Bolohan se cheltuieşte un milion pe lucruri deloc urgente. Chicuș spune că și el e pentru un sistem de iluminare modern, dar dacă arde în altă parte,  adică curge acoperişul, trebuie de judecat gospodăreşte:

 “Despre acoperişul Casei de Cultură se vorbeşte de mult timp.   Pe vremea fostului primar Cotruţă s-a făcut o reparaţie parțială cu ruberoid, dar trebuie făcut temeinic. Pentru asta e nevoie de mai bine de  1 milion de lei. De aceea, eu,  când am auzit că vine un million, am spus că lumină,  cât de cât, pe toate străzile este, mai bine ar fi să mai adăugăm nişte bani   şi să reparăm Casa de Cultură. La care doamna primar mi-a  răspuns – categoric nu! Banii i-a dat partidul special pentru iluminare! Am spus că,   dacă e   donaţie, să-mi arate pentru ce anume s-au dat banii.  Şi, când îmi aduce ,  e o  decizie a Consiliului raional, adică sunt  bani bugetari, banii noştri!”

 Alexei Chicuș mai regretă că sătenii nu sunt informaţi corect.   Deşi consilierii au decis  să achiziționeze   o cameră video, iar înregistrările şedinţelor  CL  să fie plasate  pe internet, filmări s-au făcut doar de două ori. Cei de la Primărie ar fi  declarat că o  instituţie din Orhei  a avertizat că pentru realizarea inregistrărilor e nevoie de  drepturi speciale.    

În contextul ultimei probleme menționate de consilier, vom nota faptul că aceasta este una mai veche și caracteristică nu doar pentru Bolohan, așa încât experții s-au expus deja  la acest subiect:

„Conform art. 17 din legea privind administrația publică locală, orice persoană poate participa la ședințele consiliului local. Deși în lege nu este stipulat expres dreptul cetățenilor de a filma ședința consiliului, acțiunea nici nu este interzisă. Totodată, art. 48 din Codul Civil prevede că nu este nevoie de consimțământul persoanei de a o înregistra, în cazul în care aceasta execută un act public în interes public sau când persoana acționează în timpul unui eveniment public. Astfel, ședințele consiliului local se încadrează în aceste criterii și nu poate fi îngrădit dreptul de a le filma” ( Primariamea.md).

„Înregistrarea şedinţelor Consiliului Local este posibilă cu acordul preşedintelui şedinţei, nu al primarului. Puteţi propune asta consiliului local, după care, puteţi solicita înregistrarea şedinţei.” (Viorica Chirnicinîi, Președinta Asociației Naționale a Parajuriştilor din Moldova).

Ion Crăciun, consilier  PAS: Am votat pentru iluminare. Altfel banii nu-i dădeau deloc  

Consilierul local Ion Crăciun a  candidat pentru această funcţie pe listele Blocului ACUM, din partea Partidului PAS. Alături de  alţi şase membri ai Consiliului local, Crăciun a votat  pentru ca 1 milion de lei  să fie valorificat  la iluminatul stradal. Acesta  îşi explică votul prin faptul că altă alegere nu exista  – altfel banii   ar fi fost  retraşi.

Potrivit lui Crăciun, în cadrul şedinţei s-a discutat despre alte probleme care ar putea fi rezolvate cu banii de la raion, dar Tatiana Plătică a insistat pe reconstruirea reţelei de electricitate. Totodată,  consilierul, care  estimează că iluminarea  actuală “nu e atât de eficientă şi nu e pe tot satul, iar localitatea are nevoie de ceva mai performant”, confirmă   că în Bolohan există probleme mai stringente, cum ar fi acoperişul Casei de Cultură sau unele drumuri desfundate.

 Ion Crăciun, care până în anul 2011 a deţinut  funcţia de primar al satului Bolohan,  spune că anterior alocarea banilor,  fie  din bugetul de stat, fie din cel raional,  se făcea ţinându-se cont de necesităţile localităţilor şi propunerile autorităţilor  locale, dar acum  e o altă practică:

“S-a propus:   poate este posibilitatea de îndreptat aceşti bani în altă parte. Dar, din păcate, dumneaei a spus că asta-i fixat pentru iluminare şi nu pentru altceva. Dacă nu acceptăm iluminarea, înseamnă ca bani nu se dau deloc şi se duc în altă localitate.  Noi, odată, alegeam care sunt cele mai arzătoare probleme – că-i scoală, că-i grădiniţă, că-i Casă de Cultură, da’ acum ei (reprezentanţii Partidului „Șor”, n.a.) sunt majoritatea în Consiliul raional. Dacă cunoaşteţi programa dumnealor electorală, ei vor să îndeplinească ceva…”

Ion Crăciun ar vrea ca despre mai multe probleme ale localității să se discute şi despre aceasta să se audă.  Un  loc unde  locuitorii Bolohanului  s-ar putea aduna şi discuta problemele satului, mai ales în perioada rece a anului,  ar fi  Casa de Cultură,  spune consilierul. Anterior, acolo  se organizau şi adunările   generale ale satului,  ceea ce devine problematic  într-un local unde curge acoperişul. 

Lilian Cotruţă,  fost primar: Le-am spus noilor aleși că există două căi. Nu s-a făcut nimic

Cotruta Lilian, sursa foto localitati.md

Reţeaua  de alimentare cu energie electrică a sistemului de iluminat public din Bolohan a fost reabilitată în perioada când primar al localităţii era Lilian Cotruţa. Până în 2019,   acesta a deţinut două mandate de primar, obţinute în calitate de candidat independent, iar lucrările de reabilitare s-au efectuat pe etape,  în anii  2012-2014, iclusiv în  sectorul Badia.

Potrivit lui Cotruță, în total  s-au cheltuit în jur de 420 de mii de lei și s-a considerat irațional  de plătit  alţi  200 de mii de lei   pentru un proiect de execuţie. Mai ales că  o bună  parte a gospodăriei electrice,   moştenită de la  sovietici, s-a păstrat. S-au instalat  aproximativ 5 km de cablu, plafoane şi becuri noi, la cele patru transformatoare din sat – contoare electrice. Becurile, care au un termende exploatare de 6 ani, au fost instalate câte unul la doi piloni, iar  pentru consumul nocturn – din seară până dimineaţa, plata medie  lunară se ridica la cel mult la   6-7 mii  lei. După ani de  beznă pe străzi,  sătenii au căzut de acord să plătească  pentru consumul stradal, însă  cu ceva  timp înainte de alegerile din toamna trecută, când  printre săteni au fost răspândite  vorbele   că, iată, la Orhei, datorită lui Șor, oamenii nu plătesc lumina,  iar la Bolohan – da, au apărut nemulțumiri, spune fostul primar. 

Lilian Cotruţă opinează că un milion de lei ar trebui să meargă, în primul rând, la renovarea acoperişului Casei de Cultură. În 2019, fosta conducere a raionului a alocat 300 de mii de lei în acest scop, dar era prea puțin pentru a începe lucrările la un obiect cu un deviz de cheltuieli de 1  milion 300 mii lei.

 “După alegeri, am discutat  cu noii aleşi –  doamna primar Tatiana Plătică  şi domnul preşedinte al raionului, Dinu Țurcanu. Le-am spus că sunt două căi – ar putea să mai dea   500 de mii de lei, rămași de la primăriile care în anul trecut nu au reuşit să valorifice banii alocaţi de raion,  ca să fie posibil de pornit  lucrările la Casa de Cultură. Pentru că niciun agent economic nu  se apucă de lucru  până nu are măcar 50% din suma totală. S-ar fi făcut  contractul pe doi ani – adică 2019-2020, iar în acest an ar fi achitat restul banilor.  O altă cale era să ofere acei 300 de mii altei primării, iar în anul curent să îi întoarcă Bolohanului, mai adăugând bani  pentru renovarea acoperişului.  Nu s-a făcut nimic – nici una, nici alta”.

Tatiana Plătică, primar: Nu răspund la întrebarea asta. Trebuie să acumulez informaţii

În aceste zile, în satul Bolohan au loc lucrări de reparaţie  a unor porţiuni de drum, inclusiv   asfaltarea în preajma  punctului medical din localitate. Lucrările se efectuează în cadrul Programului “Drumuri bune pentru Moldova 2020”, pentru care au fost alocați  1 milion 20 de mii de lei.

Faptul că finanţarea reparaţiilor se datorează  în cea mai mare parte bugetului de stat ne-a fost  confirmat  de primarul Tatiana Plătică, care a mai menţionat că şi din bugetul local s-a alocat o sumă de bani. Plătică a refuzat însă să spună mai multe despre bugetul localităţii şi , îndeosebi, despre decizia  care a provocat disensiuni la ședința Consiliului local și a lăsat Casa de Cultură cu acoperișul deteriorat. 

-Prioritatea care e pentru dumneavoastră – iluminarea stradală ori  repararea acoperişului Casei de Cultură?

-Prioritate are şi una şi alta.

-Dar aţi solicitat de la raion bani pentru iluminare?

-Eu n-am să vă răspund pe telefon la întrebarea asta.

Aici, demnitara  a închis. Numărul telefonului fix, prin intermediul căruia am vorbit, s-a dovedit a fi transmis temporar secţiei de votare din localitate, așa că  am reapelat-o pe Plătică la telefonul mobil. Discuţia nu a fost mai rezultativă nici de această dată. Interlocutoarea a declarat că,  pentru a răspunde, trebuie să acumuleze informaţii.

–O singură întrebare, la care cu siguranţă cunoaşteţi răspunsul: dumneavoastră aţi afirmat că finanţarea iluminării se  face din contul Partidului “Șor”?

-Eu n-am să răspund la aşa inrebare, numai în scris o să răspund.

-Vă trimit la o adresă anumită? Dispune primăria de o adresă electronică oficială?

-Nu vă supăraţi, dar sunt ocupată.

Am găsit adresa electronică a Primăriei Bolohan  şi am trimis  câteva întrebări în scris. Până la publicarea acestui material nu am primit răspuns.

…………..

Între timp, cei care au auzit despre   intenţia autorităţilor de a reconstrui reţelele electrice  din Bolohan, au început să-și spună  părerile. Aparent neunivoce, acestea denotă totuși același  fapt –  sistem de iluminare funcţional în localitate  există. Unul dintre urmăritorii  evenimentelor din Bolohan, Vladislav Mercic,  a comentat pe reţelele de socializare:  “Chiar şi pe stâlpul din drum o să-l pălească norocul să schimbe lampa ceea arsă de doi ani? Super!”.

Un alt tânăr din Bolohan, Ion Zagorodniuc, consideră că în sat există probleme reale care merită cheltuirea banilor publici, dar nu reconstrucția rețelelor electrice: “Lumină pe străzi este suficientă, dacă   becurile care au ars se inlocuiesc”. Acesta spune că nu demult a ars becul care 7 ani a luminat de pe pilonul din fața casei sale. El  însuşi a procurat un bec nou şi,  pentru instalare, a apelat la serviciul  comunal local.

Tatiana Djamanov

La 11 septembrie curent, cei zece consilieri locali prezenți la ședință au votat în unanimitate pentru decizia de a micșora suma cheltuielilor la categoriile bugetare „Dezvoltarea culturii” și „Sport” și a majora cu 47 de mii de lei suma destinată cheltuielilor pentru aparatul primăriei. Banii redirecționați erau destinați pentru procurarea autoturismului primăriei.

Fără concurs

Valoarea totală a mașinii achiziționate (modelul Dacia Sandero) este de 185 de mii de lei. Autoritățile locale din Marinici nu au anunțat concurs public pentru achiziționarea acestui bun, iar primarul comunei, Vitalie Veleșco, a precizat pentru Asociația Presei Independente (API) că primăria nu avea un automobil și funcționarii se deplasau în interes de serviciu cu autoturismul care transportă copiii. El spune că nu a fost anunțat tender pentru achiziționarea autoturismului, deoarece Legea privind achizițiile publice le permite autorităților contractate să cumpere bunuri de valoare mică fără concurs, dacă achiziția nu depășește 200 de mii de lei.

Șefa casei de cultură: „Nu mi-au spus, vă spun cinstit”

Maria Croitoru, șefa Casei de cultură din comuna Marinici, nu știe despre modificările bugetare și nu a fost informată că au fost micșorate alocațiile destinate culturii pentru a fi procurată o mașină. „Eu nu știu, trebuie să întreb la primărie. Nu ne-au spus, vă spun cinstit. Nu  știu, cum să vă răspund dacă nu știu?”. Ea precizează că, din cauza pandemiei, în acest an nu au fost organizate activități culturale și sportive.

Primarul confirmă că nu s-au desfășurat activități sportive, cum ar fi deschiderea și închiderea sezonului sportiv, astfel s-au creat economii. În același timp, alesul local afirmă că directoarea casei de cultură este la curent cu aceste modificări.

Economii pe seama culturii în timp de pandemie

Expertul independent în domeniul achizițiilor publice, Serghei Merjan, consideră că autoritățile locale de la Marinici nu au ținut cont de prioritățile din această perioadă atunci când au decis să redirecționeze sursele publice destinate culturii spre procurarea unei mașini. „La nivel național s-au stabilit trei priorități: combaterea COVID-19, educația și suportul agricultorilor, din cauza condițiilor de secetă. Dacă ne uităm la Legea privind administrația publică locală, chiar în primul articol este specificat că administrația publică locală se constituie pentru promovarea intereselor oamenilor din localitatea respectivă. Dacă s-au planificat inițial bani pentru cultură, înseamnă că aceste mijloace se încadrează în interesele cetățenilor. Astfel, acele mijloace financiare trebuiau să fie utilizate anume pentru anumite activități culturale”, spune expertul.

„Din acești bani puteau fi cumpărate calculatoare pentru elevi”

Serghei Merjan precizează că deciziile privind utilizarea banilor publici trebuie luate într-un mod transparent: „Ca să fie planificată, o achiziție trebuie să aibă o acoperire financiară, aspect prevăzut și în Legea cu privire la finanțele publice locale. Dacă acest mijloc de transport a fost planificat în buget, el trebuie să se regăsească și în planul de achiziții publicat la începutul anului. Sunt anumite principii de bună guvernare, când autoritatea publică trebuie să se asigure că banii sunt utilizați într-un mod eficient și transparent. Nu mă refer doar la necesitatea publicării unui anunț. Trebuie să fie demonstrată necesitatea achiziționării unui bun din banii publici”. Expertul argumentează că pe timp de pandemie, autoritățile de la Marinci puteau găsi și altă soluție, bunăoară, să închirieze un automobil, iar din economii să procure alte bunuri necesare localității: „Puteau să cumpere niște calculatoare sau laptopuri pentru elevi. În localitățile rurale pentru unii copii este dificil să facă lecțiile în regim on-line, deoarece nu au echipament, iar unii nu au nici conexiune la Internet…”.

Ala Revenco, directoarea executivă a Asociației „Părinți solidari”, confirmă că în perioada pandemiei unele autorități publice locale din țară au făcut economii, inclusiv pe seama copiilor, deoarece instituțiile de învățământ nu au funcționat, iar economiile sunt redirecționate spre alte cheltuieli, deseori în condiții netransparente și fără argumentarea necesară.

Lilia Zaharia

Asociația Presei Independente

Declaraţia de avere şi interese a lui Andrei Bostan, manager-șef al Întreprinderii municipale (ÎM)  “Orhei Transport”, pentru anul trecut, 2019,  este de negăsit pe portalul  Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). La telefonul liniei instituţionale de informare  al ANI ne-au spus  că dacă declaraţia nu este publicată pe portalul instituţiei, înseamnă că  subiectul declarării nu a depus-o.

 L-am întrebat pe  inspectorul  de integritate, Rodion Buzu,  ce  prevede legislaţia în cazul în care se constată că un subiect al declarării nu a depus  declaraţia anuală de avere şi interese până la data de 31 martie a anului următor.

“În dependenţă de situaţie,  se aplică amendă   în mărime de 30 până la 60 de unităţi  convenţionale. Persoana se mai  notifică pentru a depune declaraţia în decurs de 30 de zile, iar dacă nu se conformează,  inspectorul de integritate poate solicita încetarea mandatului/eliberarea din funcţia publică. Ca urmare a nedepunerii sau a depunerii tardive a declaraţiei, se efectuează şi un control al averii  persoanei în cauză”, a explicat inspectorul.

Ce a arătat Andrei Bostan  în declaraţiile pentru anii 2017 şi 2018

În anul 2017, Andrei Bostan a primit    un salariu în sumă de  37 174 lei de la I.M „Orhei Transport”, unde a început să lucreze ca manager-șef în luna august. Acesta este singurul venit arătat  de Bostan în declarația pentru anul 2017.

În următorul an, 2018, Andrei Bostan  a declarat un venit total de 228 664 lei.  Din această sumă, 108 664 lei au fost salariu managerial, iar  100 000 de lei – bani din vânzarea unui automobil.

Alţi  20 000 lei câştigaţi de Bostan în 2018 au provenit   din darea  în arendă a unui autocamion către întreprinderea pe care o conduce.

În declaraţiile managerului-sef al “Orhei Transport” figurează  două automobile-furgonete “Renault Trafic”, deţinute de acesta în proprietate. În 2015, acesta a devenit proprietar al primului automobil, fabricat  în 2003, iar în 2018 – al celui de-al doilea, fabricat în 2006.  Atât pentru primul, cât şi pentru al doilea “Renault Trafic”  Bostan ar fi plătit câte   10 000 lei.

Managerul-sef al “Orhei Transport” este proprietar a 1/3 dintr-un apartament din Chişinău, cu suprafaţa de peste 70  m.p., dobândit în 2007 şi evaluat la 397 700 lei,  şi al unui teren de 0,0581 ha, dobândit în 2000 şi evaluat la 536 366 lei.

Andrei Bostan a dobândit prin moştenire, în anul 2001,  trei bunuri imobliare:  o casă de locuit cu suprafaţa de 71 m.p., în valoare de 368 400 lei; un garaj cu suprafaţa de 27,6 m.p., în valoare de 76855.00 lei,  şi o “altă avere imobilă” cu suprafaţa de  9,2 m.p., cu valoarea indicată de  0,00 lei.

Aceste informaţii, inclusiv faptul că este titular al celor trei bunuri,  au fost declarate  de Bostan pentru anul 2017.  Un alt titular al aceloraşi bunuri imobiliare  demult moştenite apare, însă, în declaraţia pentru anul 2018. De această dată,  drept   titular a fost  indicată o “persoană fizică nerezidenta”.

Ce explicaţii vin din partea  managerului-șef  al “Orhei Transport”

Andrei Bostan nu a fost uşor de găsit. Numeroasele  apeluri  la  telefonul fix  al  I.M. “Orhei Transport”, afişat pe pagina Primăriei Orhei,   au rămas fără răspuns, iar la adresa indicată de aceeaşi sursă – strada Vasile Lupu, 36,  ne-au spus că administraţia  “Orhei Transport” deja nu mai stă  în locaţiune acolo. Nereuşite  au fost și  încercările de a-l contacta pe Bostan la telefonul mobil, oferit de un adjunct al acestuia.  La primul apel a venit mesajul “Не могу говoрить сейчас“ (“Nu pot vorbi acum”), după care zile  la rând s-a auzit  doar tonul ocupat.

Abia după ce l-am apelat   de la un alt număr de telefon, managerul-sef şi-a deschis aparatul mobil. I-am spus că îl căutăm de mult timp şi că întrebările privind declaraţiile de avere şi  interese i-au fost trimise deja prin SMS, prin mesageria de pe pagina sa de Facebook,  la adresa electronică a întreprinderii şi că aşteptăm răspunsuri.

– Pentru ce trebuie?

–Pentru un material jurnalistic. Nu ați depus declarația pentru anul 2019.

-Am depus-o.

-Sunt lucruri neclare și în declarațiile pentru alți ani.

-Ce anume?

-Aveți un autocamion nedeclarat ori așa îi spuneți furgonetei Renault Trafic?

-Renault Trafic este autocamion

-Care a fost necesitatea de a lua în locațiune mașina la întreprinderea unde sunt destule mașini care pot căra pană la o mie de tone? Și ați organizat concurs pentru aceasta?

-Dar de ce trebuie concurs?

-Pentru că e întreprindere municipală.

-Trimiteți întrebările!

Am trimis repetat întrebările   la adresa de e-mail a întreprinderii, iar după câteva zile am primit de la “Orhei Transport” o scrisoare recomandată, cu răspunsuri punctuale la întrebări. Răspunsurile sunt precedate de o introducere,  care  se încheie astfel:

 “Nu înţelegem de ce acordaţi aşa interes înalt faţa de personlitatea dlui Bostan Andrei, care este o persoană competentă, părinte a  patru copii, bun soţ şi gospodar al familiei, solicitând informaţie chiar şi personală, însă cu acordul lui şi a familiei dlui, vă furnizăm informaţia la întrebările Dvs”.

Întreaga scrisoare poate fi văzută AICI. În aceasta se menţionează  că  ANI i-a confirmat lui  Andrei Bostan recepţionarea  declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2019, dar că “nu putem să vă dăm răspunsul clar şi veridic în privinţa calităţii şi funcţionalităţii plaformei portal-declaratii.ani.md”.

În cazul bunurilor  imobiliare moştenite în anul 2001, care  în anul 2018 ar fi  ajuns la o persoană nerezidentă, s-a admis o greşeală tehnică, se spune în scrisoare.   Proprietarul  nu s-a schimbat, iar întrebările pentru greşeli trebuie adresate ANI –  “sistemul nu lucrează corect şi eficient”.

În ce priveşte unul din cele două Renault Trafic-uri, procurat cu 10 000 lei  şi vândut  cu 100 000 lei, creşterea preţului se datorează faptului că “maşina a fost reparată, vopsită parţial, efectuată curăţarea chimică” de către Andrei Bostan personal, în timpul liber.

În scrisoare se mai menţionează că Renault Trafic-ul lui Andrei Bostan nu este furgonetă, deoarece,  în baza unei hotărâri de Guvern din 1999, a fost înregistrat ca autocamion. Darea în chirie a  maşinii proprii  către IM “Orhei Transport” s-a făcut în  situaţii de urgenţă, pentru transportarea  pieselor de schimb, uleiurilor etc. , “ca să nu fie murdărit ori stricat interiorul  autobuzelor. 

“Orhei Transport” nu a organizat concurs pentru închirierea unui automobil pentru că, fiind vorba de urgențe,  ar fi durat prea mult, dar şi chiria “pe piaţă” e de zece ori mai scumpă. “Nicio companie sau persoană fizică “care dau în chirie transport nu au fost cointeresate” se arată în scrisoare, mai afirmându-se că întreprinderea nu a suportat cheltuieli la reparaţia unității de transport închiriată de la șeful său.

Neclarităţi şi  necunoscute  mai rămân

Rămâne neclar, totuşi, dacă  Andrei Bostan a depus ori nu declaraţia  de  avere şi interese pentru anul 2019. Maria Chitoroagă, specialist în relaţii cu publcul la ANI:

“Dacă nu este pe portalul declaraţiilor,  reiese, se prezumă, cum ar veni,  că nu a depus-o, dar ar putea fi şi o problemă tehnică, având în vedere că portalul se află deseori în mentenanţă.  Ar  fi în avantajul persoanei vizate  să prezinte recipisa electronică despre recepţionarea declaraţiei.  Noi la momentul actual nu putem verifica, pentru că nu avem temei fără o sesizare directă sau un  articol publicat.”

Prin SMS  şi la adresa de e-mail a “Orhei Transport” i-am solicitat lui Andrei Bostan să ofere  o copie de pe recipisa electronică de la ANI, care ar confirma  depunerea declaraţiei pentru 2019, dar până la publicarea articolului nu am primit răspuns. 

Am mai intrebat-o pe Maria Chitoroagă  dacă, în cazul dării în arendă întreprinderii pe care o conduce a propriului automobil, poate fi vorba despre un conflict de interese.

 “La prima vedere  este conflict de interese, dar faptul încălcării regimului conflictului de interese va putea fi constatat doar de  un inspector de integritate în cadrul unui control iniţiat pe cauza dată”, a declarat reprezentanta ANI.

Din scrisoarea  care a venit anterior de la “Orhei Transport” mai rămâne neclar cum anume   s-a stabilit că nimeni nu e “cointeresat” să-şi dea maşina în arendă,  dacă nu a fost  organizat niciun concurs,  şi cât de imprevizibile sunt   situațiile legate de  asigurarea cu piese şi ulei la o întreprindere din domeniul transporturilor, încât acestea ajung a fi  urgențe.  

Scrisoarea despre   declaraţiile de avere şi interese ale lui Andrei Bostan a fost tipărită pe o foaie cu antet  a “Orhei Transport”, dar nu este semnată. De la Serviciul personal al întreprinderii am aflat că în perioada expedierii scrisorii managerul-șef se afla în concediu medical.

Cine este Andrei Bostan

Andrei Bostan locuieşte la  Chişinău şi ocupă funcţia de  manager-șef al  ÎM  “Orhei Transport”  de la 29 august 2017. În timpul deținerii de către el a acestei funcții,   municipalitatea, condusă de primarul de atunci, Ilan Șor (în prezent, dat  în căutare internaţională în dosarul “furtului miliardului”),  a bifat, în perioadele pre- și electorale, acţiuni răsunătoare.

 La  sfârşitul anului 2017, a fost construită Gara Auto de Nord din Orhei,  de unde unităţile de transport ale întreprinderii, timp de câteva luni din 2019, au dus călătorii pe ruta  Orhei-Chișinău, cu doar 18 lei per/bilet.  La sfârşitul anului 2018, au fost achiziţionate  prin leasing  financiar  37 de autobuze GAZEL care în ore de vârf transportă gratuit călătorii pe rutele din oraş. Construirea gării şi achiziţionarea autobuzelor noi s-au făcut cu participarea, în calitate de sponsor, a AO “Pentru Orhei”, afiliată lui Ilan Șor.

Până  a deveni   manager şef al I.M. “Orhei Transport”, Andrei Bostan a făcut parte din administraţia unei companii de tip importator-distribuitor din Chişinău. Cel puţin  până în anul  2015, acesta a fost director comercial la  “Auto-Prezent” SRL (din august 2019 – “Orizora Group” SRL),   care se ocupă inclusiv de vânzarea   autobuzelor,    deservirea tehnică a automobilelor, asigurarea lor cu piese de schimb şi materiale consumabile. „Auto Prezent” SRL este firma care în trecut a câștigat nu doar o singură licitație publică de vânzare a autobuzelor școlare. Prinre acestea și autobuzele, de la prețul cărora a pornit scandalul legat de achiziția de pe vremea fostului șef de direcție din cadrul Ministerului Educației, Valentin Crudu.

Tatiana Djamanov

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale”, implementat de  IDIS „Viitorul”  cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.  Proiectul are scopul de a promova intoleranța publică la corupție și de a sprijini eforturile anticorupție din Moldova prin implicarea activă a mass-mediei regionale și a OSC-urilor locale.

Zilele acestea, opinia publică a fost bulversată de imaginea în care apar doi elevi de la gimnaziul din Hiliuți, raionul Râșcani, în timpul „lansării” de către reprezentanții autorităților publice locale, dar și de către deputatul PSRM Vladimir Mîzdrenco a unui grup sanitar, reparat din bani publici. Elevii, un băiat și o fată, au fost plasați în camera de toaletă, cu o panglică roșie în mâini, iar funcționarii se înghesuiau după ușă, pentru a ieși bine în poze. Deși e pandemie, mască purta doar primarul localității, Alexandru Sandu.

Mama elevei luată de la ore pentru a ține panglica este revoltată de situația în care a fost implicată fetița sa. „Dimineața mi-am trimis copilul la școală ca să învețe. Așa cum fac toți părinții.  Când a venit acasă mi-a spus că azi a ținut lenta la deschiderea unui veceu. Nu sunt de-acord că directoarea a folosit copilul meu. Încă nu am discutat cu ea despre acest lucru”, afirmă Ludmila Bîlici.

La rândul său, Nelea Diaconu, profesoară de limba franceză și consilieră locală la Hiliuți, spune că directoarea instituției este responsabilă de siguranța elevilor la școală. Ea regretă incidentul și afirmă că directoarea nu avea dreptul să ia copiii de la ore fără acordul părinților.

Ana Matei, directoarea gimnaziului, nu a dorit să comenteze acest incident, menționând doar că evenimentul nu a avut conotații politice.

Politicienii își fac imagine pe seama copiilor străini

Și președintele în exercițiu, Igor Dodon, obișnuiește să-și facă imagine pe seama copiilor, acesta postând deseori în rețelele sociale imagini cu elevi sau cu copii din familii social-vulnerabile. La această modalitate de PR politic recurg și reprezentanții altor partide. Astfel, în decursul ultimilor ani, mai mulți politicieni au plasat în rețelele sociale imagini cu copii străini.  Unii își fac poze cu minori la întâlnirile electorale, alții – în instituții de învățământ sau alte evenimente publice.

Accesul persoanelor străine în instituțiile de învățământ este interzis

A doua zi după „evenimentul” de la Hiliuți, ministrul Educației, Științei și Cercetării, Igor Șarov, a semnat un ORDIN prin care interzice accesul în instituțiile de învățământ a persoanelor străine, precum și organizarea activităților care nu au tangență cu procesul educațional (manifestări cultural-artistice, politice, întâlniri cu demnitarii de stat, cu alegătorii și cu candidații la funcții publice etc).

În România legea apără copiii de politicieni

Cadrul legislativ național nu are stipulată expres interdicția ca politicienii, funcționarii sau demnitari publici să folosească imaginea copiilor în scop de PR politic sau electoral. În România acest lucru este interzis prin Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Astfel, potrivit articolului 40 (p.10) al acestei legi, „folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă”.

Maia Bănărescu: „Voi propune modificări ale legislației electorale, cât și penale”

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu regretă că legislația electorală nu interzice politicienilor să folosească imaginea copiilor străini, mai ales în alegeri, fără voia părinților sau a reprezentanților legali. „Conform prevederilor Convenției ONU pentru drepturile copilului, minorul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale, fiind interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau drepturile acestuia. Din păcate, în țara noastră legiuitorul n-a prevăzut protejarea imaginii copilului în momentul contactului abuziv cu acesta”, a declarat Maia Bănărescu pentru Asociația Presei Independente (API). Avocatul Poporului intenționează să propună modificări legislative care ar interzice utilizarea imaginilor copiilor de către politicieni. „O situație și mai gravă se constatată în perioadele electorale, când exponenții partidelor și staff-urile acestora exploatează copiii și imaginile lor pentru obținerea dividendelor electorale. În această ordine de idei, în calitatea mea de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului, voi monitorizarea folosirea imaginii publice a copiilor în perioada electorală și voi publica constatările. De asemenea, voi propune modificări în legislația electorală, cât și cea penală, pentru introducerea infracțiunii de folosire ilegală a copiilor în campaniile electorale sau în scopul promovării imaginii demnitarilor publici”, afirmă Maia Bănărescu.

Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile copilului la 12 decembrie 1990 și a intrat în vigoare din 25 februarie 1993.

Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente

Aceleași date arată că,  începând cu anul 2017,  CSR Orhei  a început să acumuleze datorii semnificative. Dacă în 2015-2016, datoriile constituiau câteva zeci de mii de lei, atunci în 2017 datoriile ce urmează a fi achitate timp de un an au constituit 86 mii lei, iar datoriile pe termen lung se ridicau la 480 mii lei.

Cel mai mare salt al datorilor a aut loc în anul trecut. 2019, când  suma datoriilor pe termen lung a crescut de câteva ori, ajungând la 4,2 milioane de lei.

La moment,  CSR Orhei  are o datorie către bugetul de stat ce depășește suma de 100 mii lei.

 Din cauza datoriilor,  întreprinderea ajuns să fie acționată și în judecată. În anul 2019, ÎM Servicii Comunal Locative Orhei a mers în judecată pentru a obține plata a cca 3 mii de lei, pentru serviciile comunale prestate în perioada ianuarie-noiembrie 2018. În judecată s-a adresat și Inspectoratul de Poliție Orhei,  pentru a obține peste 80 de mii de lei, datorie derivată din contractele cu privire la prestarea serviciilor nr. 01 din 04 ianuarie 2018 și nr. 06 din 14 ianuarie 2019.

 Î.M Complexul Sportiv Raional Orhei a fost înregistrată în anul 2007 și gestionează stadionul amplasat în centrul municipiului Orhei. În septembrie 2014,  FC Milsami Orhei, patronată de Ilan Șor, care este în prezent  dat în căutare internațională în dosarul furtului miliardului, s-a adresat Consiliului Raional Orhei cu propunerea de a lua stadionul în arendă pe 25 de ani. Propunerea nu a fost însă susținută de consilierii raionali de atunci.

La  două luni după ce  Ilan Șor  a devenit primar de Orhei, o cerere privind arenda CSR Orhei a reapărut şi la  conducerea precedentă a raionului. Ulterior,  Consiliul Raional Orhei a aprobat și  o decizie prin care a scos la licitație Complexul Sportiv Raional. Licitația însă nu a avut loc, deoarece Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat a atacat decizia în instanță, iar judecata a anulat decizia CR Orhei

În cantina de 75 de metri pătrați amenajată în centrul satului Răzeni, raionul Ialoveni, sunt preparate bucate care ajung la diferite evenimente din țară. Bucătarii profesioniști sunt ajutați de câțiva tineri cu dizabilități din aceeași localitate. Printre ei am întâlnit-o și pe Irina Nepotu, o tânără de 31 de ani care suferă de paralizie cerebrală. Dizabilitatea nu a încurcat-o însă să obțină un loc de muncă. De șapte ani, Irina lucrează la „Floare de cireş”, întreprindere socială din domeniul alimentației publice care oferă servicii de catering în Chişinău, șicare a creat locuri de muncă persoanelor cu dizabilități din satul Răzeni. Colegii o laudă pe Irina că face cei mai gustoși tăiței, iar ea spune că secretul este în dedicație pentru muncă. „Am absolvit nouă clase la un internat din Chișinău, iar după absolvirea gimnaziului, stăteam acasă. Mă bucur că am reușit să mă angajez aici și să obțin o meserie. Aici am un salariu decent și mă împac bine cu colegii, de la care am învățat să fac diferite feluri de bucate”, povestește Irina.Ea are un vis: să-și construiască o căsuță din banii pe care-i câștigă aici.

Cel mai tânăr angajat este Petrică Rîșneanu în vârstă de 26 de ani, de asemenea cu dizabilități. Timp de patru luni, el a învățat la „Floare de cireş” secretele profesiei de bucătar auxiliar, iar acum face diferite feluri de mâncare pentru 30 de bătrâni din sat, care primesc de trei ori pe săptămână prânzuri calde gratuite de la cantina de ajutor social. „Știu că borșul pe care-l fac eu este hrană pentru bătrâni și întotdeauna mă străduiesc să fie gustos. Când mergem și le ducem mâncare bătrânilor, mă mândresc că ei mănâncă mâncare făcută de mine. Sunt fericit că am un loc de muncă și pot face banii mei și îmi ajut părinții”, spune Petrică.

Sergiu Gurău: „Prin exemplul nostru vrem să-i inspirăm pe alții”

În prezent, la „Floare de cireş” sunt 25 de angajați, iar 11 dintre ei au diferite grade de dizabilitate. Sergiu Gurău, directorul executiv de la „Eco-Răzeni”, fondatorul SRL „Floare de cireş”, își amintește că atunci când și-a propus să deschidă o întreprindere socială și să creeze locuri de muncă pentru peroanele cu dizabilități i-a fost frică că va eșua, însă a fost susținut și de autorități, și de donatori. Acum este mândru că a reușit să implementeze acest proiect social. Sergiu precizează că în 2019 a beneficiat de o subvenție lunară pentru că a angajat un șomer cu dizabilitate: „Prin exemplul nostru vrem să-i inspirăm pe alții. Chiar dacă companiile nu pot angaja astfel de persoane, ele pot beneficia de serviciile noastre de catering. Astfel, vor ști că au contribuit la susținerea unei companii care a angajat persoane cu dizabilități”.

Începând cu anul 2019, angajatorii care încadrează în muncă persoane cu dizabilități pot beneficia de două tipuri de subvenții. Prima subvenție este pentru angajarea unei persoane cu dizabilități și a doua se oferă pentru crearea și adaptarea locului de muncă. Potrivit Legii cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, subvențiile pot fi acordate persoanelor cu dizabilități care îndeplinesc două condiții: sunt înregistrate cu statut de șomer la structura teritorială privind ocuparea forței de muncă și sunt angajați pe o perioadă nedeterminată. Pentru fiecare angajat, angajatorii primesc timp de șase luni subvenţii lunare în sumă egală cu 30% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent (n.r.pentru anul 2019, salariul mediu lunar pe economie a fost de 6.975 lei). Al doilea tip de subvenție, de care poate beneficia angajatorul, este pentru crearea sau adaptarea condițiilor la locul de muncă, în momentul în care angajează o persoană cu dizabilităţi. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) compensează 50% din costurile necesare creării sau adaptării locului de muncă în cazul angajării persoanelor cu dizabilități medii și 75% – în cazul angajării persoanelor cu dizabilități accentuate și severe. Mărimea subvenției nu poate depăși cuantumul a 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent pentru fiecare loc de muncă creat sau adaptat. Așadar, un angajator care a creat condiții la locul de muncă poate primi până la 69.000 de lei. Chiar și așa, încă puțini angajatori aplică pentru a obține suport de la stat. În Raportul anual pentru 2019, ANOFM menționează că anul trecut au beneficiat de acest tip de subvenții 17 agenți economici care au angajat persoane cu dizabilități, iar alte două întreprinderi au primit subvenții unice pentru că au creat sau adaptat locuri de muncă.

Subvențiile pentru angajarea persoanelor cu dizabilități sunt măsuri binevenite

Ion Cibotărică, jurist la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, spune că subvențiile pentru angajarea persoanelor cu dizabilități sunt o măsură de politică publică binevenită și așteptată. Totuși, el recomandă ca aceste măsuri să fie corelate cu instruiri profesionale suplimentare pentru persoanele cu dizabilități. „La luarea deciziei de angajare a unei persoane cu dizabilități, pentru angajatori nu contează mărimea subvenției, ci pregătirea profesională a candidaților, ca salariatul să corespundă cerințelor profesionale ale postului”, a concluzionat I. Cibotărică.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în R. Moldova sunt 176.000 de persoane cu grad de dizabilitate (6,57% din populație), dintre care 165.000 sunt adulți cu dizabilități. Iar pe parcursul anului 2019 au fost înregistrate ca șomeri 600 de persoane cu dizabilități (1,9% din totalul de șomeri înregistrați).

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente