ANALIZĂ: Asocierea Ucrainei cu Uniunea Europeană, o lovitură grea pentru Rusia

Semnarea, vineri, de către Ucraina, Georgia şi Republica Moldova a unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană constituie o lovitură grea pentru ambiţiile geopolitice ale Rusiei, care a încercat să facă presiuni pentru a evita acest eveniment.

Moscova a reacţionat dur faţă de semnarea acestui acord. Grigori Karasin, un adjunct al ministrului rus de Externe, a declarat că Acordul de asociere economică semnat de cele trei state şi Uniunea Europeană va avea „consecinţe grave”.

„Încheierea unui acord atât de serios ţine, desigur, de suveranitatea fiecărui stat”, a declarat Karasin, adăugând că „consecinţele acordului (semnat) de Ucraina şi (Republica) Moldova vor fi fără nicio îndoială grave”.

Kremlinul a subliniat că Rusia va adopta măsuri pentru a-şi apăra economia, „imediat ce vor apărea” semnele unor consecinţe negative.

„Vom întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a ne apăra economia”, a dat asigurări Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Preşedinţei ruse, în contextul în care Rusia a folosit deja acest argument în noiembrie 2013, pentru a convinge Ucraina să renunţe la orientarea proeuropeană.

Degradarea relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia în ultimii ani a fost antrenată de o scădere considerabilă a schimburilor comerciale între cele două ţări care a agravat dificultăţile cu care se confruntă economia ucraineană, aflată aproape permanent în recesiune de peste doi ani.

– Speranţe legate de Uniunea Euroasiatică

Semnarea de către Kiev a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană constituie o lovitură pentru speranţele preşedintelui rus Vladimir Putin de a vedea Ucraina în componenţa Uniunii Euroasiatice, creată cu alte foste republici sovietice – Belarus şi Kazahstan, pentru a consolida influenţa Moscovei în regiune.

„Reactia Rusiei nu putea fi decât una negativă. La televiziunea rusă vor apărea anunţuri înfricoşătoare despre ce le aşteaptă pe Georgia, Moldova şi Ucraina”, apreciază Konstantin Kalacev, preşedintele Grupului de experţi politici.

„Realitatea este că Rusia nu are atât de multe pârghii de presiune”, adaugă el.

Georgia, deja amputată după un razboi cu Rusia, în 2008, de două teritorii separatiste, Abhazia şi Osetia de Sud, este mai puţin vulnerabilă.

Republica Moldova, un stat mic sărac la frontierele Uniunii Europene, are de asemenea pe teritoriul său o regiune separatistă prorusă, Transnistria, care şi-a exprimat voinţa de a se alatura Rusiei. Un scenariu care este totuşi puţin probabil, potrivit experţilor.

– Cu „morcovul şi băţul”

Pentru Ucraina însă, Rusia reprezintă în continuare aproximativ un sfert – la fel ca şi UE – din schimburile sale comerciale, în pofida unei reduceri deja considerabile.

Moscova este un partener comercial foarte important, în special pentru industriile grele (metalurgie, chimie, aeronautică şi apărare) din estul rusofon al Ucrainei.

Strategia Rusiei constă în „discreditarea Ucrainei în ceea ce priveşte credibilitatea ca partener în distribuţia gazului rusesc în Europa”, impunând construcţia gazoductului South Stream, care ocoleşte Ucraina prin Marea Neagră, explică Maria Lipman, de la centrul Carnegie din Moscova.

Acest proiect a fost însă blocat de Comisia Europeană în iunie.

Gigantul rus Gazprom a întrerupt livrarea gazelor către Ucraina, care nu doreşte să-şi platească datoriile fără o reducere a preţului, existând pericolul unui nou „război al gazelor”, dacă criza nu va fi soluţionată până în toamnă.

sursa: mediafax.ro