Banca de Economii ar avea nevoie de peste o jumătate de miliard de lei, în primăvara acestui an. Declaraţia cu referire la o informaţie a Băncii Naţionale, a fost făcută de consilierului municipal PCRM Victor Gurău. Acesta a organizat o conferinţă de presă în care a prezentat o ciornă a unui raport elaborat de experţii FMI care atrag atenţia asupra situaţiei dificile create la banca în care statul este acţionar majoritar. Potrivit ui Gurău daca la începutul anului 2012 creditele neperformante acodrade de bancă se ridicau la 212 mln de lei, la sfârşitul anului 2012 acestea au depăşit un miliard de lei. Potrivit lui Gurău cauza ar fi schimbarea consiliului de administraţie. Acesta mai acuză ca banca controlată de stat ar accepta gajuri nerealiste aducând exemplu unui depozit din Călăraşi de cca 200 de m2 care a fost gajat pentru 19 mln de lei. Astfel preţul unui metru pătrat ar fi de 95 de mii de lei în cazul în care Banca va trebui să vândă gajul pentru a obţine creditul înapoi.Victor Gurău a mai adus exemplul câtorva firme care nu sunt înregistrate ca plătitoare de TVA (adică au un venit anual mai mic de 300 de mii de lei), dar care au beneficiat de credite în sumă totală de 9 mln de euro.
Gurău l-a mai acuzat pe Vlad Filat că ar fi beneficiarul a mai multor sute de milioane de lei venite de la BEM prin intermediul unor firme offshore. Totodată acesta a spus că motivul pentru care a fost amânată vizita misiunii FMI în Republica Moldova ar putea fi situaţia la Banca de Economii
Pe de altă parte Purtatorul de cuvânt al premierului califica acuzaţiile drept aberaţii. Ministrul Finaţelor Veceaslav Negruţă a recunoscut în declaraţiile sale după şedinţa Guvernului, de ieri că insituţia bancară se află într-o situaţie dificilă dar a dat asigurări că se întreprind toate măsurile pentru redresarea acesteia.
Tot ieri banca a emis un comunicat în care spune că „Pretinşi experţi şi pretinşi cunoscători ai situaţiei din sectorul bancar enunţă scenarii apocaliptice privind situaţia şi viitorul BEM, avînd drept scop de a crea o stare de panică şi de neîncredere. . Putem doar să intuim ce interese se ascund în spatele acestor acţiuni, dar este evident că această dezinformare se înscrie în scenariul atacurilor raider din anul 2011“