Autoritățile din educație fixează semestrial circa 25 de cazuri suspecte de abuz sexual

Semestrial, autoritățile din domeniul educației înregistrează în medie 25 de cazuri suspecte de abuz sexual asupra elevilor, care s-ar fi produs în comunitate, în familie sau în instituția de învățământ, arată datele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Aceasta are loc în condițiile în care în teritoriu există un număr insuficient de specialiști care ar asigura protecția copilului. O problemă este și nivelul de educație scăzut al unor părinți, care nu știu să le explice copiilor ce trebuie să facă pentru a nu deveni victime ale abuzului sexual. Concluziile au fost exprimate în cadrul unor audieri publice organizate de către Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, transmite IPN.

Deputatul liberal Lilian Carp a remarcat că nu există o delimitare clară a responsabilităților subdiviziunilor pentru protecția drepturilor copiilor. Mai există și centre de plasament fondate de diferite ONG-uri, iar autoritățile cunosc mai puțin care este situația acolo și despre eventuale nereguli. Parlamentarul s-a referit și la recentul caz în care un copil dintr-un gimnaziu-internat din capitală ar fi fost abuzat sexual de către un om de afaceri, fiind lăsat de către directorul instituției să stea la el acasă. Lilian Carp a insistat pe necesitatea de a delimita responsabilitățile legate de educație și de protecție a copilului, astfel încât, dacă copil locuiește într-un centru de plasament, să aibă posibilitatea să-și facă studiile în orice școală își dorește. În așa mod, crede parlamentarul, va fi asigurată și integrarea socială a copiilor rămăși fără ocrotire părintească.

Șeful Direcției învățământ preuniversitar, Valentin Crudu, a declarat că pe marginea cazului în care este vizat copilul abuzat din gimnaziul-internat ministerul a dispus crearea unei comisii. Pe parcursul lunilor aprilie-mai 2017 au fost efectuate mai multe evaluări pe dimensiunea managementului educațional în gimnaziul-internat în cauză, însă obiecții nu au existat. La nivel de fișe de post, la nivel de sarcini ale administrației, pe hârtie acestea sunt foarte bine aranjate, însă urmează concluziile comisiei, dar și cele ale organelor de drept.

Sergiu Olșanschi, șeful adjunct al Centrului pentru combaterea traficului de persoane, a spus că directorul instituției a permis ca elevul să nu fie prezentă pe teritoriul gimnaziului-internat pentru o perioadă îndelungată. În cazurile în care erau planificate anumite controale, directorul contacta omul de afaceri, iar copilul era întors în instituție. Totodată, în cadrul anchetei au fost constatate acțiuni de tortură asupra mai multor copii pentru nereușita școlară.

Avocatul poporului pentru protecția drepturilor copilului, Maia Bănărescu, a declarat că s-a deplasat nu o singură dată în gimnaziul-internat respectiv și a constat că elevii de acolo sunt închiși în sine. Ombudsmanul susține că a avut discuții cu acești copii, inclusiv i-a informat despre linia fierbinte la care se pot adresa în cazul în care se confruntă cu o problemă. Potrivit avocatului poporului, actualul sistemul de protecție a copilului este incomplet. Maia Bănărescu a mai spus că trebuie eficientizată activitatea psihologilor în instituțiile de învățământ și de plasament, întrucât se constată o lipsă de educație în ceea ce ține de protecția copilului la nivel de societate.

Corneliu Țăruș, reprezentant al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a declarat că pe parcursul anului 2016 au existat 98 de sesizări privind comiterea abuzului sexual asupra copiilor. Asistenții sociali comunitari au în responsabilitate toate categoriile de beneficiari care se află într-o situație de vulnerabilitate. S-ar cere însă un specialist care s-ar ocupa nemijlocit de protecția copilului.

Participanții la audieri au constatat că este necesar ca elevilor să li se explice la școală aspecte ce țin de integritatea corporală, educația pentru sănătate și educația sexuală. Totodată, pe lângă instituțiile școlare, ar fi cazul ca și sectorul non-guvernamental să se implice în educarea societății cu privire la protecția copiilor.