CALM solicită repetat stoparea acțiunilor abuzive ale organelor electorale de circumscripție de invalidare post factum a mandatelor unor primari!

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu regret, continuă să ateste cazuri privind deciziile arbitrale, contradictorii și ilegale ale organelor electorale privind „infirmarea legalității alegerilor pentru funcția de primar al com. Bubuieci, mun. Chișinău” pe motivul că, cică, candidatul, care deja a câștigat alegerile (!?), nu are nivelul de studii necesare, deși candidatul a fost admis în campania electorală. În prezent, când există voința alegătorului, această decizie se contrapune cu unele acte administrative, are un caracter imprevizibil și chiar abuziv.

În acest sens, CALM a emis o declarație pe care a expediat-o Comisiei Electorale Centrale, Guvernului și Parlamentului R. Moldova, dar și Consiliului Europei.

În Declarație, CALM constată că în cazul în care actul administrativ individual de admitere în cursa electorală este în vigoare, atunci nu putem invoca aspecte de ilegalitate, cu atât mai mult că condițiile sunt expres prevăzute de lege (a se vedea art. 175 din Codul electoral al RM nr. 325/2022 (alegeri nevalabile – numărul de alegători sub pragul stabilit) și art. 176 din Codul electoral (alegeri nule – încălcări în cadrul operațiunilor electorale, adică a procesului de desfășurare a alegerilor).

CALM atrage atenția că este a doua oară când ne adresăm repetat privind acțiunile organelor electorale, respectiv prin adresarea precedentă ne-am expus îngrijorarea profundă privind acțiunile/hotărârile unor organe electorale de invalidare a mandatelor unor primari din unele localități. Am menționat că asemenea acțiuni, în afară de faptul că afectează grav voința poporului și drepturile constituționale de a fi ales și a alege, nu conțin nici o motivare temeinică juridică și chiar contravin competențelor legale a acestor organe. Se repetă situația prin care se știa până la alegeri și în privința cărora s-a expus deja Comisia Electorală Centrală, chiar instanțele judecătorești, și care au luat decizii de a permite participarea în campania electorală. Astfel, cu ce drept, un organ electoral, ierarhic inferior își arogă dreptul de a reconsidera cazul dat și de a adopta o decizie contrară pe același subiect?

CALM reiterează  că deciziile în cazul respectiv, dar și alte cazuri expuse anterior de a invalida mandatele primarilor reprezintă acte de abuz, depășire de atribuții legale și exces de putere, cu elemente de subiectivism și politizare. Mai mult ca atât, constatăm că Consiliul electoral de circumscripție prin asemenea decizii, de fapt, compromite modificările recente ale Codului Electoral și argumentele care au stat la baza acestora, prin care competența de a constata legalitatea și valida rezultatele alegerilor locale a fost transferată de la instanța de judecată către un organ cu un grad de competență juridică limitată și un grad de politizare/subiectivism sporit. Este evident că un organ electoral format după criterii politice (nu profesionale) tot timpul este supus riscului de a lua astfel de decizii discutabile și contrare legii.

Reamintim încă odată că Congresul Autorităților Locale din Moldova, chiar la etapa de proiect a Codului electoral în vigoare, a atenționat că modalitatea de confirmare a legalității alegerilor locale și validarea mandatelor aleșilor locali reprezintă un regres evident și o încălcare a autonomiei locale, inclusiv diminuare a democrației locale, având în vederea că activitățile respective (controlul legalității și validarea) trebuie efectuate de un organ imparțial, format dintr-un corp de profesioniști pe aspecte de constatare a legalității iar acesta, la moment, poate fi doar instanța de judecată. Organele electorale însă sunt autorități administrative centrale, iar APL se bucură de autonomie în raport cu toate organele centrale din punct de vedere a organizării, activității și resurselor necesare, respectiv organele electorale se află în conflict de interese permanent (organizează procesul electoral, fiind parte a procesului și au deja o atitudine preconcepută ce afectează aprecierea obiectivă a respectării legalității și validării alegerilor).  Cu atât mai mult că aceste organe electorale sunt formate mai mult pe criterii de reprezentare politică (notă: dar și aici este un dezechilibru, deoarece participă doar partidele reprezentate în Parlament, care nu au nimic cu alegerile locale ca element cheie a democrației locale), de asemenea nefiind specializate, după cum am menționat, în exercitarea controlului de legalitate, domeniu care necesită pregătire profesională, obiectivitate și imparțialitate. Cele menționate atunci deja s-au adeverit, practic, în speță și în alte cazuri elucidate anterior, într-un mod destul de rapid.

CALM reiterează că alesul sau aleșii locali au fost deja admiși la alegeri, obținând deja mandatul cetățeanului ca deținător al suveranității și puterii de stat. Respectiv, controlul legalității și, în rezultat, validarea mandatului alesului local trebuie să aibă ca țintă/scop dacă a fost sau nu viciată voința alegătorilor ca bază a democrației locale. În caz contrar, decizia organului electoral încalcă principiile constituționale fundamentale, se contrapune sau chiar contrazice voința cetățeanului, ceea ce are, în ultimă instanță, un efect de neîncredere sau chiar discreditare a organelor statale.

Respectiv, repetăm prin alt unghi de vedere că se impune reîncadrarea în spiritul legislației electorale care recunoaște ca consecințe doar alegerile nevalabile (participarea alegătorilor sub minimul prevăzut de lege) și alegerile nule (în cazul vicierii rezultatului alegerilor în cadrul operațiunilor electorale). Astfel, considerăm că organele electorale erau obligate să acționeze prin această prismă stabilită de Codul electoral precum și conform principiilor procedurii administrative din legislația administrativă.

Nu în ultimul rând, atragem atenția la poziția „stranie” și chiar confuză a organelor electorale, în pofida faptului că acest caz sau diferite aspecte ale acestuia se află în curs de examinare în instanța de judecată.

Ținând cont de cele menționate, CALM reiterează că instanțele de judecată ar trebui să dea o aprecierea corectă acestor cazuri, și cere intervenția autorităților competente ale statului din domeniul electoral și legislativ prin:

1. Stoparea acțiunilor abuzive ale organelor electorale de circumscripție respective prin implicarea organelor electorale centrale (CEC) și autorităților publice competente, prin decizia cărora aleșii locali respectivi au fost admiși în cursa electorală;
2. Anularea actelor prin care au fost invalidate alegerile sau mandatele primarilor, admiși în alegerile locale și respectarea voinței colectivităților locale și drepturilor lor constituționale;
3. Modificarea cadrului legal în sensul readucerii/revenirii competenței de constatare a legalității alegerilor locale și validarea mandatelor aleșilor locali/primarilor de către un actor profesionist și neutru care la moment este instanța de judecată.