Capcana Codului Audiovizual

Mai mult organizații neguvernamentale din domeniul media i-au cerut președintelui țării să nu promulge amendamentele la Codul Audiovizualului, adoptate la sfârşitul lunii februarie. În loc să stabilească reguli mai clare pentru prevenirea concentrării, modificările operate ar lăsa loc de interpretări şi ar fi convenabile unei singure persoane despre care se spune că ar controla cea mai mare parte a presei moldovene, susţin liderii ONG-urilor de media. Astăzi, la clubul de presă, jurnaliştii i-au luat la întrebări pe autorii iniţiativei legislative şi pe responsabilii de la Consiliul Concurenţei.

CapcaCodului Audiovizual

Aparent, parlamentul a limitat dreptul unei persoane de a deţine maxim două licenţe de emisie, şi nu cinci cum se permite încă în prezent. Doar că textul adoptat ascunde mai multe capcane, declară jurnalişti şi experţi media. În primul rând, prin amendarea legii s-ar prelungi cu circa şapte ani situaţia actuală şi ar fi convenabilă politicianului milionar Vladimir Plahotniuc, care a recunoscut recent că deţine patru posturi de televiziune şi trei de radio. Ulterior presa a scris că vicepreședintele PDM a mai achiziționat încă două canale TV, probând afirmația cu intrarea acestor canale în grija centrului tehnic de emisie care se ocupă de difuzarea celorlalte canale.

Expertul Ion Bunduchi spune că pe masa deputaţilor sunt mai multe proiecte de amendarea a legii audiovizualului, inclusiv un nou cod propus în 2013 de societate civilă şi care au fost consultate public. În aceste condiţii, apariţia peste noapte a unei iniţiative legislative, votate în două lecturi în 20 de minute, dă de bănuit, mai afirmă Bunduchi.

„Acest proiect de lege nu schimbă situaţia aproape cu nimic. Autorii l-au gândit, dar nu până la capăt. Şi cu atât mai mult este important să-l discutăm, să vedem ce impact ar putea avea şi să facem astfel încât dacă vrem schimbări, să le facem realmente. Parcă adoptăm legi, dar cineva le interpretează şi procedează aşa cum consideră”.

Jurnalistul Anatolie Golea spune că se aşteaptă ca politicianul Vladimir Plahotniuc să se conformeze noii prevederi legale, dacă aceasta va intra în vigoare, şi să declare doar două instituţii media, iar celelalte trecându-le in proprietatea formala a unor intermediari, aşa cum a procedat până acum. În acest caz ar fi anulate puţinele progrese din domeniul transparenţei proprietarilor mass-media:

„Asta deja se întâmplă, pentru că după Anul Nou Vladimir Plahotniuc a mai achiziţionat două şi nu este pentru nimeni secret, dar proprietarul înregistrat este Pavelescu de la Casa Media. Aici trebuie tradiţie democratică, trebuie insistenţă din partea societăţii civile”.

Autorul amendamentului, socialistul Adrian Lebedinschi a afirmat că ideea iniţiativei legislative i-a venit de la societatea civilă şi că niciunul din colegii deputați nu au avut întrebări. El a spus că după acest val de critici se gândeşte, ca autor, să nu semneze legea votată, pentru ca această să nu ajungă pe masa preşedintelui spre promulgare.

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a avut mai multe întrebări:

„Domnul deputat, dumneavoastră aţi propus să se excludă din legislaţie noţiunea de investitor? pentru că a dispărut.”

„Nu, n-am propus”.

„Şi-atunci s-a falsificat? Dumneavoastră nu aţi propus asta, Parlamentul însă a votat. Practic, iniţiativa dumneavoastră a fost trucată, falsificată şi s-a votat altceva. Retrageți-vă acum semnătura, nu aşteptaţi aviz de la Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei… Nu credeţi că ar fi trebuit să cereţi expertiza înainte de a vota proiectul acesta?”.

„Regulamentul nu prevede retragerea legii care a fost votate. Nu e o capcană, absolut”.

„Dumneavoastră aţi oferit unor oameni opornunitatea de a-şi păstra licenţele şi de a conserva situaţia timp de şapte ani”.

Atât Petru Macovei, cât şi Anatolie Golea regretă că această dezbatere nu are loc la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În opinia lor, la şedinţele instituţiei de reglementare a audiovizualului concentrarea mass-media ar fi un subiect tabu, din cauza că numirea membrilor CCA şi activitatea lor sunt politizate excesiv.

Singura membră CCA prezentă la şedinţă Olga Guţuţui a reiterat că în această situaţie ar fi bine să intervină Consiliul Concurenţei. Aceeaşi cerinţă ea a avut-o şi în noiembrie anul trecut. O altă opinie are însă vicedirectorul Consiliului Concurenţei, Emil Guţu.

„Legea concurenţei se referă exclusiv la caracterul economic al concentrărilor. Tot ce ţine de alte aspecte, a implicării asupra opiniei publice nu ţin de competenta Consiliului Concurenţei. La moment, din câte cunosc, noi nu avem nicio plângere asupra faptului că pe piaţa publicităţii s-ar produce o concentrare nenotificată sau o altă acţiune anticoncurențială”.

Cei prezenţi la dezbatere au cerut aleşilor poporului să adopte un nou cod al audiovizualului, în care să se regăsească noile realităţi – trecerea la televiziunea digitală şi prevenirea monopolizării mass-media. Actuala lege adoptată în 2006 nu reglementează nici aceste aspecte, mai susţin ei, dar nici activitatea radiodifuzorilor privați, fiind mai mult axată pe activitatea companiei publice Teleradio-Moldova. Totodată, experţii media au cerut CCA şi Consiliul Concurenței să nu se eschiveze şi să impună respectarea legii.