Studiul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldovaa scos în evidență situațiile critice din instituțiile rezidențiale de profil și spitalele de psihiatrie din țara noastră. Autoarea cercetării, avocata Doina Ioana Străisteanu, a constatat că femeile și fetele din centrele de plasament temporar ale persoanelor cu dizabilități nu au cunoștințele necesare despre sănătatea lor sexuală și reproductivă.„Ele nu sunt învățate cum să folosească contraceptivele și deseori suportă consecințe după administrarea acestora. La fel, nu știu cum să ducă un calendar menstrual. Produsele de igienă pentru femei se păstrează la surorile medicale și sunt eliberate la cerere. Personalul medical din aceste instituții nu este instruit suficient privind drepturile sexual-reproductive, predomină atitudinile stereotipice că femeile cu dizabilități nu au nevoie de educație sexual-reproductivă, deoarece ele nu fac sex, ceea ce este greșit. De asemenea, predomină prejudecăți privind capacitatea acestor persoane de a fi părinți”, spune avocata.

Dezinstituționalizarea presupune și abilitarea cu deprinderi de viață

În 2018, Guvernul R. Moldova a aprobat Programul național de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din instituțiile rezidențiale, gestionate de Agenția Națională Asistență Socială (ANAS) pentru anii 2018-2026. Conform acestui program, până în anul 2026, peste o mie de beneficiari urmează să părăsească centrele de plasament și să ajungă în comunități. Programul prevede reformarea sistemului rezidențial de îngrijire a beneficiarilor prin dezvoltarea serviciilor sociale comunitare și asigurarea dreptului la viață independentă în comunitate a acestor persoane. „A dezinstituționaliza înseamnă să întorci omul în societate, inclusiv să-i oferi spațiu locativ, să-i asiguri un loc de muncă, dar și să-i dai deprinderi minime de viață. Foarte mulți oameni din aceste centre nu știu a număra, nu știu a citi, nu-și pot gestiona banii, pentru că acolo nimic nu-i învață. În deprinderile minime de viață intră și cunoștințele despre corpul tău. Pentru o femeie, și încă cu dizabilități, este și mai greu. Ea trebuie să-și cunoască propriul organism, cum să se protejeze, cum să intre într-o relație și să fie în siguranță, dar și cum să decidă dacă vrea copii sau nu vrea etc.”,afirmă Doina Ioana Străisteanu.

La rândul său, expertul în drepturile omului Dumitru Russu, coordonator programe în cadrul IDOM, amintește că, prin ratificarea Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, Republica Moldova s-a angajat să asigure accesul la serviciile de sănătate pentru persoanele cu dizabilități.„Este nevoie de măsuri strategice care ar anticipa problemele și riscurile la care vor fi expuse aceste persoane după dezinstituționalizare. Beneficiarele, dar și angajații acestor centre trebuie instruiți privind drepturile și responsabilitățile sexual-reproductive, inclusiv părintești, ale persoanelor cu dizabilități. La fel, trebuie dezvoltate servicii socio-medicale profesioniste. Statul trebuie să garanteze respectarea drepturilor omului și a standardelor internaționale în domeniu. Nu în ultimul rând, este nevoie de campanii de informare pentru a reduce din stereotipurile despre persoanele cu dizabilități”, susține expertul. Prin ratificarea în anul 2010 a Convenției ONU, țara noastră și-a asumat obligația să asigure accesul egal al persoanelor cu dizabilități la serviciile de sănătate, inclusiv la servicii de sănătate sexual-reproductivă, bazate pe consimțământ informat și liber exprimat. Convenția protejează drepturile persoanelor cu dizabilități la nediscriminare în familie, în căsătorie, în cuplu și în relația părinte-copil.

Raportul și recomandările IDOM au fost remise Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și Agenției Naționale Asistență Socială, responsabilă de implementarea Programului național de dezinstituționalizare. Irina Banova, directoarea ANAS, confirmă că a văzut concluziile raportului, însă dă asigurări că autoritățile depun efort pentru a educa aceste categorii de persoane. Ea afirmă că nu există abateri de la programul de dezinstituționalizare, aprobat de Guvern. „Este bine că ni se arată unde avem anumite probleme și ce măsuri trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor în instituțiile rezidențiale. Iar dacă există astfel de probleme, le vom soluționa”, ne-a declarat Irina Banova. Din spusele ei, anul trecut au fost dezinstituționalizate 167 de persoane.

Viața de după centrul de plasament

Alina s-a născut cu paralizie cerebrală infantilă și se deplasează în scaun rulant. Ea a ajuns la Centrul de Plasament de la Bălți în anul 2004, din proprie inițiativă, unde l-a întâlnit, peste câțiva ani, pe Nichita, bărbatul cu care și-a întemeiat o familie. În 2017, a rămas însărcinată și tot atunci a decis să plece din centrul de plasament. Acum locuiesc în casa lor din satul de baștină al Alinei, Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, s-au căsătorit și au doi copii. La pregătirea actelor pentru dezinstituționalizare și trai în comunitate, tinerii au fost ajutați de Asociația Keystone Moldova. Alina spune că se simte foarte bine alături de soț și copii. „Copilul trebuie să stea cu mama și tata, iată de ce am decis să ne mutăm împreună. La început ne era frică că nu ne vom descurca, acum însă le reușim pe toate. Eu gătesc singură, spăl, am grijă de copii, iar soțul mă ajută. Sunt independentă și pot decide singură pentru mine. Îndemn femeile cu dizabilități să fie curajoase și să nu se teamă să iasă din centrele de plasament. După ce ieși de acolo, devii mai responsabilă și mai independentă”, povestește Alina.

În Republica Moldova funcționează șase instituții rezidențiale de profil, gestionate de ANAS: patru centre de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități adulte, amplasate în municipiul Bălți, comuna Cocieri din raionul Dubăsari, comuna Bădiceni din raionul Soroca și satul Brânzeni din raionul Edineț, și două centre de plasament temporar pentru copii cu dizabilități, amplasate în municipiile Orhei (pentru băieți) și Hâncești (pentru fete). La 1 ianuarie 2021, în aceste instituții se aflau peste 1800 de persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale, inclusiv 30 de fete de până la 18 ani și 852 de femei cu vârstă de peste 18 ani.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Imagine simbol

Sursa: Grassrootsoccer.org

Natalia Naval, șefa  Biroului Probațiune Orhei, a relatat că la evidența instituției  în prezent se află 8 minori, adică persoane de până la 18 ani, cărora li s-a aplicat un termen de probațiune în executarea pedepsei. În cadrul acestei instituții este întocmit un referat de evaluare psiho-socială, în care se evaluează mediul familial, social, școlar și factorii ce pot favoriza, dar și inhiba comportamentul infracțional. Tot în baza referatului,  minorul poate fi implicat în programe probaționale de remodelare a gândirii și de schimbare a comportamentului. În cadrul Biroului de Probațiune există programe probaționale de grup și individuale, iar programele presupun și orientarea profesională.

Natalia Naval a adus exemplul unui minor, care a fost ajutat să realizeze că dorește să devină bucătar, ulterior urmând cursuri de profesionalizare. Printre programele probaționale se numără și cele de diminuare a agresivității pentru cei care nu pot stăpâni emoțiile negative, furia. O altă activitate a Biroului constă în influențarea familiilor din care provin minorii aflați în evidența instituției. Or, există cazuri când părinții minorilor nu sunt încadrați în câmpul muncii, iar un minor a explicat activitățile sale delicvente prin faptul că nu are ce mânca acasă.

Natalia Naval a atras atenția că un factor ce influențează comportamentul delicvent al minorilor este iresponsabilitatea părinților, or copiii nu se nasc infractori. Natalia Naval a mai relatat că reprezentanții Biroului de Probațiune fac instruiri în cadrul instituțiilor de învățământ în care modelează diferite situații cărora trebuie să le facă față minorii.

În consecință,  se atestă situații când mulți copii își justifică reacțiile prin faptul că ei nu cunosc că anumite comportamente și acțiuni sunt ilegale. În aceste condiții, trebuie să existe cât mai multă informare a copiilor și a părinților despre prevederile legale în vigoare.

Potrivit lui Oleg Arnaut, șef al Secției Securitate Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, anul trecut, 2020,   au fost documentate 45 de cazuri de încălcare a legislației,  comise de minori, iar în anul curent s-au înregistrat 7 astfel de cazuri.  Un rol important, în contextul infracționalității juvenile,  le revine părinților sau tutorilor, care  poartă răspundere pentru situația minorilor, în conformitate cu Codul Familiei.

Anul trecut,  pentru neexecutarea obligațiilor de întreținere și de educare au fost sancționate 60 de persoane, iar de la începutul anului curent 18 persoane. În mare parte, minorii care comit abateri de la legislație provin din familii aflate în situații de dificulate, incomplete, sau în care unul dintre părinți a fost condamnat, dar există și situații când aceștia provin din familii respectabile, însă au nimerit într-un mediu care i-a influiențat negativ și i-a împins spre comiterea unei fapte ilegale.  

Atunci când se constată că copilul comite o faptă ilicită sau se află într-o situaie de risc, se sesizează autoritățile publice locale, în cadrul cărora activează comisii multidisciplinare  care sunt responsabile de  întreprinderea măsurilor corespunzătoate pentru a aplana situația. Potrivit lui Oleg Arnăut,  fiecare caz în parte  are circumstanțele sale, atestându-se și unele situații când implicarea instituțiilor statului era mai deficitară.

În opinia lui Dumitru Rusu,  expert în domeniul drepturilor omului, comportamentul delicvent sau deviant e o reflecție a eșecului societății de a asigura o educație pentru copii. Nu în totalitate este responsabilitatea părinților. Or,  există școli în care profesorii aplică violență față de copii și școli în care există fenomenul bullingului, există cazuri când polițiștii nu au duce undeva copiii, în special pe timp de noapte. Statul este responsabil de dezvoltarea anumitor mecanisme care să răspundă necesităților copilului, dar cu regret statul nu nu dispune de suficiente servicii ca să acopere necesitățile societății.

Potrivit lui Dumitru Rusu, scopul legii nu este de a pedepsi ci de a resocializa și de a reintegra persoană. Acesta recomandă evitarea aplicării amenzilor aplicate pentru neglijența în educația copilului, pentru că deseori minorul rămâne în același mediu, și ar putea suporta consecințele pentru amenda care au fost nevoiți să o achite maturii. Expertul consideră că autoritățile trebuie să aloce mai multe resurse pentru Birourile de Probațiune ca acestea să aibă o diversitate mai mare de intervenție în domeniul pe care îl gestionează

Angela Vlasiuc, psiholog-consultant în cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor din Orhei a relatat că instituția pe care o reprezintă oferă diferite servicii gratuite  destinate minorilor și părinților. Frecvent comportamentele deviante sau delicvente își au originea în famile. Cu cât mai devreme  intervin părinții,  cu atât e mai ușor pentru a preveni diferite situații negative. Este nevoie de o pregătire cum să crești și să educi un copil. Părinții nu prea au aceste cunoștințe, ci se bazează pe experiențele tradiționale. Există situații în care părinții nu fac față temperamentului copilului.

Printre sfaturile oferite se numără necesitatea ca părinții să își cunoască copilul,  să petreacă timpul cu el și să nu se limiteze la întrebări formale adresate copilului. Unii părinți exagerează în satisfacerea doleanților copilului, ceea ce este o altă extremă. Trebuie să existe niște reguli în familie, o consecvență, consecințe pentru copil, limite, dacă el a avut un comportament nedorit, atunci acesta trebuie să răspundă pentru ce a făcut. Părinții trebuie să cunoască cu cine comunică copiii, fără a institui un control total.  Totodată,  este foarte important pentru părinți să se informeze dacă nu au suficiente cunoștințe, putând să ceară ajutor în cadrul CSPT.

În aceeași ordine de idei, Angela Vlasiuc a menționat că este nevoie de timp și de programe care să ajute și învățătorii din școli, inclusiv în ce privește fenomenul bullyingului, când pedagogii nu prea știu cum să se implice și să gestioneze situația.  Angela Vlasiuc a  punctat că profilaxia și informarea timpurie este foarte importantă și poate fi făcută mult mai ușor decât o remodelare a adolescentului ajuns la vârsta de 15-16 ani, atunci când nucleul personalității este deja format.

Maxim Djamanov

În familiile din Moldova, educația sexuală rămâne încă un subiect tabu. O demonstrează datele statistice privind numărul adolescentelor care rămân însărcinate la o vârstă fragedă. Studiile arată că în cele mai multe cazuri tinerii părinți provin din familii nevoiașe și nu au studii complete. Atât medicii, cât și alți experți spun că sarcinile precoce în rândul adolescentelor ar putea fi evitate dacă în familie și în școală s-ar discuta mai mult și fără ocolișuri despre educația sexuală, sănătatea reproductivă, dar și despre metodele de contracepție. Medicii afirmă că nașterea la o vârstă fragedă poate afecta pe un termen îndelungat sănătatea tinerelor, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.

Ioana (numele protagonistei a fost schimbat) are 17 ani și este elevă la o școală profesională dintr-un raion de la sudul țării. Ea recunoaște că a auzit câte ceva despre sănătatea sexuală și reproductivă doar la școală, la orele de biologie și dirigenție, iar în familie nu prea au discutat la această temă. După o relație cu un tânăr cu câțiva ani mai în vârstă ca ea, Ioana a rămas însărcinată. La început, îi era teamă și rușine să-și anunțe părinții, dar atunci când sarcina nu mai putea fi ascunsă, a prins curaj și le-a povestit. Din spusele fetei, părinții nu au condamnat-o, ba chiar au convins-o să păstreze copilul. Acum, ea locuiește împreună cu tatăl copilului său și spune că urmează să se căsătorească. „O să mă străduiesc să termin studiile și, totodată, o să am grijă și de sarcină. Mi-e frică că, atunci când o să nasc, n-o să mă descurc cu copilul, dar mă bucur că părinții sunt alături și ne vor ajuta”, povestește Ioana.

Sarcinile precoce, o consecință a lipsei de informare

Medicii ginecologi afirmă că cele mai multe sarcini precoce intervin din cauza lipsei de informare sau a comunicării ineficiente dintre părinți și copil la teme care vizează educația sexuală. Pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, centrele prietenoase tinerilor colaborează cu instituțiile statului și oferă gratuit mijloace contraceptive, organizează în școli lecții despre modul sănătos de viață. Svetlana Moroz, ginecologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor (CSPT) „Tineri pentru tineri” din orașul Cimișlia, are la evidență circa 40 de adolescente gravide. „O fetiță de 17 ani încă nu e pregătită să devină mamă din mai multe puncte de vedere: psihologic, fiziologic, financiar și social. Din păcate, mulți adolescenți nu cunosc nimic despre sănătatea reproducerii. Deseori, atât băieții, cât și fetele nu au cunoștințe elementare privind protecția, contracepția. La momentul apariției sarcinii, multe fetele nici nu știau care sunt semnele unei sarcini”, spune S. Moroz.

Psihologa Svetlana Taras, șefa CSPT „Tineri pentru tineri” din Orhei, atenționează că sarcina precoce poate afecta comportamentul tinerei și după naștere: „Faptul că nu este pregătită fizic pentru o sarcină, influențează starea emoțională a fetei, ceea ce îi poate afecta și sănătatea somatică. Unele minore au blocaje și nu pot analiza situația, sunt stresate și ajung să fie stigmatizate”. Psihologa precizează că sunt afectați în egală măsură și băieții care urmează să devină tați la o vârstă fragedă.

Familia și școala trebuie să promoveze educația sexuală a adolescenților

Studiile arată că majoritatea minorilor care au devenit părinți nu au cunoștințe despre sănătatea sexuală și reproductivă. Studiul „Sarcina în adolescență în R. Moldova”, realizat în 2019 de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate și Fondul ONU pentru Populație în R. Moldova (UNFPA), constată că adolescentele care rămân însărcinate provin din familii vulnerabile socio-economic, în care se face abuz de alcool sau violență, iar unele fete sunt din familii incomplete sau cu părinți plecați peste hotare. Cercetarea arată că majoritatea adolescentelor care au rămas însărcinate până la 18 ani nu au discutat în familie despre relații sexuale și metode de contracepție.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2014, la o mie de tinere cu vârstele cuprinse între 15 și 19 ani, erau înregistrate 41 de fete însărcinate. La cinci ani distanță, cifrele au scăzut la 29 de adolescente însărcinate din o mie din aceeași categorie de vârstă. Chiar dacă se înregistrează o anumită descreștere a numărului de sarcini precoce, totuși cifrele rămân îngrijorătoare, spune Ludmila Sîrbu, analistă în Programul Tineret din cadrul UNFPA. Experta este convinsă că disciplina „Educație pentru sănătate” ar trebui să fie în curricula școlară obligatorie, și nu opțională ca acum. „Este un curs foarte util și complet, adaptat vârstei, însă nu se predă în toate școlile sau nu este selectat de elevi, astfel îl aleg doar circa 10% anual. Dacă vrem să schimbăm situația, este imperativ ca această disciplină să devină parte a curiculei obligatorii. Sănătatea sexuală și reproductivă continuă să rămână un subiect tabu în societatea noastră, iar părinții nu discută cu copiii lor despre dezvoltarea corpului lor, ce se întâmplă cu adolescentul, despre relații sexuale. În acest context, rolul școlii este și mai importat pentru a-i pregăti pe elevi de viață”, concluzionează experta.

Activistul civic, Ion Andronache menționează că atât timp cât adolescenții vor discuta în familie aceste subiecte, iar pedagogii din școli le vor suplini cunoștințele, se vor înregistra mai puține cazuri în care tinerii devin părinți fără ca să fie pregătiți. „Dacă în familie copilul nu primește informația necesară, acest gol trebuie suplinit de instituția de învățământ. Scopul final trebuie să fie centrat pe nevoile copilului și pe informarea lui despre toate aspectele vieții sexuale începând de la cunoașterea prorpiului corp, conceperea unui copil, bolile cu transmisiune sexuală și cel mai important – despre formele de abuz. Un copil informat este un copil protejat. Trebuie să scăpăm de această frică sau rușine de a discuta cu proprii copii pe subiecte atât de importante cum sunt cele legate de viața sexuală”, spune Ion Andronache.

„Există suficiente discipline pentru educația reproductivă a adolescenților”

La rândul său, secretara de stat în Ministerul Educației, Științei și Cercetării, Natalia Grîu, afirmă că în curricula școlară există suficiente discipline concentrate pe formarea și educația reproductivă a adolescenților. „În cadrul reformei curriculare din 2019, la disciplina biologie, care vizează educația reproductivă ca parte a educației sexuale, au fost făcute unele modificări. Astfel, experții au anticipat accelerația în dezvoltarea tinerilor și au deplasat conținutul din materia pentru clasa a noua în cea de-a opta, pe cea de-a opta în a șaptea și așa mai departe. De asemenea, diriginții predau „Dezvoltarea personală” menită să asigure educația tinerilor, inclusiv educația sexuală. Sperăm că aceste revizuiri vor conduce la rezultate cât mai curând”, a menționat N. Grîu.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Prin mecanismul EPU, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului evaluează politicile publice în domeniul drepturilor omului din toate țările. Deși recomandările EPU nu au un caracter obligatoriu, totuși statele membre ONU sunt determinate să-și asume angajamente concrete în domeniul drepturilor omului și să le respecte.

Moldova a primit 209 recomandări

În toamna anului 2016, la sesiunea de la Geneva, autorităţile moldovenești au primit 209 recomandări din partea mai multor state. Cele mai multe recomandări au fost în următoarele domenii: combaterea discriminării, inclusiv a crimelor de ură și prejudecată (29),  protecția drepturilor femeilor (26);  protecția  drepturilor minorităților (14); combaterea torturii și a relelor tratamente (11); combaterea traficului de ființe umane (10); protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități (10); consolidarea instituțiilor naționale pentru protecția drepturilor omului (9); apărarea drepturilor copiilor (9) etc.

La patru ani distanță, o bună parte din aceste recomandări așa și nu au fost realizate. Astfel, chiar dacă în 2016 autoritățile s-au angajat ca în următorii 4,5 ani Republica Moldova să adere la principalele convenții regionale în domeniul drepturilor omului, multe tratate internaționale așa și nu au fost ratificate. Vadim Vieru, avocat la Asociația Promo-LEX, menționează că țara noastră așa și nu a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul): „Este una din recomandările care nu a fost realizată, deși este foarte importantă, având în vedere problema violenței de gen pe care o avem în R. Moldova. Parlamentul însă este reticent să ratifice și să pună în aplicare această convenție”. Deputata Ruxanda Glavan, membră a Comisiei protecție socială, sănătate şi familie din Parlamentul R. Moldova, confirma anterior că ratificarea Convenției de la Instanbul ar rezolva mai multe probleme și ar preveni fenomenul violenței domestice, însă în Parlamentul actual nu este voință politică la acest subiect.

O altă restanță este ratificarea Acordului privind Privilegiile și Imunitățile Curții Penale Internaționale (APIC) care este un instrument important pentru securitatea internațională. „Nici la acest capitol nu s-a avansat. La momentul actual, noi nu avem comise crime care ar intra sub statutul Curții Penale Internaționale, însă dacă pe teritoriul Republicii Moldova s-ar ascunde persoane care au comis crime împotriva umanității sau crime de război, atunci Curtea penală nu va putea solicita extrădarea acestora”, argumentează Vadim Vieru.

La fel, autoritățile nu au întreprins măsuri eficiente pentru prevenirea discursului de ură, a cazurilor de discriminare, mai ales pe criterii de gen, cu toate că și-au asumat anumite angajamente în acest sens la sesiunea Consiliului ONU de la Geneva, iar astfel de cazuri sunt frecvente în țara noastră.

Dumitru Russu, expert la Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), spune că o altă restanță este ratificarea Protocolului opțional al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), document care prevede dezvoltarea politicilor publice în domeniul protecției și asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități. În august 2020, Viorica Dumbrăveanu, pe atunci ministra Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, menționa că acest Protocol ar putea ratificat în 2021.

Bile albe pentru autorități

Deși mai puține ca număr, există și unele realizări în realizarea recomandărilor EPU. Vadim Vieru precizează că autoritățile au ținut cont, deși cu întârziere, de recomandarea de a adopta Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 (PNADO), iar Consiliul Național pentru Drepturile Omului, entitate în cadrul Cancelarie de Stat, este responsabilă de monitorizarea şi evaluarea implementării acestui Plan de acțiuni.

O realizare menționată de Dumitru Russu este modernizarea izolatoarelor de detenție provizorie de la inspectoratele de poliție din țară. Aceste izolatoare au fost renovate în conformitate cu standardele internaționale în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei aflate în detenție provizorie, susține expertul.

O altă bilă albă pentru autorități este că au permis dezinstituționalizarea unor persoane cu dizabilități și incluziunea acestora în societate prin intermediul caselor comunitare. Totuși, D. Russu spune că acesta este mai mult meritul organizațiilor neguvernamentale care implementează proiecte în acest domeniu, cum ar fi Asociația Keystone Moldova: „Majoritatea acțiunilor realizate sunt implementate deoarece sunt ONG-urile care încearcă să tragă de mâneca autoritățile”.

Raporul oficial vs rapoartele alternative

Până în prezent, autoritățile au realizat un singur raport intermediar, în care sunt incluse realizările pentru doi ani (2017-2018) privind recomandările EPU. De elaborarea raportului final trebuie să se ocupe Consiliul Național pentru Drepturile Omului. Valeriu Berlinschi, consultant principal în cadrul Direcției secretariate permanente de la Cancelaria de Stat, spune că în prezent se acumulează informațiile de la toate instituțiile responsabile de monitorizarea și implementarea recomandărilor EPU, iar o schiță a raportului național final ar putea fi gata peste câteva luni.

Menționăm că pe lângă raportul întocmit de Guvern, elaborează rapoarte alternative Instituţia Ombudsmanului și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii, dar și organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniul drepturilor omului. Astfel,  Consiliul ONU pentru Drepturile Omului va cunoaște situația obiectivă și reală a respectării drepturilor omului în Republica Moldova.

Lilia Zaharia

Asociația Presei Independente

Datorită unor proiecte finanțate de Uniunea Europeană, 29 de persoane cu dizabilități din raionul Orhei au fost dezinstituționalizate și au primit șansa de a începe o viață independentă. Aceștia locuiesc în cinci  case comunitare, care  se află în satele  Zorile, Lucașeuca, Bolohani, Ciocâlteni și Mălăiești.

Detalii despre proiecte și rezultatele acestora au fost oferite la un eveniment organizat în municipiul  Orhei la finele anului trecut de către  AO ”Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina.  Ana Rachieru, coordonator de proiect, AO ASCHF Peresecina și  Ion Digori, coordonator de proiect, AO ”Servicii sociale durabile” au amintit că  în cadrul unor proiecte finanțate de Uniunea Europeană cele două asociații  au oferit suport și asistență tehnică Centrului de plasament temporar pentru copii cu dizabilități din municipiul  Orhei în amenajarea și dotarea caselor comunitare cu toate cele necesare pentru asigurarea unui trai independent beneficiarilor.

Casa comunitară este un serviciu destinat persoanelor cu dizabilități mintale care au nevoie de îngrijire, protecție, suport continuu și atenție din partea celor din jur pentru dezvoltarea abilităților de trai independent. Scopul serviciului este de a asista persoanele cu dizabilități să obțină cât mai multă independență și să-și dezvolte propriul potențial.

Începând cu anul 2018, în cadrul proiectului european „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”, organizațiile societății civile, în parteneriat cu instituțiile rezidențiale, au contribuit la crearea a 19 servicii de casă comunitară și locuință protejată în imobile procurate din resursele bugetului de stat în raioanele Soroca, Orhei, Dubăsari, Edineț, Rîșcani și municipiul Bălți.

AO „Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina” și Asociația Obștească „Servicii Sociale Durabile” se numără printre cele 33 de organizații beneficiare de granturi în cadrul proiectului ”Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități.

La prezentare au mai participat Victoria Neaga, manager de proiect, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Daniela Leahu, manager de proiect, Fundația Soros Moldova; Parascovia Munteanu, coordonator programe, Asociația Keystone Moldova; Irina Banova, director, Agenția Națională Asistența Socială, Zinaida Tcacenco, Director interimar al Centrului de Plasament temporar pentru copii cu dizabilități, mun. Orhei, Preotul Sergiu Aga, consilier independent, Consiliul raional Orhei, Victor Ceban, primar s. Ciocâlteni, r. Orhei. Ana Rachieru, coordonator de proiect, AO ASCHF Peresecina.

Tatiana Djamanov

Dacă până nu demult oamenii puteau solicita asistență juridică garantată de stat printr-o cerere care trebuia depusă fizic, din luna iunie solicitarea se poate face și online, cu utilizarea semnăturii electronice. În cinci luni de când a fost lansat sistemul online, la cele patru oficii ale Consiliului Național pentru Asistență Garantată de Stat (CNAGS) au fost înregistrate 14700 de cereri, venite atât de la persoane fizice, cât și de la solicitanții din sistemul justiției care acționează în interesele justițiabililor.

Din numărul total de solicitări online, cele mai multe au fost din partea judecătorilor – 5356, aceștia fiind urmați de polițiști – 3973 de cereri. CNAGS are patru oficii teritoriale, în municipiile Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat.

Avocatul Feodor Munteanu oferă acest tip de asistență pentru beneficiarii din raionul Cantemir, fiind înregistrat la Oficiul Teritorial Cahul al CNAGS. „Faptul ca asistență juridică de stat poate fi solicitată acum în regim online contribuie la accesul la servicii juridice calificate, mai ales în această perioadă de criză provocată de infecția noului coronavirus”, spune avocatul.

Victimele violenței în familie și ale infracțiunilor sexuale beneficiază de asistență gratuită, indiferent de venit

Potrivit Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, există două tipuri de asistență juridică gratuită: primară – care poate fi solicitată de la un parajurist înregistrat în raza teritorială unde domiciliază beneficiarul, și calificată – care poate fi cerută la unul din cele patru oficii teritoriale și este acordată de un avocat plătit de stat. Asistența este oferită de avocații cu care oficiile teritoriale încheie contracte de prestare a serviciilor.

Printre beneficiarii de asistență juridică calificată garantată de stat sunt persoanele care sunt părți în cauze complexe contravenţionale, civile şi de contencios administrativ și nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru a achita costurile acestor servicii. De asemenea, au dreptul la asistenţă juridică gratuită copiii victime ale infracţiunilor, victimele violenţei în familie sau ale infracţiunilor sexuale, indiferent de venitul anual pe care îl declară.

Pe site-ul CNAGS (www.cnags.md), la rubrica „Formulare”, este afișat modelul de cerere pe care trebuie să-l completeze solicitanții de asistență juridică gratuită și să-l semneze electronic. Persoanele care nu au suficiente mijloace bănești și solicită acordarea serviciilor juridice gratuite, trebuie să anexeze o declaraţie cu privire la venit. După evaluarea cererii, angajații oficiilor teritoriale vor decide dacă solicitantul va beneficia sau nu de asistență gratuită. CNAGS asigură calitatea asistenţei juridice și monitorizează evoluția acestor dosare, iar dacă beneficiarii nu sunt mulțumiți de serviciile apărătorului, ei pot sesiza Consiliul.

Sistemul online de solicitare a asistenței juridice garantate de stat a fost dezvoltat cu ajutorul Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) și al Suediei, în scopul facilitării accesului la justiție al persoanelor din grupurile vulnerabile.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente

Sursa foto: https://www.coe.int

Din 2022, vârsta de pensionare urmează să fie redusă, după modificarea legislației, aprobată la ședința Parlamentului din 16 decembrie curent, fără dezbateri și fără avizul Guvernului. Experții afirmă că aceste amendamente, inițiate de un grup de deputați socialiști, ar fi neconstituționale, iar implementarea lor ar putea duce la falimentarea sistemului public de pensii. Specialiștii în finanțe estimează că numărul de pensionari se va mări considerabil, în timp ce numărul angajaților care contribuie la formarea pensiilor rămâne neschimbat.

Modificările la Legea privind sistemul public de pensii au fost votate în ambele lecturi și prevăd stabilirea vârstei standard de pensionare de 57 de ani pentru femei și de 62 de ani pentru bărbați. Totodată, mamele cu cinci și mai mulți copii ar urma să se pensioneze la 54 de ani. Deputații socialiști au venit cu această inițiativă după ce Igor Dodon a spus în cadrul unei emisiuni televizate, că pentru el ar fi „simbolic, la sfârșit de mandat, să promulge legea prin care s-ar reveni la sistemul vechi de pensionare”.

Deși această noutate ar părea să fie una îmbucurătoare pentru oamenii care au depășit vârsta de 60 de ani, inclusiv pentru Nicolae Beregoi din satul Văsieni, raionul Ialoveni, care va împlini 62 de ani în ianuarie 2021, totuși bărbatul spune că după aceste modificări oamenii nu ar trebuie să se aștepte la majorarea pensiilor. „Eu m-am bucurat, sincer vă spun, dar deja nu știu dacă o vor implementa și de unde vor lua bani în buget ca să poată plăti pensiile la oameni. Eu sper că-mi vor da o pensie cât de cât bună. Pentru a trăi bine la noi în țară ar trebuie să avem măcar 3.500 de lei, dar nu o mie de lei, cum le dau acum la pensionari”, spune bărbatul.

Modificări adoptate cu mai multe abateri

În opinia lui Veaceslav Negruța, expert economic la Transparency International-Moldova și fost ministru al Finanțelor, această modificare este total neconstituțională. „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Atunci când s-au votat aceste modificări, trebuia să se țină cont de cadrul macroeconomic, de perspectivele demografice, de experiența internațională, de posibilitățile bugetare, de cadrul legal cu privire la transparența procesului decizional, de Constituție. În afară de asta, legea s-a votat în lipsa avizului Guvernului, ceea ce face legea dată una neconstituțională”, menționează expertul.

Veaceslav Ioniță: „Nu putem plăti pensii dacă nu avem angajați”

Potrivit datelor statistice, în Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, afirmă că, după aceste modificări, numărul pensionarilor va crește cu circa 97 de mii de persoane. „Lunar, în Moldova se pensionează în jur de 4 mii de persoane, pentru care și sunt planificate pensii în bugetul asigurărilor sociale. Este foarte stranie și suspectă această votare a reducerii vârstei de pensionare. În buget nu sunt prevăzuți bani pentru acoperirea cheltuielilor și nu este clar de unde se vor lua 3,7 miliarde lei pentru plata pensiilor suplimentare”. Expertul menționează că pentru un trai decent, pensia trebuie să fie de cel puțin 3.400 de lei: „Pentru ca omul să-și poată duce cu demnitate bătrânețea, este important ca pensia lui medie să fie echivalentă cu 42% din salariu mediu. Dacă la noi anul acesta salariu mediu este de 8.000 de lei, atunci pensia medie ar trebuie să fie de 3.400 de lei, însă la noi pensia este de două ori mai mică. Acest lucru se întâmplă deoarece noi nu avem suficienți angajați în economie. Noi acumulăm din contribuțiile acestora doar jumătate din suma de care noi avem nevoie. În prezent, trei oameni care lucrează în sectorul real trebuie să mențină doi bugetari și cinci pensionari. Nu putem plăti pensii dacă nu avem angajați. Sper că acest Guvern va da dovadă de respect și, prin asumare de răspundere, va anula această lege”.

Sistemul public de pensii ar putea falimenta

Stas Madan, expert economic la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, confirmă că majorarea numărului de pensionari va crește presiunea fiscală pe firme și pe angajați, prin majorarea substanțială a contribuțiilor de asigurări sociale. Totodată, expertul afirmă că ne-am putea aștepta la stoparea oricăror majorări de pensii și chiar reducerea acestora, pentru a le putea plăti, la limitarea la maximum a cheltuielilor pentru investiții din bugetul de stat pentru a putea compensa deficitul fondului de pensii. „În situația în care se va implementa decizia de a micșora vârsta de pensionare, asta ar putea duce sistemul de pensii la faliment”, a concluzionat expertul.

Mesaje de la partenerii externi

La 18 decembrie 2020, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional (FMI) în R. Moldova, Rodgers Chawani, a criticat  inițiativele legislative aprobate de Parlament, care „amenință serios stabilitatea macroeconomică și financiară a R. Moldova”, se spune într-un comunicat publicat pe pagina oficială a FMI. Ulterior, și Banca Mondială a criticat  ultimele legi aprobate de Parlament, inclusiv reducerea vârstei de pensionare: „Reducerea vârstei de pensionare va afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și se va solda cu pensii mai mici pentru toți, în special pentru femei. În cele din urmă, această măsură lasă mai puține resurse pentru cheltuielile prioritare în sănătate, educație și infrastructură”.

Deputatul socialist Vladimir Odnostalco a argumentat necesitatea amendării legii și schimbarea vârstei de pensionare prin evoluția speranței de viață, a situației demografice, deficiențele sistemului medical și condițiile de muncă grele din Moldova. „Speranța de viață a bărbaților în anul 2019 era de 66,8 ani, ceea ce înseamnă că, potrivit actualelor standarde de pensionare, un bărbat va beneficia de pensie timp de doar 3 ani”, se spune în nota informativă la proiectul de lege.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021, aprobat în aceeași ședință a Parlamentului din 16 decembrie 2020 a fost estimat la venituri şi cheltuieli în sumă de 25,791 de miliarde de lei. Din această sumă, 15,615 de miliarde de lei vor fi folosite pentru plata pensiilor, cu 6,7% mai mult față de suma precizată pentru anul 2020.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Preşedintele raionului, Dinu Țurcanu, a calificat decizia CR Orhei drept un “act de justiţie”. Consilierii din  Bolohan  i-au acuzat însă pe consilierii  raionali că votează după cum li s-a spus “de acasă”.

Despre gimnaziul din Bolohan, de la min. 15:

Consilierul local din Bolohan, Alexei Chicuș,  le-a explicat  celor din CR Orhei că în anul 2017 autoritățile raionale au închis abuziv gimnaziul, fără a încunoștința nu doar sătenii, dar și Consiliul Local.   El le-a solicitat consilierilor raionali să nu ia nicio decizie  până când la Bolohan  nu va avea loc o adunare generală a satului, așa după cum s-a convenit   la două recente  sedințe extraordinare ale CL Bolohan.

 “Ce să facem mai departe cu gimnaziul Bolohan – numai după ce petrecem adunarea generală a satului. Nu  hotărăşte nici Consiliul (local, n.n), pentru că e bunul satului – nu-i al unui om sau al altuia”, a subliniat Chicuș, care a mai spus că școala trebuie redeschisă.

Preşedintele raionului, Dinu Țurcanu a declarat că prin decizia CR Orhei  şcoala nu se închide, ci se  face “un act de justiţie”. Demnitarul a explicat că,  datorită gimnaziului din Bolohan, care este filială a  gimnaziului  “Ion şi Doina Aldea Teodorovici” din Orhei, ultimul  primeşte  anual din  bugetul raionului  700 de mii de lei. Din această sumă  la Bolohan  ajunge doar salariul  paznicului  gimnaziului. Țurcanu a spus că după lichidarea filialei, autoritățile raionale vor decide ce să facă mai departe cu banii economisiți la componenta raională.

“Vom fi foarte atenţi când vom lua o decizie ce ţine în continuare de gimnaziul Bolohan, fiindcă este o instituţie,  sub aspect tehnic, poate, exemplară în tot raionul Orhei  şi efortul financiar care a fost făcut în şcoala respectivă trebuie întreţinut – căldura şi aşa mai departe ”, a menţionat  demnitarul, care a invitat  ca, în  cazul altor neclarităţi, conducerea raionului să fie contactată  în mod particular. 

Gimnaziul Bolohan, singura școală din raionul Orhei care corespunde cerinţelor antiincendiare

Neafiliatul Sergiu Aga, unul dintre cei patru consilieri raionali din opoziție care s-a abținut de la votare, a notat  că copiii din Bolohan demult nu mai învaţă în sat, ci la  Orhei, iar localnicii “bănuiesc  anumite  intenţii ale autorităţilor raionale  cu privire la imobilul acestei instituţiei”. El a întrebat dacă există consonanţă  cu CL Bolohan şi s-a arătat îngrijorat de faptul că documentul propus spre aprobare prevede că “Direcţia Generală  Educaţie (dna S.Mustovici) de comun acord cu primăria Bolohani (primar, dna Plătica Tatiana) vor asigura transmiterea –recepționarea patrimoniului…”

Conducerii raionului Orhei de la conducerea satului Bolohan: Gratuit, pe 10 ani, gimnaziul în care SUA au investit 400 000 de dolari/ DOC

După aprobarea deciziei  exact în varianta propusă,  consilierii din  Bolohan au părăsit  sala,  exclamând ”Ruşine!” şi acuzându-i pe  consilierii raionali  că votează aşa cum li s-a spus “de-acasă”, fără a cunoaşte situaţia reală. 

Decizia CR Orhei  se numeşte  “Cu privire la reorganizarea instituţiei de învăţământ”.  Potrivit documentului, luându-se  act de Nota informativă a şefei Direcţiei Generale Educaţie(DGE), Silvia Mustovici,   “filiala I.P. Gimnaziul ,,Ion şi Doina Aldea Teodorovici,, Orhei (s. Bolohan)“ se lichidează de la   1 ianuarie 2021.

O decizie cu o denumire practic identică, referitoare la reorganizarea instituţiilor de învăţământ din raion, are o vechime de peste trei ani. În 2017,  CR Orhei a decis  ca un şir de şcoli sătești, printre care şi gimnaziul Bolohan, să devină filiale ale instituţiilor de învăţământ din alte localități.  Gimnaziul din Bolohan nu a mai activat însă deloc, iar de la 1 septembrie 2017 DGE Orhei a început să-i transporte pe elevi  la studii la   Orhei.  Prin actuala decizie  reorganizatorică,  CR  Orhei  a abrogat  punctul din decizia anului 2017, în care   gimnaziul Bolohan este indicat ca instituţie transformată în filială.

În dimineaţa zilei de 10 decembrie, când a avut loc ședința CR Orhei,   patru consilieri din Bolohan au depus un demers  pentru ca  subiectul privind gimnaziul să fie retras de pe ordinea de zi. În dezacord cu o afirmație din Nota informativă a DGE Orhei, consilierii au scris că, în 2017,   elevii din sat   nu au solicitat să își facă studiile la  gimnaziul „Ion și Doina Aldea Teodorovici”. Potrivit petiționarilor, în prezent peste 100 de elevi din localitate studiază la  diferite instituții de învățământ din Orhei, iar  subiectul redeschiderii gimnaziului din Bolohan se află pe agenda publică a comunităţii.

Gimnaziul din Bolohan a fost reparat capital, datorită ajutorului în sumă de 400 de mii de dolari, venit din partea Comandamentului European al Armatei SUA. Instituția pe deplin renovată a activat începând din anul 2013 și doar până la sfârșitul anului școlar 2016-2017. Din anul de studii următor și până în prezent, copiii din localitate parcurg o distantă de 10 km, pentru a face carte la Orhei.

Americanii au cheltuit 400 de mii de dolari pentru renovarea şcolii din Bolohan , Orhei

În lunile octombrie și noiembrie curent, primarul satului Bolohan, Tatiana Plătica, i-a convocat pe consilierii locali la două ședințe extraordinare. Pe tapet a fost pus unul și același subiect – transmiterea gimnaziului, a unei construcții accesori şi a terenului aferent acestora în comodat gratuit CR Orhei, pe o perioadă de 10 ani. Ambele dăți, proiectul deciziei, propus de primarul, care este reprezentantă a Partidului „Șor”, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Comodat eşuat. Ce și cum vrea să obţină CR Orhei la Bolohan, dar deocamdată fără succes

Tatiana Djamanov

Proiectul, care a început la Penitenciarul Brănești de mai bine de o jumătate de an, are mai multe obiective. Acestea urmăresc, printre altele, scopul ca participanții la instruire să înțeleagă cum mesajele mass-media afectează personalitatea /grupul țintă, să detecteze propaganda, cenzura sau discriminarea și să formeze abilități de analiză a informațiilor recepționate prin media.
Amenajarea ungherașului media a presupus procurarea echipamentului pentru bibliotecă, rafturi, mobilier și tehnică pentru bibliotecă în valoare de 1000 dolari SUA.

De menționat că la Penitenciarul din Brănești, în fiecare lună sunt organizate, în medie, câte două evenimente, la care participă deținuții. Chiar dacă sunt private de libertate, persoanele de aici nu trebuie sa piardă legătura cu rimul vieții de după porțile instituției. Așa, eliberandu-se din detenție, ei se vor reintegra mai facil în societate, consideră administrația penitenciarului.

Un alt scop, este reeducarea și repunerea pe făgașul respectării normelor de conduită în societate, în detrimentul neadmiterii unor fapte infracționale. În acest mod, tot în decembrie, Penitenciarul nr. 18 – Brănești s-a alăturat campaniei „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”. În această perioadă, persoanelor condamnate le-au fost prezentate materiale informative și explicat că „din violenţă rezultă numai violență, care e transmisă din generație în generație, infectînd ca o boală intreaga societate”.

Tatiana Djamanov

Bătută și agresată de concubin

Timp de nouă luni, Maria (n.r. – la solicitarea protagonistei, i-am schimbat prenumele) a trăit în concubinaj cu un bărbat. La începutul relației, el n-o bătea, însă cu trecerea timpului, au apărut certurile și au urmat loviturile. „Când am primit prima palmă, toți mi-au zis: răbdă, rabdă, că așa e la noi”, povestește Maria. Ea a răbdat până într-o seară, când concubinul a lovit-o de câteva ori, apoi a atacat-o cu un cuțit: „S-a întâmplat în 2014, într-o seară. Am reușit să mă ridic din pat și am fugit afară. El a venit după mine cu cuțitul în mână și s-a năpustit asupra mea. M-a doborât la pământ… Atunci am avut putere să-i iau cuțitul”. Fiind în legitimă apărare, femeia și-a rănit concubinul. „Nici nu știu de unde am avut atâta forță. Am zis că, dacă nu mă apăr eu, altcineva nu poate face”, își amintește Maria cu lacrimi în ochi.

Mariei i-a fost deschis dosar penal, ea fiind învinuită de vătămare corporală. În 2018, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu suspendare pe un termen de probă de patru ani. „Am fost la un pas de moarte și tot eu sunt cea cu dosar penal. Nu am avut vreo intenție să-i fac vreun rău, mi-am salvat viața…”, spune femeia. Ea a fost obligată de instanța de judecată să participe la un program de reintegrare socială. „Timp de doi ani, Maria a beneficiat de consiliere psihologică, asistență socială, juridică și medicală, fiind îndreptată către ONG-urile care oferă sprijin victimelor torturii și victimelor violenței în familie”, povestește Iulia Terpan, șefa direcției de supraveghere și pedepse complementare din cadrul Biroului de Probațiune Chișinău. Pentru că a urmat sârguincios toate instruirile, în octombrie 2020, la demersul consilierului de caz, instanța i-a anulat Mariei condamnarea la jumătate de termen și i-au fost stinse antecedentele penale.

80% dintre victimele violenței domestice sunt femei

Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP), în primele 11 luni ale anului 2020 au fost înregistrate 2.081 de cazuri de violență în familie. Pentru comparație: în aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate 1.634 cazuri de violență. Potrivit IGP, 80% dintre victimele violenței sunt femei și circa 20% – bărbați.

Implementarea Convenției de la Istanbul ar putea reduce cazurile de violență în familie

Numărul victimelor violenței în familie ar putea scădea, iar acestea ar fi mai protejate dacă autoritățile R. Moldova ar ratifica Convenția de la Istanbul. Această convenție se bazează pe patru piloni și este primul document juridic cu o abordare unică privind prevenirea, investigarea și pedepsirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, inclusiv urmărirea penală a agresorilor. „Convenția pornește de la ideea și înțelegerea că violența în familie este o cauză și o consecință a inegalităților de gen. Ratificarea Convenției de la Istanbul va solicita autorităților să întreprindă măsuri concrete pentru a asigura protecția victimelor violenței în familie, pedepsirea eficientă a agresorilor și încadrarea tuturor aspectelor legate de prevenire, protecție, urmărire în justiție, într-un cadru de politici complex”, susține Natalia Vîlcu, directoare executivă la Centrul de Drept al Femeilor.  

Mituri atribuite Convenției: promovarea avorturilor, a căsătoriilor dintre persoane de același sex, distrugerea familiei tradiționale

Convenția a fost semnată de R. Moldova la 6 februarie 2017,alături de alte 45 de state, iar în decembrie 2019 guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției, însă până în prezent deputații nu au aprobat acest proiect de lege. ,,Din păcate, există o reticență absolut nejustificată din partea unor decidenți politici, determinată de miturile despre această Convenție, precum că ar promova căsătoriile persoanelor de același sex, ar schimba curricula școlară în vederea susținerii și educației privind identitatea de gen, alte lucruri absolut lipsite de temei”,  a precizat N. Vîlcu.

Miturile legate de Convenție sunt promovate de unele grupuri religioase sau activiști care afirmă că prin acest document vor fi distruse valorile și tradițiile creștine sau că ar promova avortul. În realitate, singura agendă a Convenției de la Istanbul este cea a protecției femeilor și fetelor de toate formele violenței, fiind condamnată violența în familie, hărțuirea sexuală, căsătoria forțată, sterilizarea forțată și avortul forțat – acte specifice violenței împotriva femeilor.

„Nu există suficientă voință politică”

Deputata Ruxanda Glavan, membră a Comisiei protecție socială, sănătate şi familie din Parlamentul R. Moldova, confirmă că ratificarea Convenției ar rezolva mai multe probleme și ar preveni fenomenul violenței domestice, însă în opinia ei, abordarea la momentul actual a acestui subiect ar ațâța spiritele în Parlament. „Oricum, avem nevoie de ratificare pentru că există o problemă care se perpetuează din generații în generații, însă nu există voință politică, din păcate. În condițiile instabilității politice de azi, nu prea cred că este momentul să punem în discuții chestiuni atât de importante”, a declarat deputata.

Stereotipuri de parlamentar

Pe de altă parte, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, care a apărat în instanța de judecată multe victime ale violenței în familie, susține că legiuitorii trebuie să ratifice Convenția și să nu dea crezare prejudecăților. „Eu cred că problema este în acele stereotipuri care persistă în Parlament. Însă aceste stereotipuri nu ar trebui să influențeze decizia firească de a ratifica această Convenție”, spune avocatul.

Ratificarea Convenției de la Istanbul este una din prioritățile Acordului de Asociere RM-UE, iar obiectivul ratificării Convenției a fost trasat și în mai multe documente de politici la nivel național, cum sunt Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018-2022 și Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018-2023 și planul de acțiuni privind implementarea acesteia.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Dacă până anul trecut divorțul putea fi pronunțat de către funcționarul de la oficiul stării civile, când soții se separau pe cale amiabilă, sau de către judecător – când la mijloc era un litigiu, anul trecut a fost introdusă o procedură alternativă. Astfel, cetățenii pot solicita desfacerea căsătoriilor și la notar, dacă soții au semnat un acord de înțelegere. Chiar dacă desfacerea căsătoriei la notar este mai simplă, are aceeași putere juridică și poate dura minimum o lună, multe cupluri în divorț continuă să opteze pentru metoda tradițională, adresându-se în instanța de judecată. Datele statistice arată că în 2020, în judecată au fost desfăcute 3.928 de căsătorii, iar la notar – doar 321.

Din martie 2019 în R. Moldova a intrat în vigoare Legea privind procedura notarială care le permite notarilor să emită inclusiv încheieri de desfacere a căsătoriei. Veronica Eni este consultantă la un birou notarial din Chișinău și anume ea s-a ocupat de primul dosar de divorț la notar, imediat după ce legea a intrat în vigoare. Din spusele ei, procedura de divorț la notar începe cu o cerere semnată de ambii soți, conform modelului aprobat de Ministerul Justiției. Veronica Eni precizează căsoții pot opta pentru desfacerea căsătoriei la notar doar atunci când între ei nu există litigii, chiar dacă au împreună copii:„Concomitent cu desfacerea căsătoriei, ei semnează un acord, în care se stabilesc detaliile cu privire la domiciliul minorilor, pensia alimentară, dar și modalitatea de partajare a averii comune. Notarul nu va desface căsătoria dacă nu va fi determinată soarta copiilor. În acest scop, se perfectează un acord de stabilire a domiciliului și determinare a cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori”. După depunerea cererii la notar, soților li se acordă o perioadă de gândire de 30 de zile, timp în care ei își pot retrage solicitarea. Acest termen poate fi prelungit, cu acordul soților, cu maxim 30 de zile. Apoi notarul va emite încheierea de desfacere a căsătoriei prin acordul soților. Cheltuielile notariale pentru toată procedura de divorț ajung până la o mie de lei, iar dacă la mijloc sunt și copii minori, se va percepe și o taxă pentru acordul privind stabilirea pensiei alimentare.

Deși pare mai comod și mai rapid, acest serviciu nu este foarte solicitat. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în anul 2019 notarii au emis 299 de încheieri de divorţ, iar în ianuarie-noiembrie 2020 – 321.

Divorțul prin judecată poate dura și un an

În același timp, conform Agenţiei de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti din subordinea Ministerului Justiţiei, în anul 2018, prin intermediul instanței de judecată au fost desfăcute 9.989 de căsătorii, în 2019 – 8.880, iar în primele 9 luni ale anului 2020 – 3.928 de căsătorii. Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a avut în ultimii doi ani 41 de dosare de desfacere a căsătoriilor, inclusiv cu stabilirea pensiei de întreținere pentru minori. Magistrata confirmă că divorțul pe cale judiciară este tergiversat din diverse motive. „Divorțul prin instanța de judecată este o procedură mai îndelungă. Dacă depui cerere de chemare în judecată, ședința este stabilită după 2-3 luni, în funcție de agenda judecătorului. Aceste dosare nu se examinează repede. Dacă văd că soții se ceartă, eu le dau încă șase luni de împăcare. Cred că în instanță trebuie să vină cuplurile doar atunci când există un litigiu. Or, magistratul nu este o autoritate care legalizează ceva, ci examinează un litigiu”, consideră L. Mitrofan.

Divorțul la notar: mai simplu, mai operativ și mai puțin costisitor

Avocata Veronica Mihailov-Moraru, fostă Secretar de stat la Ministerul Justiției, spune că legea, prin care a fost introdus acest instrument legislativ alternativ de desfacere a căsătoriei, aplicat în multe țări democratice, a fost una necesară în R. Moldova. „Desfacerea căsătoriei la notar e un fel de alternativă extrajudiciară de soluționare a litigiului între părți, în fața unei persoane cu împuterniciri legale și oficiale. În alte țări, demult există asemenea legi. Astfel, anumite categorii de litigii nu sunt concentrate doar în instanțele de judecată, ci sunt transmise anumitor servicii specializate cu competențe stabilite prin lege. Asta va permite să reducem încărcătură de lucru a instanțelor de judecată care își vor putea concentra atenția pe calitatea actului justiției în alte tipuri de cauze. Totodată, populația își va dezvolta nivelul de cultură juridică”, afirmă Veronica Mihailov-Moraru. Ea speră că, în timp, soții care au decis să divorțeze vor apela la acest serviciu, iar oamenii vor învăța să identifice cele mai rezonabile și mature soluții în litigiile sensibile care țin de familie, partajarea averii sau stabilirea domiciliului copiilor după divorț.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Sute de cetățeni moldoveni din Marea Britanie și Germania nu au putut vota în turul doi al alegerilor prezidențiale, deoarece la câteva secții de votare s-au terminat buletinele de vot. Autoritățile moldovenești dau vina pe legislație și spun că în prezent numărul maxim de buletine prevăzut pentru o secție de votare este de cinci mii. Între timp, în Parlament nu au fost acceptate modificările legislative care ar permite asigurarea dreptului la vot și descărcarea secțiilor de votare. Autorii amendamentelor nu renunță și afirmă că vor insista pe aprobarea modificărilor.

Sorin Echim este student în orașul Frankfurt din Germania, iar la aceste alegeri prezidențiale, în ambele tururi, a fost voluntar la secția de votare. În turul întâi, secția a fost amenajată în incinta Consulatului R. Moldova din Frankfurt, însă din cauza numărului mare de alegători în turul doi, secția a fost amplasată într-o clădire administrativă a unui stadion.

La 06.00 dimineața așteptau să voteze peste o mie de alegători

Dis-de-dimineață Sorin a anticipat că nu vor ajunge buletine de vot. Asta deoarece când a venit la secție, la ora 06.00 dimineața, în rând deja așteptau circa o mie de persoane. După câteva ore, a devenit clar că nu vor ajunge buletine de vot, astfel au încercat să redirecționeze alegătorii spre alte secții de votare din regiune. Cu trei ore înainte de închiderea secției de votare, toate cele 5 mii de buletine de vot au fost epuizate. Unii moldoveni au plecat repede spre alte secții de votare, alții însă au rămas pe loc, în speranța că se va putea face ceva pentru a suplini numărul de buletine. Într-un final, secția s-a închis. Cu toate că erau revoltați, oamenii nu au depus atunci plângeri sau contestații.

Circa două mii de moldoveni nu au putut vota la Londra

Mulți moldoveni stabiliți în Anglia, la fel, nu și-au putut exercita dreptul la vot. Dumitru Vicol locuiește la Londra și afirmă că în capitala Marii Britanii s-au terminat buletinele de vot în trei secții, așa că aproximativ 2 mii de moldoveni așa și nu au putut vota. Nici aici oamenii nu au depus plângeri sau sesizări, în principal din cauza restricțiilor impuse de autoritățile britanice în legătură cu pandemia de COVID-19, și anume pentru a nu admite îmbulzeala.

CEC nu are o evidență a cetățenilor care nu au putut vota

Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC), a confirmat că nu au fost înregistrate plângeri oficiale din partea alegătorilor care nu au putut vota deoarece s-au terminat buletinele de vot. CEC nu deține informații exacte despre numărul moldovenilor care nu au putut vota din această cauză. La rândul său, vicepreședintele CEC, Vladimir Șarban precizează că nu s-a permis aducerea unui număr suplimentar de buletine de vot în aceste secții de votare deoarece legislația prevede cel mult 5 mii de buletine pentru o secție.

Codul Electoral trebuie amendat

 Sorin Echim este convins că legislația electorală trebuie modificată urgent pentru a elimina obstacolele artificiale care au îngrădit dreptul moldovenilor de  a vota. „În opinia mea, în regiunile unde s-a atestat un flux mare de cetățeni, trebuiau deschise mai multe secții de vot. Această soluție trebuie aplicată pentru următoarele alegeri, iar în perspectivă trebuie introdusă votarea electronică”, conchide tânărul.

Imediat după alegeri, deputații PPDA Vasile Năstase și Dinu Plângău au înregistrat un proiect de lege, prin care au propus mai multe modificări la Codul Electoral. Astfel, amendamentele prevăd majorarea numărului buletinelor de vot pentru secțiile de votare din străinătate de la 5.000 la 10.000, introducerea sistemului electronic de vot, dar și votarea timp de două zile consecutive. Modificările nu au întrunit însă numărul necesar de voturi în prima lectură, fiind blocate de deputații socialiști, cei ai Partidului Șor, dar și câțiva deputați democrați. Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a precizat că fracțiunea sa a refuzat examinarea modificării doar din motive procedurale, și anume din cauza că amendamentele nu au avizul guvernului. În replică, Năstase a precizat că autorii vor cere avizul Executivului și vor insista la Biroul permanent al Parlamentului să repună proiectul de lege pe agenda deputaților.

Lilia Zaharia,

Asociația Presei Independente

Abatere comisă de un demnitar local

La 1 noiembrie, observatorii Promo-LEX au înregistrat un incident în satul Cocieri, raionul Dubăsari, când reprezentantul unuia dintre candidați a fost agresat verbal de către președintele raionului Dubăsari, Grigore Filipov, ales pe listele PSRM, în momentul când fotografia automobilele care transportau alegătorii. Întrebat de ce a agresat verbal observatorul, Grigore Filipov a motivat că este în ședință și nu poate vorbi, iar ulterior nu a mai răspuns la apeluri. Amintim că președintele raionului Dubăsari Grigore Filipov este tatăl lui Vadim Filipov, membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC), dar și cumătrul candidatului independent susținut de socialiști, Igor Dodon.  

Misiunea de Observare Promo-LEX a raportat în ziua alegerilor 520 de incidente și nereguli: deconectări de energie electrică, transportarea organizată a alegătorilor, absența sigiliilor pe urnele de vot, fotografierea buletinelor de vot etc.

Șef-adjunct IGP: „Agitația electorală este la ea acasă”

Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției (IGP), în ziua scrutinului prezidențial au fost înregistrate peste 300 de încălcări, inclusiv cazuri de fotografiere a buletinelor de vot, de corupere a alegătorilor, dar și de promovare a concurenților electorali. „Agitația electorală este la ea acasă”, a declarat șeful adjunct al IGP, Marin Maxian, în cadrul unei conferințe de presă. Unii dintre concurenții electorali au depus mai multe sesizări  la organele electorale, dar și la poliție, în care au raportat mai multe nereguli.

Elena Prohnițchi, expertă la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, organizația care gestionează platforma www.alegeri.md, atenționează că orice cetățean poate depune o sesizare dacă a depistat nereguli în ziua scrutinului. Totodată, cadrul legal le oferă posibilitate alegătorilor să sesizeze nu doar neregulile observate în ziua alegerilor, dar și pe durata campaniei electorale, sesizând autoritățile electorale, poliția și procuratura, în funcție de tipul și gravitatea presupuselor abateri. Alegătorii pot trimite sesizări la Comisia Electorală Centrală, la adresa electronică info@cec.md, iar petiționarii trebuie să-și argumenteze sesizarea prin probe video, audio sau foto, declarațiile martorilor sau alte probe. „Dacă suntem martorii unor nereguli în campania electorală și nu facem nimic, pierdem orice drept moral să ne plângem că votul nostru a fost fraudat. Dacă nu raportăm neregulile, riscăm să pățim ca în proverbul popular: „cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”.  Doar că în cazul alegerilor proverbul ar suna diferit: ”cine fură azi un vot, mâine va fura viitorul țării”, spune ea. Elena Prohnițchi îi îndeamnă pe alegători să fie vigilenți și să raporteze orice abateri și nereguli în turul doi al scrutinului. „Nu lăsați să vă fie furat viitorul, raportați când vedeți că se fac cadouri electorale, când preotul face agitație electorală în biserică ori primarul la școală, când sunt folosite bunurile publice în favoarea unui candidat, când nu sunt respectate măsurile anti-COVID-19 la întâlnirile cu alegătorii. Doar așa putem face ca votul nostru să conteze”, a conchis experta.

Ce fel de nereguli pot fi raportate?

Pentru diferite abateri, există modele de sesizare în funcție de organul la care este depusă plângerea. În cazul coruperii alegătorilor, sesizarea va fi depusă la CEC sau Procuratura Generală. În cazul implicării în alegeri a cultelor religioase, sesizarea va fi depusă, de asemenea la CEC, dar și la Ministerul Justiției. În situația în care nu se respectă regulile obligatorii de prevenire și combatere a infecției COVID-19 (distanța socială, purtarea măștii etc.), sesizarea poate fi depusă la CEC, dar și la Inspectoratul teritorial de poliție. De asemenea, poliția locală, CEC, dar și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale pot fi sesizate în cazul agitației electorale contrare normelor electorale. Aceste petiții pot fi redirecționate și la Asociația „ADEPT”. Această asociațienu este organ de documentare a sesizărilor, însă experții le pot oferi consultații alegătorilor în caz de necesitate. Neregulile pot fi filmate sau fotografiate și postate în rețelele sociale, pot fi informați și jurnaliștii care vor mediatiza aceste cazuri.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

Lilia Zaharia

Asociația Presei Independente

Maria Chișlaru, director al liceului: „Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” ne-a creat un șir de oportunități: am devenit cu mult mai pregătiți, am devenit cu mult mai atractivi ca instituție, profesorii au fost formați, suntem foarte bine dotați și procesul educațional este unul de calitate. Poate de aici vine și faptul că suntem atât de mult solicitați, fiindcă niciodată nu au fost atât de mulți elevi ca acum. Dotarea, renovarea, crearea condițiilor s-a rezultat cu crearea unui spațiu atractiv și sigur pentru copii.”

Pe lângă toate lucrările capitale de reparație, dotările din laboratoarele de fizică, chimie, biologie și informatică, crearea condițiilor pentru copiii cu necesități speciale și reabilitarea blocurilor sanitare, liceul a beneficiat și de echipament specializat în centrul multilingv și în cantina școlară. La fel, s-au creat condiții de recreere pentru profesori, iar, în pauze, copiii pot ieși afară în siguranță, întrucât teritoriul a fost pavat și îngrădit. 

În Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale” din Orhei actualmente își fac studiile 1306 elevi, 250 dintre care vin din 30 de sate din apropiere. Aceasta este una dintre cele 23 de instituții de învățământ reparate în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”  gestionat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, cu suportul financiar al Băncii Mondiale.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – aprilie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

Unii justițiabili se adresează la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), solicitând și despăgubiri pentru tergiversarea examinării dosarelor în instanțele naționale. Magistrații se apără și spun că, în aceste situații, de vină nu este doar judecătorul, ci și părțile sau apărătorii. 

În vara anului 2017, fotojurnalistul Constantin Grigoriță a depus o plângere împotriva lui Igor Dodon, dar și a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, pe motiv de îngrădire a accesului la o conferință de presă a șefului statului. Acest lucru s-a întâmplat după ce, în cadrul altei conferințe de presă, Constantin Grigoriță l-a întrebat pe Igor Dodon cum poate să se închine în fața agresorului, referindu-se la întâlnirea acestuia cu șeful regimului separatist de la Tiraspol.

Ulterior, fotoreporterului i-a fost îngrădit accesul la toate evenimentele publice cu participarea președintelui R. Moldova. Solicitat de jurnaliști, Anatol Ciobanu, avocatul lui Igor Dodon, a declarat atunci că Grigoriță nu a fost lăsat să participe la evenimente din motive ce țin de procedură, chipurile fotoreporterul nu s-ar fi înregistrat din timp, sau invocând lipsa spațiului.

Jurnalistul a depus o plângere, iar dosarul s-a aflat în instanța de fond, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), aproape un an. După mai multe amânări, magistrații au decis comasarea plângerilor fotojurnalistului împotriva lui Igor Dodon și împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova, motivând prin necesitatea „aplicării aceleiași proceduri de soluționare”. 

Mai mult de doi ani pe masa magistraților de la instanța de fond

În iulie 2018, Judecătoria Chișinău a emis o hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea lui Constantin Grigoriță. Oricât ar fi de straniu, însă după emiterea deciziei, magistrații instanței de fond nu au mai formulat motivarea, astfel, C. Crigoriță nu o poate contesta la instanța de apel.

Vitalie Zamă, avocatul lui Grigoriță, susține că acest dosar este o mostră a unui proces tergiversat în instanța de judecată. El explică că nu există o perioadă fixă în care un dosar poate fi examinat de magistrați, însă termenul trebuie să fie rezonabil și depinde de trei factori: complexitatea dosarului, comportamentul părților și comportamentul instanței. „Cazul lui Grigoriză este tergiversat, categoric. Până în ziua de azi nu avem hotărârea motivată de la instanța de fond și nu o putem contesta”, spune avocatul. 

Constantin Grigoriță este indignat că dosarul se prăfuiește pe masa judecătorilor mai bine de doi ani și este hotărât să meargă până la CtEDO: „Îmi pare rău că pe urmă vor plăti despăgubiri nu președintele care mi-a îngrădit drepturile sau magistrații care au tergiversat dosarul, ci va fi condamnat statul Republica Moldova”. 

Când CtEDO examinează cererile pentru dosarele tergiversate în instanțele naționale?

De regulă, procedurile judiciare cu o durată mai mică de doi ani într-o singură instanță sau neexecutarea hotărârilor judecătorești de către stat cu o durată mai mică de un an sunt respinse de CtEDO, ca fiind vădit nefondate. 

Experții de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) susțin că până a apela la CtEDO, justițiabilii trebuie să știe că pot cere în instanța națională ca statul să le ofere compensații pentru tergiversarea dosarului în judecată. Ilie Chirtoacă, consultant juridic la CRJM, face trimitere la Legeaprivind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare, potrivit căreia părțile pot solicita compensații de la stat. 

„În anul 2009, oamenii mergeau la Curtea Europeană. Acolo, la un moment dat, erau peste 300 de cereri din R. Moldova privind tergiversarea proceselor sau neexecutarea hotărârilor. Când CtEDO a văzut că e o problemă sistemică, a emis o hotărâre pilot, prin care a obligat Republica Moldova să instituie un remediu la nivel național, prin care reclamanților să li se poată achita compensații”, menționează expertul. 

Din 38 de cauze privind încălcarea termenului rezonabil – doar un prejudiciu moral

Juriștii de la CRJM au analizat 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020 sub aspectul duratei examinării, calității motivării hotărârilor, dar și a compensațiilor acordate. Astfel, din 38 de cauze privind încălcarea termenului rezonabil de examinare, judecătorii au admis pretenția reclamantului într-un singur caz, stabilind un prejudiciu material de 40 de mii de lei. 

La evenimentul de prezentare a acestei cercetări, Aliona Miron, magistrată la Judecătoria Chișinău, sectorul Centru (acolo unde se examinează litigiile în baza Legii 87), a declarat că unele cauze sunt tergiversate nu din vina magistraților, ci a părților care se judecă. 

„În mare parte, durata excesivă de examinare este cauzată de comportamentul reclamantului, care solicită amânare pentru a prezenta ceva, informând instanța că își asumă responsabilitatea pentru examinarea tardivă. La fel, apărătorii deseori invocă diverse motive de amânare a examinării cauzelor. Un alt motiv pe care judecătorul nu-l poate influența îl constituie expertizele, mai ales în litigiile matrimoniale”, a spus judecătoarea.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la “Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente