Deşi vectorul de asociere europeană a Republicii Moldova reprezintă unul din vectorii de politică externă de bază, sondajele de opinie arată că popularitatea ideii integrării europene în rândul populației descrește. Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru, menționează că unul dintre motive este că, atât la etapa de negociere a Acordului de Asociere, cât şi a planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, autoritățile nu au implicat cetățenii în aceste procese.
În cadrul unui club de presă desfășurat la IPN, Victoria Bucătaru a spus că accentul a fost pus atunci pe comunicarea cu partenerii de dezvoltare, implicit pentru a crea o imagine cât mai favorabilă Republicii Moldova, neglijându-se însă comunicarea cu populația. „La acea etapă s-a încercat elaborarea unei strategii de comunicare. Aceasta şi-a găsit structura într-un document intern care era folosit de către autorități, dar mai puțin avea o componentă de comunicare cu cetățenii”, a remarcat Victoria Bucătaru.
O mare parte din responsabilitatea comunicării trebuie să revină Guvernului, Parlamentului, elitelor politice care promovează vectorul european de dezvoltare şi care sunt direct implicate în procesele de reforme. Victoria Bucătaru a menționat că autoritățile trebuie să explice pe înțelesul cetățenilor ce reprezintă asocierea cu Uniunea Europeană, care sunt beneficiile acesteia şi cum va fi transformată Republica Moldova pe termen mediu sau lung. Oamenii trebuie să înțeleagă că asocierea cu UE aduce avantaje, iar acestea vor fi vizibile într-un termen mai îndelungat.
„Odată cu alegerea domnului Dodon în calitate de președinte, observăm că sunt promovate şi alte modele integraționiste şi se vorbește despre eventuale dezavantaje ale vectorului european pentru Republica Moldova. Această lipsă de coeziune la nivelul autorităților şi această duplicitate a mesajelor cu siguranță este în detrimentul Republicii Moldova, atât pe intern, cât şi pe extern, a spus Victoria Bucătaru, subliniind că „nu putem trecere cu vederea realele beneficii ale asocierii cu UE, ținând cont că UE este principalul donator şi furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova”.
Directorul APE s-a referit și la faptul că politizarea instituțiilor statului, dar şi factorul politic contribuie foarte mult la acest nivel scăzut de comunicare. Atunci când nu se comunică între ministere, între instituții guvernamentale – aceasta afectează foarte mult procesul de comunicare per ansamblu. Propaganda masivă din spațiul mediatic al Republicii Moldova este un alt element care duce la creșterea numărului „euroscepticilor” și în combaterea propagandei un rol mai mare ar trebui să le revină autorităților.
Peste 3,1 milioane de lei au fost alocați azi în ședința Guvernului din Fondul de…
Cinci incendii în sectorul locativ au fost înregistrate săptămâna precedentă în Orhei, Rezina, Telenești și…
Direcția Situații Excepționale mun. Orhei a IGSU continuă să desfășoare măsuri de prevenire a…
Câțiva candidați supleanți pe lista Partidului ”RENAȘTERE” sunt imposibil de identificat pe teritoriul comunei Pelivan…
Biroul Național de Statistică informează că, prețurile medii de consum în octombrie 2024 s-au majorat…
Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) felicită autoritățile moldovene pentru eforturile lor de a…