Fluxul de gaze naturale prin stația de comprimare Sudja, situată la granița cu Ucraina, rămâne stabil, asigurând continuitatea livrărilor către regiunea transnistreană, a declarat secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan. De asemenea, el a confirmat că, în prezent, livrările de gaze naturale către Republica Moldova prin Ucraina nu sunt afectate, transmite Moldova 1.
„La moment fluxul fizic de gaze naturale la PI Sudja este la același nivel ca și de la începutul acestui an, 40-45 mil. m3/zi. La PI Grebenyky, prin care are loc transportul celei mai mari părți din volumul gazelor naturale către regiunea transnistreană, fluxul fizic este în limitele capacității rezervate în baza contractului de tranzit încheiat în 2019 și valabil până la sfârșitului anului curent, 2024”, a anunțat Constantin Borosan pe 9 august, după ce autoritățile au declarat acum o zi stare de alertă timpurie pe piața gazelor, în contextul în care în zona de amplasare a stației de la Sudja au loc intensificări ale acțiunilor militare.
Riscurile și impactul unei posibile sistări a tranzitului de gaze
Expertul în energetică Ion Preașcă avertizează că o eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană ar putea avea consecințe grave pentru producția de energie electrică în regiune și, implicit, pentru securitatea energetică a malului drept al Nistrului. Centrala electrică de la Cuciurgan, care funcționează exclusiv pe baza gazelor rusești, furnizează aproximativ 90% din necesarul de energie al malului drept. Dacă tranzitul de gaze prin Ucraina este oprit, Republica Moldova ar putea să se confrunte cu un deficit semnificativ de energie electrică.
Expertul Sergiu Tofilat a declarat la Moldova 1 că, în cazul unei sistări a tranzitului prin Ucraina, Gazprom ar avea obligația să aducă gazul până la frontiera Republicii Moldova și să-și asume costurile. Totuși, rămâne de văzut dacă există capacitate suficientă în gazoductul folosit deja la maxim pentru livrările către Ungaria.
Pe de altă parte, Ion Preașcă remarcă lipsa unei reacții oficiale din partea Tiraspolului, considerând că autoritățile din regiunea transnistreană ar putea evita să provoace panică.
„De fapt, ei întotdeauna știu că cumva Republica Moldova va face tot posibilul ca să fie asigurată și regiunea cu gaze. Este posibilă și o chestie de practică de a nu provoca panica etc. Nu știm, dar, în principiu, nu cred că ei nu sunt îngrijorați și nu iau în calcul anumite măsuri”, a declarat Preașcă în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Ce se întâmplă în regiunea Kursk a Federației Ruse
Forțe ruse înfruntă de câteva zile o incursiune majoră a trupelor ucrainene în regiunea de frontieră Kursk, un revers neașteptat al Rusiei, a cărei armată se afla în avantaj până acum pe front. Președinția ucraineană consideră că această „ofensivă-surpriză”, declanșată marți, este consecința „agresiunii” ruse în Ucraina de aproape doi ani și jumătate, soldată cu zeci de mii de morți și distrugeri masive.
Institutul pentru Studiul Războiului a evaluat că forțele ucrainene capturaseră până joi cel puțin 11 așezări din Rusia, în vreme ce „Financial Times” a estimat că zona acoperită de trupele Kievului este de 350 de kilometri pătrați. În vreme ce liderii militari ruși au asigurat că situația este sub control, localnicii care fugeau din case au subliniat că aceștia mint, iar Moscova a confirmat implicit gravitatea situației, declarând vineri stare de urgență federală în regiune.
„Este neclară poziția ucrainenilor. Parcă vor să stabilească în această regiune niște poziții care să reziste unui atac rusesc. Nu pare o simpla diversiune, un raid: ai atacat, ai făcut niște filmulețe, ca o acțiune de PR. Nu, e altfel gândită această operațiune. Reușesc să se coordoneze foarte bine și să lovească extrem de eficient. Și vorbim de un număr mic de soldați care au reușit să ocupe un teritoriu foarte mare. Rușii cu mult mai multe trupe au ocupat mai puțin în timpul asalturilor din ultimele cinci luni. E clar că e o problemă la nivel de comandament în ceea ce privește armata rusă”, a declarat la Radio Moldova istoricul și analistul politic din România Armand Goșu.
Pe 8 august, Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă le-a recomandat cetățenilor moldoveni să se abțină de la călătorii în această regiune din Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate. De asemenea, Ambasada le-a recomandat celor aproximativ 2000 de cetățeni ai Republicii Moldova, care se află în această regiune, să o părăsească. Contactată, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Chișinău, Liliana Barbăroșie, a declarat pentru „Teleradio-Moldova” că, până în prezent, nici un cetățean al țării noastre nu a solicitat ajutor sau asistență.
sursa: moldova1.md