Manipularea alegătorului va fi instrumentul de bază folosit de putere pentru a promova candidatul său, pentru a-i stimula şi pe ceilalţi pseudo candidaţi să diminueze şansele opozanţilor, dar şi pentru a denigra candidaţii opozanţi. Minciuna va fi instrumentul de bază folosit în campania electorală, atât la TV, cât şi pe reţelele sociale. De această părere este directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie.
Solicitat de IPN, Arcadie Barbăroşie a spus că va fi foarte greu pentru electorat să aleagă între grâu şi neghină, or se ştie că o minciună repetată de multe ori îl face şi pe autorul ei să creadă în ea. „Totuşi, guvernarea trebuie să înţeleagă ca nu poate fi amăgit veşnic electoratul, lumea nu este atât de proastă pe cât o consideră actuala, dar nu numai actuala, guvernare; exemplu – pseudo mitingurile de susţinere organizate de PDM, şi care au suferit un eşec răsunător”, a declarat Arcadie Barbăroşie.
În opinia directorului IPP, mituirile, promisiunile deşarte, dar şi cadourile electorale vor fi prezente masiv şi în actuala campanie, şi un segment important de electorat poate fi convins să voteze „cum trebuie”. Nivelul înalt al sărăciei, precum şi cultura politică, toleranţa înaltă faţa de corupţie – sunt factori importanţi care cauzează acest comportament al electoratului, dar şi al politicienilor. Faptul că justiţia nu funcţionează, că instituţiile statului sunt controlate politic, nihilismul juridic general – sunt factori care stimulează acest comportament al politicienilor, dar şi al electoratului, menţionează comentatorul.
Arcadie Barbăroşie spune că avem o societate patriarhală în mare măsură, una care mai poartă încă însemnele regimului din care a ieşit. „Cred că aceste lucruri determină într-o mare măsură cultura politică, dar şi comportamentul electoral al cetăţeanului. Electoratul tânjeşte după o mână forte, un gospodar, care să facă ordine în ţară. Cetăţeanul nostru se teme sau nu vrea să fie pus în faţa necesităţii de a alege”, spune directorul Institutului de Politici Publice.
Potrivit acestuia, în Republica Moldova nu există alegeri politice, ci geopolitice. În acest sens viitoarele alegeri prezidenţiale nu se vor deosebi prea mult de alegerile parlamentare. „Segmentul de electorat orientat spre est va vota în fond cu Dodon şi Ciubaşenco, alţi concurenţi reali nu sunt pe acest segment; în schimb pe segmentul european al electoratului avem o puzderie de concurenţi, dintre care Maia Sandu şi Andrei Năstase sunt cei mai importanţi, Marian Lupu poate deveni important în mare măsură datorită/din cauza folosirii resurselor administrative, dar şi a celor mediatice, de care dispune acum puterea, iar ceilalţi candidaţi au misiunea să sustragă/distragă alegătorii şi să uşureze calea candidatului puterii”, este de părere Arcadie Barbăroşie.
Sondajele de opinie publică realizate după alegerile din 2014 arată că orientarea geopolitică a electoratului din Moldova se menţine aproximativ la acelaşi nivel, electoratul este profund decepţionat de calitatea guvernării şi, potrivit lui Arcadie Barbăroşie, este mare probabilitatea că partidele aflate la guvernare vor fi pedepsite, adică vor fi pedepsiţi candidaţii lor la prezidenţiale.
Sondajele realizate de Institutul de Politici Publice demonstrează că există diferenţe importante în opţiunile alegătorilor din interiorul ţării şi din diasporă, mai exact opţiunile celor care au avut experienţa migrării. Cei care au emigrat spre est au tendinţa să susţină într-o mai mare măsura partidele orientate spre est, respectiv, migranţii în vest tind să susţină mai mult partidele orientate spre vest. Totuşi comportamentul electoral al moldovenilor care au experimentat migraţia cândva, în totalitatea lor, este similar cu cel al tuturor concetăţenilor Republicii Moldova.
Analiza datelor BOP, spune Arcadie Barbăroşie, arată o predispoziţie puţin mai mare de participare la alegerile parlamentare a grupurilor de alegători cu vârsta de peste 60 de ani şi a celor cu nivel educaţional înalt. O predispoziţie puţin mai joasă de participare la alegerile parlamentare se înregistrează în grupurile de alegători din spaţiul urban. Nu există deosebiri importante privind activismul electoral pe criterii de gen; atât bărbaţii cât şi femeile manifestă aproximativ acelaşi nivel de activism electoral.
Întrebat la ce preşedinte ne putem aştepta în funcţie de profilul alegătorilor,, Arcadie Barbăroşie a menţionat că este foarte greu de făcut prognoze în condiţiile în care decizia electoratului poate fi manipulată în mare măsură, poate fi influenţată de cadouri electorale. Potrivit lui, nu se respectă regulile de joc, concurenţii electorali pot fi scoşi din cursa cu argumente false, semnăturile de susţinere pot fi colectate în mod fraudulos. În plus, există probabilitate mare de falsificare a alegerilor. „Dacă e sa judecăm după sondaje, alegătorul vrea un preşedinte onest, necorupt, puternic (nostalgie după o mână de fier), care să facă ordine în ţară, să găsească miliardul”, a spus Arcadie Barbăroşie.
–––
Articolul face parte din rubrica IPN „Profilul alegătorului: cine votează preşedintele”.