Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 26 august, a decis să majoreze rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2 puncte procentuale, de la 17,5 până la 19,5 la sută anual. Aceasta este cea mai mare rată de bază stabilită de la declararea independenţei. Anterior apogeul ratei de bază a fost de 18,5%, în anul 2008. Atunci, treptat ameliorarea situaţiei economice a dus la scăderea ratei Din aprilie 2013, rata de bază nu a fost modifică mai mult timp, acesta fiind de 3,5%, iar în decembrie 2014 a fost majorată la 6,5%.
Banca Naţională a tipărit bani pentru a astupa gaura de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Potrivit publicaţiei Avvenire dacă pentru cele mai bogate ţări europene a fost dificil de a găsi peste 200 de miliarde de euro pentru a preveni prăbuşirea sistemului de creditare atunci pentru Moldova care are un PIB de 8 miliare, adică un pic mai mult decât regiunea italiană Molise a fost imposibil.
Din lipsă de bani Banca Naţională a trebuit să le tipărească ceea ce a dus la creşterea inflaţiei.
Disperată să controleze situaţia Banca Centrală de la Chişinău a înăsprit politica monetară. Astfel în timp ce marile economii au au adus la zero costurile de creditare , în Republica Moldova rata de bază a rezervelor a crescut constant
Publicaţia Avvenire mai scria despre faptul că nu se vede nici umbra miliardelor de lei dispăruţi, amintind că raportul agenţiei americane Kroll îl indica pe Ilan Shor drept unul din autorii schemei. Banii potrivit anchetatorilor au fost trimişi în letonia şi apoi probabil în Rusia.
Lista de suspecți, însă, este probabil să crească: ziarele vorbesc despre implicarea potențială a o sută de persoane, printre parlamentari și alți reprezentanți ai clasei conducătoare. Nimic surprinzător într-o țară care este pe locul 103 în clasamentul mondial al corupţie întocmit de Transparency International mai scrie Avvenire.